Știri
Știri din categoria Politică

Crin Antonescu validează public o nuanțare a discursului pro-european de la Cotroceni, salutând faptul că președintele Nicușor Dan a vorbit de Ziua Europei și despre „greșelile Europei”, potrivit Mediafax. Mesajul indică o încercare de repoziționare a dezbaterii publice: susținerea direcției europene, dar cu spațiu pentru critică internă, într-un moment de tensiune politică.
Antonescu a reacționat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, spunând că apreciază că șeful statului a vorbit „pentru prima oară în istorie, de la Cotroceni, despre greșelile Europei”. În același mesaj, fostul candidat la alegerile prezidențiale a spus că salută „cu plăcută surprindere” poziționarea președintelui.
Pe lângă referirea la „greșelile Europei”, Antonescu invocă și declarațiile lui Nicușor Dan despre activitatea DNA în mandatul fostei șefe a instituției, Laura Codruța Kövesi, ca argument pentru evaluarea sa pozitivă.
„Sunt semne care dau speranță și n-am nici cea mai mică ezitare să le salut”, a scris Crin Antonescu.
Antonescu a criticat dur comentariile primite în mediul online, susținând că cei care îl atacă „fără nicio urmă de argument” sunt „idioți reali, în carne și oase”. În același mesaj, l-a menționat și pe gazetarul Cristian Tudor Popescu, afirmând că declarațiile acestuia despre foști și actuali lideri politici îl fac să nu mai fie afectat de reacțiile critice din online.
În plan politic, intervenția lui Antonescu pune accent pe o linie de discurs care încearcă să evite polarizarea „pro-UE versus anti-UE”, prin acceptarea explicită a criticii la adresa Uniunii Europene venită chiar de la nivelul președinției. Dacă această nuanțare va fi preluată și de alți actori politici, poate influența modul în care sunt formulate mesajele publice despre agenda europeană în perioada următoare.
Recomandate

Președintele Nicușor Dan spune că România va avea „un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil”, pe fondul consultărilor cu partidele și al nevoii de continuitate pe dosare cu impact economic și bugetar, potrivit Economica . Șeful statului a indicat că există „acord pe politicile mari” și pe traiectoria fiscală asumată, iar viitorul executiv ar urma să aibă ca obiectiv definirea și trimiterea în Parlament a bugetului pe 2027 până în toamnă. Consultări pentru guvern și continuitate pe agenda economică Nicușor Dan a anunțat că a încheiat un prim set de întâlniri cu partidele pro-occidentale și cu reprezentanții minorităților naționale, menționând că a văzut „constrângerile” cu care fiecare formațiune vine la negocieri. Discuțiile, a spus el, vor continua pe „niște scenarii” pe care părțile se vor concentra în perioada următoare. În același mesaj, președintele a enumerat domeniile unde ar exista deja convergență între actorii politici: OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică); SAFE; PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) ; traiectoria fiscală a României „asumată”. Mesaj despre poziționarea României în UE și relația cu SUA Într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a afirmat că România „a fost de multe ori slabă” în interiorul Uniunii Europene și „deseori nu și-a apărat în mod coerent obiectivele”, subliniind că în UE statele își promovează interesele naționale. În același timp, el a susținut că România este „în momentul în care” este credibilă, știe să acționeze în UE și să facă alianțe pentru a-și susține politicile. Președintele a respins ideea că liderii români ar merge la liderii europeni „ca să primească ordine”, pe care a catalogat-o drept „o lozincă” ce îndepărtează dezbaterea de la întrebarea despre locul României în UE. Referitor la relația transatlantică, șeful statului a spus că Europa și România au nevoie de un „parteneriat corect, solid, echitabil” între Uniunea Europeană și Statele Unite, iar România ar fi un susținător al acestui tip de parteneriat. Critici la adresa unor decizii europene, dar apărarea cadrului democratic În mesajul de Ziua Europei, Nicușor Dan a mai spus că Europa „divizează” societatea românească și a cerut o discuție „altfel decât cu lozinci”. El a indicat mai multe „greșeli” ale Europei, între care renunțarea la energia nucleară și dependența de gazul ieftin din Rusia, neglijarea industriei de apărare și ținte de mediu considerate „mult prea ambițioase” care ar fi afectat industria grea. În același timp, președintele a susținut că Europa rămâne „o construcție democratică”, iar aceste teme ar trebui discutate „cu cărțile pe masă” în instituțiile europene, adăugând că astfel de dezbateri sunt reflectate „mult prea puțin” în media din România. [...]

Președintele Nicușor Dan spune că România va avea un guvern pro-occidental „într-un termen rezonabil”, iar viitorul Executiv va trebui să vină rapid cu bugetul pe 2027 , după demiterea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul fixează o prioritate cu impact direct asupra calendarului fiscal și asupra predictibilității deciziilor economice în următoarele luni. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Palatul Cotroceni, după un prim set de discuții informale cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale, convocate în contextul crizei guvernamentale. „Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil.” Bugetul pe 2027, obiectivul anunțat pentru viitorul guvern Nicușor Dan a indicat că, din discuțiile cu partidele, „s-au conturat niște scenarii” pe care negocierile vor continua. În același timp, a spus că există „acord pe politicile mari” și pe „traiectoria fiscală” asumată de România, iar guvernul care va fi format ar urma să aibă ca obiectiv definirea și trimiterea către Parlament a bugetului pentru 2027 „până în toamnă”. În lista de teme unde președintele a indicat existența unui acord sunt menționate OECD, SAFE și PNRR . Context: guvern interimar, fereastră limitată de decizie România nu are în prezent un guvern cu puteri depline, iar Guvernul Bolojan poate rămâne interimar maximum 45 de zile, perioadă în care poate adopta doar decizii strict administrative, necesare funcționării statului, conform informațiilor prezentate. Guvernul Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Poziționări politice care complică refacerea majorității După demitere, Sorin Grindeanu i-a cerut lui Ilie Bolojan să demisioneze și a anunțat că PSD își dorește să rămână la guvernare, cu refacerea fostei coaliții, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PNL. În schimb, liberalii au decis în ședință că nu mai vor o nouă alianță cu PSD și au anunțat că vor trece în opoziție, mesaj transmis ulterior și președintelui, deși în partid există și voci care cer rămânerea la guvernare și propunerea unui premier. Tot după discuțiile cu șeful statului, Ilie Bolojan și Dominic Fritz au anunțat o alianță pentru a „apăra direcția de reformă și corectitudine” a guvernării comune. Potrivit unor surse ale postului, Nicușor Dan și-ar fi dorit refacerea coaliției, dar este dispus să accepte și un guvern minoritar. [...]

Președintele Nicușor Dan cere o poziționare mai fermă a României în UE , susținând că statul român nu și-a apărat „în mod coerent” obiectivele și că negocierile de la Bruxelles sunt „politică, nu cenaclu”, potrivit Antena 3 , într-un mesaj transmis de Ziua Europei . În intervenția sa, șeful statului a descris Europa drept „un subiect care divizează societatea noastră” și a spus că România a fost „slabă” în interiorul Uniunii Europene. În același timp, Nicușor Dan a insistat asupra menținerii și susținerii parteneriatului cu Statele Unite. Miza: cum își promovează România interesele în UE Președintele a argumentat că, în interiorul UE, statele își promovează interesele naționale și că România trebuie să acționeze mai ferm, inclusiv prin alianțe, pentru a-și susține politicile și a-și apăra interesele. „România nu și-a apărat, de mult ori, în mod coerent, obiectivele. E politică, nu cenaclu.” Tot în acest context, Nicușor Dan a respins ideea că liderii români „se duc la cei europeni să primească ordine”, pe care a numit-o „o lozincă”. Critici la decizii europene cu efecte economice și de securitate În mesajul de Ziua Europei, președintele a enumerat mai multe decizii pe care le consideră greșeli ale Europei, cu implicații directe pentru economie și securitate: renunțarea la energia nucleară și bazarea pe „gaz ieftin din Rusia”; neglijarea industriei de apărare; stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase”, care ar fi afectat industria grea; acțiuni „ideologice” pe unele subiecte. În același timp, el a spus că Europa rămâne „o construcție democratică”, iar aceste teme trebuie discutate „cu cărțile pe masă”. Relația cu SUA, reafirmată Șeful statului a adăugat că Europa și România au nevoie de „un parteneriat solid, corect, echitabil cu Statele Unite” și că România susține un astfel de parteneriat. [...]

Laura Codruța Kovesi exclude intrarea în politică și asocierea cu un partid , dar lasă deschisă posibilitatea de a reveni în România într-o funcție publică ce nu presupune apartenență politică, potrivit HotNews , care redă un interviu acordat jurnaliștilor Context.ro la sediul Parchetului European (EPPO) din Luxemburg. Întrebată de jurnaliștii Attila Biro și Cristian Andrei Leonte (Context) dacă ar intra în politică la finalul mandatului de procuror-șef european, Kovesi a respins explicit scenariile vehiculate în spațiul public, inclusiv ideea unei platforme politice asociate cu numele ei. Linia roșie: fără partid, „acum și în viitor” Kovesi spune că nu are contacte la nivel politic și că nu și-a exprimat intenția de a intra în politică sau de a crea un partid. În răspunsul ei, ea califică speculațiile drept „perdea de fum” și insistă că, într-o democrație, discuția ar trebui să fie despre candidați reali, nu despre „fantoma Kovesi”. „Nu am niciun fel de plan să intru în politică, nu vreau să creez niciun fel de partid politic.” Mandatul Laurei Codruța Kovesi la EPPO a început în octombrie 2019 și se încheie în octombrie 2026, fiind conceput ca un singur mandat, din rațiuni de echilibru democratic, conform articolului citat. Ce lasă totuși deschis: roluri publice fără afiliere politică Întrebată dacă exclude „pentru totdeauna” o revenire într-o funcție de demnitate publică în România, Kovesi nu respinge ideea în bloc, dar trasează condiția: dacă funcția depinde de numire și participare într-un partid, atunci o exclude „categoric”. Ca exemplu de implicare posibilă, ea menționează activități de formare profesională pentru procurori și judecători tineri, inclusiv pe tema atribuțiilor Parchetului European. Kovesi afirmă că i s-a transmis „pe diferite canale” un mesaj potrivit căruia ar „spăla creierul” noilor magistrați, motiv pentru care o astfel de implicare ar fi considerată „nepotrivită”, dar spune că nu ia în seamă astfel de afirmații. Totodată, ea afirmă că ar face inclusiv voluntariat în România, „dacă e nevoie de ea”. Contextul politic și miza: scenarii, dar fără angajament politic din partea ei Materialul pornește de la incertitudinile din jurul PNL și de la scenarii apărute pe fondul unei crize politice, inclusiv asocierea numelui lui Kovesi cu o posibilă nouă grupare politică. În acest cadru, răspunsul ei fixează o delimitare: nu intră în politică și nu se asociază cu partide, însă nu exclude, în principiu, o contribuție instituțională sau profesională care nu ar presupune afiliere politică după finalul mandatului de la EPPO, în octombrie 2026. [...]

Propunerea lui Ludovic Orban de a relansa un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, condus de Ilie Bolojan, repoziționează criza politică drept o problemă de stabilitate guvernamentală , într-un moment în care formarea unei majorități parlamentare pare dificilă, potrivit Mediafax . Fostul premier a declarat la B1 TV că președintele Nicușor Dan ar avea „o singură variantă” pentru a-și „spăla imaginea” și pentru a recâștiga susținători: reinvestirea guvernului Bolojan, într-o formulă minoritară PNL–USR–UDMR. Orban a argumentat că situația politică este „extrem de complicată” și că șeful statului ar trebui să găsească rapid o soluție care să ofere stabilitate. „Singura șansă al unui Nicușor Dan de a-și spăla imaginea (…) ar fi să reușească o reinvestire a guvernului Bolojan. Cu un guvern minoritar, PNL, USR, UDMR”, a declarat Ludovic Orban. Desemnarea lui Grindeanu, văzută ca test al capacității PSD de a face majoritate În scenariul descris de Orban, președintele ar trebui să facă mai întâi „o primă desemnare”, pe care fostul premier o consideră „perfect constituțională” și în linie cu „logica politică-democratică” a ultimelor evoluții. El a invocat ruptura coaliției de către PSD și moțiunea de cenzură depusă împreună cu AUR, ca argument că social-democrații trebuie să își asume consecințele. Orban a susținut că Sorin Grindeanu ar trebui desemnat tocmai pentru a demonstra dacă PSD are o soluție de guvernare, dar a apreciat că șansele acestuia de a construi o majoritate sunt „foarte mici”, în special pentru că AUR ar susține un astfel de executiv doar dacă ar intra la guvernare. „Eu nu cred că Grindeanu (…) șansele lui de a construi o majoritate parlamentară sunt foarte mici. Pentru că AUR nu-l susține decât dacă este parte din guvernare”, a spus Orban. Ce urmează, în logica avansată de Orban Fostul premier a indicat o succesiune de pași în cazul în care mandatul pentru PSD eșuează sau este refuzat: desemnarea lui Ilie Bolojan. „Iar în cazul unui eșec al formării guvernului sau al refuzurilor, Grindeanu de a prelua mandatul, l-aș desemna pe Bolojan”, a afirmat Ludovic Orban. [...]

Președintele Nicușor Dan pune bilanțul financiar al UE în centrul mesajului de Ziua Europei , susținând că România a fost beneficiar net al apartenenței la Uniune, cu 74 miliarde de euro diferență între contribuții și fonduri încasate, potrivit HotNews . Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni , în contextul Zilei Europei, și vin pe fondul tensiunilor politice interne, după demiterea Guvernului Bolojan și anularea recepției oficiale de la Cotroceni. În intervenția sa, șeful statului a legat apartenența la UE de „modernizare” și de creșterea nivelului de trai, afirmând că românii „o duc astăzi mult mai bine decât o duceau acum 20 de ani”. Nicușor Dan a invocat și evoluția salariilor, susținând că salariul mediu „a crescut de trei ori” și a ajuns la „80% din media salariilor din UE”, dar a punctat și două vulnerabilități: diferențe mai mari între salariile mari și mici decât în alte state europene și existența „unei corupții care îi sfidează pe români”, în special pe cei cu venituri mici. Bilanțul financiar invocat: contribuții, fonduri și destinații Președintele a prezentat câteva cifre despre fluxurile financiare dintre România și UE în ultimii 20 de ani: România „a plătit 36 miliarde de euro” și „a încasat 110” miliarde de euro, rezultând „o diferență de 74 miliarde de euro”, descrisă drept venituri nete; din această sumă, „45 miliarde” ar fi mers în agricultură și dezvoltarea satelor; „4 mii de kilometri de drumuri” ar fi fost construiți sau modernizați cu bani europeni; „sute de milioane de euro” ar fi fost alocate pentru „simboluri de identitate românești”, precum biserici și muzee. Critici la adresa UE și mesaj despre poziționarea României Nicușor Dan a spus că „Europa a făcut greșeli”, indicând, între exemple, renunțarea la energia nucleară în favoarea gazului ieftin din Rusia, neglijarea industriei de apărare și stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase” care ar fi afectat industria grea. În același timp, a susținut că UE rămâne o construcție democratică, în care aceste teme trebuie dezbătute „cu cărțile pe masă” în interiorul instituțiilor europene. Pe relația României cu UE, președintele a afirmat că România a fost „de multe ori slabă” în negocierile interne și nu și-a apărat coerent obiectivele, dar a adăugat că, în prezent, țara este „credibilă”, știe să acționeze în cadrul Uniunii și să facă alianțe pentru a-și susține politicile. Totodată, a respins ideea că liderii români ar merge la Bruxelles „ca să primească ordine”, calificând-o drept „o lozincă” care îndepărtează de dezbaterea reală despre locul României în UE. Context politic: recepția de Ziua Europei, anulată după căderea guvernului Mesajul a fost transmis după ce Administrația Prezidențială a anunțat anularea recepției oficiale de la Palatul Cotroceni, decizie motivată de „contextul politic actual” și de nevoia de „concentrare totală” pe soluții pentru gestionarea situației. Cu o zi înainte, Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD–AUR , votată de 281 de parlamentari. [...]