Știri
Știri din categoria Politică

Laura Codruța Kovesi exclude intrarea în politică și asocierea cu un partid, dar lasă deschisă posibilitatea de a reveni în România într-o funcție publică ce nu presupune apartenență politică, potrivit HotNews, care redă un interviu acordat jurnaliștilor Context.ro la sediul Parchetului European (EPPO) din Luxemburg.
Întrebată de jurnaliștii Attila Biro și Cristian Andrei Leonte (Context) dacă ar intra în politică la finalul mandatului de procuror-șef european, Kovesi a respins explicit scenariile vehiculate în spațiul public, inclusiv ideea unei platforme politice asociate cu numele ei.
Kovesi spune că nu are contacte la nivel politic și că nu și-a exprimat intenția de a intra în politică sau de a crea un partid. În răspunsul ei, ea califică speculațiile drept „perdea de fum” și insistă că, într-o democrație, discuția ar trebui să fie despre candidați reali, nu despre „fantoma Kovesi”.
„Nu am niciun fel de plan să intru în politică, nu vreau să creez niciun fel de partid politic.”
Mandatul Laurei Codruța Kovesi la EPPO a început în octombrie 2019 și se încheie în octombrie 2026, fiind conceput ca un singur mandat, din rațiuni de echilibru democratic, conform articolului citat.
Întrebată dacă exclude „pentru totdeauna” o revenire într-o funcție de demnitate publică în România, Kovesi nu respinge ideea în bloc, dar trasează condiția: dacă funcția depinde de numire și participare într-un partid, atunci o exclude „categoric”.
Ca exemplu de implicare posibilă, ea menționează activități de formare profesională pentru procurori și judecători tineri, inclusiv pe tema atribuțiilor Parchetului European. Kovesi afirmă că i s-a transmis „pe diferite canale” un mesaj potrivit căruia ar „spăla creierul” noilor magistrați, motiv pentru care o astfel de implicare ar fi considerată „nepotrivită”, dar spune că nu ia în seamă astfel de afirmații.
Totodată, ea afirmă că ar face inclusiv voluntariat în România, „dacă e nevoie de ea”.
Materialul pornește de la incertitudinile din jurul PNL și de la scenarii apărute pe fondul unei crize politice, inclusiv asocierea numelui lui Kovesi cu o posibilă nouă grupare politică. În acest cadru, răspunsul ei fixează o delimitare: nu intră în politică și nu se asociază cu partide, însă nu exclude, în principiu, o contribuție instituțională sau profesională care nu ar presupune afiliere politică după finalul mandatului de la EPPO, în octombrie 2026.
Recomandate

Cristian Tudor Popescu susține că în PSD câștigă teren o tabără „AUR-istă”, iar acest lucru ar conta direct pentru direcția politică a partidului și pentru stabilitatea guvernării, potrivit HotNews . Într-un interviu la TVR 1 , gazetarul a spus că PSD „nu” este condus, în fapt, de Sorin Grindeanu și a indicat drept mai influentă o grupare asociată cu Claudiu Manda. CTP a legat această evaluare de avertismentul transmis de Claudiu Manda către miniștrii PSD din Guvernul Luca Niculescu, interpretând gestul ca un semnal de forță internă. În intervenția sa, el a afirmat că „e mai puternică gruparea asta «AUR-istă» din PSD” și, întrebat dacă se referă la Manda, a confirmat. De ce contează: semnal despre raportul de putere și posibile alianțe În lectura lui Cristian Tudor Popescu, faptul că Manda „și-a asumat” să îi amenințe pe miniștrii PSD ar indica „ascensiunea grupării de la Craiova în PSD”. El a mers mai departe și a susținut că această tabără „se poate înțelege cu AUR mult mai bine”, sugerând o compatibilitate politică mai mare între acea zonă din PSD și partidul AUR. Contextul declarațiilor și referințele invocate Declarațiile au fost făcute într-un interviu la TVR 1 (înregistrarea este disponibilă online), iar CTP a reluat ca reper avertismentul lui Claudiu Manda către miniștrii PSD, despre care HotNews a relatat anterior. Separat, gazetarul a comentat și situația AUR, afirmând că partidul ar putea fi afectat de evoluțiile din SUA, unde democrații ar urma să preia controlul asupra Congresului. În opinia sa, acest rezultat ar slăbi un punct de sprijin simbolic pentru AUR, întrucât formațiunea l-ar fi folosit pe Donald Trump ca referință politică. [...]

Acuzațiile de fraudă lansate de Donald Trump riscă să tensioneze relația cu noul Congres controlat de democrați , într-un moment în care agenda legislativă și bugetară a SUA va depinde de negocieri și compromisuri, potrivit HotNews . Președintele republican al Statelor Unite a susținut, la o săptămână după alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, că scrutinul ar fi fost afectat de fraudă. Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a pus sub semnul întrebării corectitudinea alegerilor, invocând erori ale sondajelor, „descărcări” mari de voturi anticipate și rolul „mașinilor” (aparatele de vot). Afirmațiile vin în contrast cu poziția pe care Trump o exprimase în seara alegerilor, când declarase pentru The New York Times că este „absolut dispus să accept acele rezultate”. HotNews amintește și că Trump a mai lansat acuzații de fraudă după alegerile prezidențiale din 2020, pierdute în fața democratului Joe Biden. Reacția democraților: „negaționism electoral” Liderul democraților din Senatul SUA, Chuck Schumer , a catalogat ieșirea lui Trump drept o revenire la „negaționismul electoral”, pe care a descris-o ca fiind „inevitabilă”. Declarația este atribuită de HotNews agenției AFP. „Poate să se văicărească atât cât vrea, dar nimic nu va opri acest adevăr de neocolit: în ultimii doi ani ai președinției sale, Trump se va confrunta cu cele mai mari majorități democrate în Congres din ultimele decenii, totul pentru că el a fost un eșec fără precedent.” Miza politică imediată: un Congres cu majorități democrate În urma scrutinului din 3 noiembrie, republicanii au pierdut majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, iar democrații urmează să preia controlul asupra Congresului. Potrivit articolului, democrații au câștigat inclusiv în state considerate bastioane republicane, precum Texas și Kansas. În acest context, contestarea publică a legitimității alegerilor amplifică tensiunile dintre Casa Albă și majoritățile democrate care vor controla procesul legislativ în următorii doi ani. Pentru detalii despre noua configurație politică de la Washington, HotNews trimite și la analiza despre faptul că democrații vor prelua controlul asupra Congresului SUA , disponibilă aici . [...]

George Simion spune că protestul AUR din 14 noiembrie va avea loc chiar fără avizul Primăriei Capitalei , iar el își asumă personal organizarea, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare și ordine publică: manifestația anunțată în fața Palatului Parlamentului ar urma să se desfășoare în lipsa autorizației, pe fondul unor avertizări ale Jandarmeriei privind „riscuri concrete”. Protestul este programat pentru sâmbătă, 14 noiembrie, în fața Palatului Parlamentului, și este prezentat de liderul AUR ca o acțiune „pentru susținerea lui Călin Georgescu”. Simion afirmă că membrii AUR vor fi prezenți și că el va merge personal, invocând un număr mare de participanți, „zeci de mii, poate mai mult”. Asumarea organizării fără autorizație și avertismente privind „infiltrări” Într-o declarație dată la Gândul, Simion susține că își asumă în fața „oricărei instituții” organizarea mitingului, dacă autoritățile nu tratează situația „cu seriozitate”. În același timp, el lansează un avertisment către cei care „se gândesc să infiltreze oameni” la protest, cerând să nu fie provocate violențe și indicând că menținerea ordinii publice revine Jandarmeriei, Poliției și Primăriei Capitalei. Totodată, liderul AUR acuză reprezentanți ai statului că ar fi încercat să facă presiuni pentru anularea protestului și că ar fi fost promovate alte manifestații în oraș pentru a „disipa” participanții. Invitarea AfD și încercarea de „internaționalizare” a temei Simion mai spune că va invita public partidul german „Alternativa pentru Germani” (AfD) să participe „ca observatori, fără a se implica”, cu scopul de a „internaționaliza această temă”. El afirmă și că vrea să aducă la București jurnaliști străini și menționează organizarea unor conferințe „vineri, sâmbătă și duminică”, pe diverse teme, în paralel cu protestul. Context: poziția Jandarmeriei și disputa politică cu Primăria În același context, Jandarmeria Română transmite că susține exercitarea dreptului la proteste pașnice, dar a semnalat „riscuri concrete” în cazul manifestației din 14 noiembrie, pentru care nu a fost dat aviz. Separat, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea îl acuză pe primarul general Ciprian Ciucu că ar restrânge dreptul la protest în Capitală, după decizia privind avizarea. Ce urmează rămâne dependent de deciziile autorităților și de modul în care organizatorii vor gestiona cadrul legal și măsurile de ordine publică; articolul nu precizează dacă există, între timp, o schimbare de poziție privind avizarea manifestației. [...]

Un conflict intern în PNL ajunge în instanță și riscă să blocheze decizii politice cu efecte economice , după ce senatoarea Nicoleta Pauliuc îl acuză pe liderul partidului, Ilie Bolojan , că încearcă să impună „amenințări și ultimatumuri” pentru retragerea acțiunilor din justiție, potrivit News . Pauliuc spune că nu se lasă „intimidată” de ultimatumul pe care susține că l-ar fi primit: retragerea acțiunilor din instanță sau excluderea din grupurile parlamentare. În mesajul publicat pe Facebook, ea califică un astfel de gest drept „autoritar” și afirmă că, atunci când nu reușește să convingă, președintele partidului ar încerca să-și impună autoritatea prin presiune. Miza: procesele din justiție și disciplina de partid Senatoarea invocă dreptul de acces la justiție, pe care îl leagă de articolul 21 din Constituție, și susține că „loialitatea față de un partid” nu ar trebui să însemne renunțarea la contestarea în instanță a unor decizii pe care le consideră contrare legii sau Statutului PNL. „Loialitatea faţă de un partid nu poate însemna renunţarea la dreptul de a cere dreptate în instanţă. Dacă eu consider că o decizie încalcă legea sau Statutul PNL, am dreptul să o contest. Judecătorii sunt cei care vor stabili cine are dreptate.” În același mesaj, Pauliuc îl întreabă pe Ilie Bolojan de ce ar insista pentru retragerea plângerilor, dacă este convins că cei care au acționat partidul în judecată greșesc. Legătura cu mediul de afaceri: „presiune uriașă asupra firmelor românești” Pauliuc își justifică poziția și printr-o critică la adresa „deciziilor Guvernului Bolojan”, despre care afirmă că „au pus o presiune uriașă asupra firmelor românești”. În acest context, ea spune că a intrat în politică pentru a apăra, între altele, antreprenorii români și că nu a promis „că voi ridica mâna la comandă”. „Am candidat pentru nişte oameni cărora le-am promis că voi apăra pacienţii, familiile şi antreprenorii români. Nu le-am promis că voi ridica mâna la comandă.” Materialul consultat este trunchiat, astfel că nu reiese din textul disponibil ce decizii guvernamentale concrete are în vedere senatoarea și nici care sunt acțiunile exacte din instanță la care face referire. [...]

Conducerea PNL condiționează apartenența la grupurile parlamentare de renunțarea la procesele interne , după ce Ilie Bolojan le-a transmis liberalilor care au contestat în instanță deciziile Congresului că au „două posibilități”: fie își retrag acțiunile, fie nu vor mai face parte din grupurile PNL din Parlament, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: PNL încearcă să își securizeze disciplina de vot în Camera Deputaților și Senat, pe fondul litigiilor care au pus sub semnul întrebării decizii ale partidului și chiar legitimitatea noii conduceri. Disciplină de vot: „poți vota cum dorești, dar nu din interiorul grupului” Bolojan a spus că în conducerea partidului s-a decis „respectarea deciziilor grupurilor parlamentare” la vot, atât la Cameră, cât și la Senat. Argumentul invocat: coerența politică atunci când partidul adoptă o poziționare într-o „problemă strategică importantă” – de la proiecte de investiții la alegeri. În același timp, liderul PNL a insistat că parlamentarii pot vota cum doresc, însă nu în calitate de membri ai grupului parlamentar dacă se abat de la linia stabilită. Ultimatum pentru contestatari: retrag procesele sau ies din grupuri Întrebat despre liberalii care au contestat în instanță deciziile Congresului, Bolojan a afirmat că aceștia trebuie să aleagă între: retragerea proceselor; excluderea din grupurile parlamentare PNL (prin retragerea „mandatului” de a face parte din aceste grupuri). El a prezentat situația drept o chestiune de „claritate, decență și normalitate”. Context juridic: suspendări în instanță și cereri de despăgubiri În iulie, Tribunalul București a dispus suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie, inclusiv a noii conduceri și a modificărilor statutare. Totodată, „aripa Veștea” din PNL a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare de urgență a deciziilor Biroului Politic Național (BPN) prin care au fost convocate Consiliul Național și Congresul, susținând că scopul ar fi fost modificarea statutului și eliminarea membrilor cu opinii divergente. În plus, contestatarii au introdus o acțiune împotriva PNL și a președintelui partidului, cerând antrenarea răspunderii civile delictuale și plata de daune morale: 250.000 lei pentru fiecare reclamant, respectiv 4.000.000 lei în total. Digi24 mai notează că Tribunalul Ilfov a suspendat și două decizii luate luni de BPN, când partidul și-a stabilit poziția privind Cabinetul Veștea. Acțiunea a fost înregistrată de mai mulți membri PNL, între care Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc și Mihai Veștea. [...]

USR și PNL cer retragerea proiectului de modificare a legii partidelor , susținând că acesta ar muta decizia privind înregistrarea alianțelor din zona instanțelor către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) , ceea ce ar însemna un control administrativ asupra unor decizii cu miză politică, potrivit Digi24 . Deputații Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Muraru (PNL) i-au cerut președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, să retragă proiectul de lege privind partidele politice și „să lase Parlamentul să hotărască” asupra modificărilor legislative în domeniu. Dimitriu a afirmat, la Palatul Parlamentului, că proiectul ar permite ca AEP să decidă dacă USR poate face alianță cu PNL, invocând două tipuri de probleme: una de procedură și una de fond. Miza de reglementare: cine decide asupra alianțelor În argumentația prezentată, Dimitriu a susținut că AEP „nu are voie să inițieze și să întocmească astfel de legi” și că instituția nu ar trebui să se implice în chestiuni precum constituirea alianțelor sau „decesul” unui partid, pe motiv că partidele sunt persoane juridice, iar administrarea lor nu ar intra în atribuțiile AEP. Deputatul USR a mai spus că decizia ar trebui să rămână la instanță. Tot Dimitriu a avertizat că, dacă proiectul nu este retras, USR ar urma să depună „plângere penală pentru delapidare”, acuzând că fondurile AEP ar fi folosite „în scopul de a ajuta PSD”. În declarațiile citate, el a cerut explicit retragerea proiectului și oprirea discuțiilor pe această temă. PNL: proiectul ar muta decizia de la Tribunalul București la AEP Alexandru Muraru (PNL) a susținut că proiectul schimbă un element „esențial”: în prezent, înregistrarea alianțelor dintre partide se face la Tribunalul București, prin decizia unui magistrat, iar proiectul ar crea un „filtru” prin care decizia s-ar muta administrativ la AEP. Muraru a mai afirmat că PNL și USR au decis să nu mai participe la consultări cu conducerea AEP pe acest proiect de act normativ. Ce urmează În forma prezentată public, disputa se mută pe două planuri: competența AEP de a promova un astfel de proiect și efectul practic al modificărilor propuse asupra procedurii de înregistrare a alianțelor. Textul Digi24 indică faptul că solicitarea imediată a USR și PNL este retragerea proiectului, însă nu oferă detalii despre calendarul legislativ sau despre o reacție nouă a AEP în acest material. [...]