Știri
Știri din categoria Politică
Laura Codruța Kovesi exclude intrarea în politică și asocierea cu un partid, dar lasă deschisă posibilitatea de a reveni în România într-o funcție publică ce nu presupune apartenență politică, potrivit HotNews, care redă un interviu acordat jurnaliștilor Context.ro la sediul Parchetului European (EPPO) din Luxemburg.
Întrebată de jurnaliștii Attila Biro și Cristian Andrei Leonte (Context) dacă ar intra în politică la finalul mandatului de procuror-șef european, Kovesi a respins explicit scenariile vehiculate în spațiul public, inclusiv ideea unei platforme politice asociate cu numele ei.
Kovesi spune că nu are contacte la nivel politic și că nu și-a exprimat intenția de a intra în politică sau de a crea un partid. În răspunsul ei, ea califică speculațiile drept „perdea de fum” și insistă că, într-o democrație, discuția ar trebui să fie despre candidați reali, nu despre „fantoma Kovesi”.
„Nu am niciun fel de plan să intru în politică, nu vreau să creez niciun fel de partid politic.”
Mandatul Laurei Codruța Kovesi la EPPO a început în octombrie 2019 și se încheie în octombrie 2026, fiind conceput ca un singur mandat, din rațiuni de echilibru democratic, conform articolului citat.
Întrebată dacă exclude „pentru totdeauna” o revenire într-o funcție de demnitate publică în România, Kovesi nu respinge ideea în bloc, dar trasează condiția: dacă funcția depinde de numire și participare într-un partid, atunci o exclude „categoric”.
Ca exemplu de implicare posibilă, ea menționează activități de formare profesională pentru procurori și judecători tineri, inclusiv pe tema atribuțiilor Parchetului European. Kovesi afirmă că i s-a transmis „pe diferite canale” un mesaj potrivit căruia ar „spăla creierul” noilor magistrați, motiv pentru care o astfel de implicare ar fi considerată „nepotrivită”, dar spune că nu ia în seamă astfel de afirmații.
Totodată, ea afirmă că ar face inclusiv voluntariat în România, „dacă e nevoie de ea”.
Materialul pornește de la incertitudinile din jurul PNL și de la scenarii apărute pe fondul unei crize politice, inclusiv asocierea numelui lui Kovesi cu o posibilă nouă grupare politică. În acest cadru, răspunsul ei fixează o delimitare: nu intră în politică și nu se asociază cu partide, însă nu exclude, în principiu, o contribuție instituțională sau profesională care nu ar presupune afiliere politică după finalul mandatului de la EPPO, în octombrie 2026.
Recomandate
Crin Antonescu validează public o nuanțare a discursului pro-european de la Cotroceni , salutând faptul că președintele Nicușor Dan a vorbit de Ziua Europei și despre „greșelile Europei”, potrivit Mediafax . Mesajul indică o încercare de repoziționare a dezbaterii publice: susținerea direcției europene, dar cu spațiu pentru critică internă, într-un moment de tensiune politică. Antonescu a reacționat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, spunând că apreciază că șeful statului a vorbit „pentru prima oară în istorie, de la Cotroceni, despre greșelile Europei”. În același mesaj, fostul candidat la alegerile prezidențiale a spus că salută „cu plăcută surprindere” poziționarea președintelui. Ce anume apreciază Antonescu în mesajul președintelui Pe lângă referirea la „greșelile Europei”, Antonescu invocă și declarațiile lui Nicușor Dan despre activitatea DNA în mandatul fostei șefe a instituției, Laura Codruța Kövesi , ca argument pentru evaluarea sa pozitivă. „Sunt semne care dau speranță și n-am nici cea mai mică ezitare să le salut”, a scris Crin Antonescu. Reacția la criticile din online Antonescu a criticat dur comentariile primite în mediul online, susținând că cei care îl atacă „fără nicio urmă de argument” sunt „idioți reali, în carne și oase”. În același mesaj, l-a menționat și pe gazetarul Cristian Tudor Popescu, afirmând că declarațiile acestuia despre foști și actuali lideri politici îl fac să nu mai fie afectat de reacțiile critice din online. De ce contează În plan politic, intervenția lui Antonescu pune accent pe o linie de discurs care încearcă să evite polarizarea „pro-UE versus anti-UE”, prin acceptarea explicită a criticii la adresa Uniunii Europene venită chiar de la nivelul președinției. Dacă această nuanțare va fi preluată și de alți actori politici, poate influența modul în care sunt formulate mesajele publice despre agenda europeană în perioada următoare. [...]
Schimbarea de putere de la Budapesta poate debloca finanțări europene de circa 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei) , după ce Peter Magyar a fost învestit prim-ministru al Ungariei, pe fondul promisiunilor de relansare economică și de refacere a relațiilor cu UE, potrivit Al Jazeera . Magyar, în vârstă de 45 de ani, conduce partidul de centru-dreapta Tisza și preia funcția la aproape o lună după alegerile parlamentare care au pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban. Sâmbătă, noul premier i-a invitat pe unguri să „treacă prin poarta schimbării de regim”. Miza economică: deficit bugetar și fonduri UE înghețate Publicația notează că Magyar își începe mandatul cu mai multe dosare presante, în special pe zona economică și fiscală: relansarea economiei, după ani descriși drept „stagnare economică” sub Orban; reducerea deficitului bugetar, care până în aprilie ajunsese la aproape trei sferturi din ținta pentru întregul an; negocierea unui acord cu Uniunea Europeană pentru deblocarea a aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 de miliarde de lei) din fonduri înghețate . Banii au fost reținuți pe fondul îngrijorărilor UE privind deteriorarea situației drepturilor omului și reculul statului de drept în perioada Orban. Context politic: repoziționare față de UE și Rusia În timpul mandatului lui Orban, Ungaria s-a îndepărtat de UE, în timp ce relațiile cu Moscova s-au consolidat, mai arată sursa. Fostul premier a folosit veto-ul în Consiliul European pentru a se opune sancțiunilor împotriva Rusiei și pentru a bloca sprijinul pentru Ucraina. O majoritate parlamentară confortabilă Partidul Tisza a obținut o majoritate parlamentară „uriașă”, câștigând 141 din cele 199 de locuri, ceea ce îi oferă lui Magyar spațiu politic pentru a încerca schimbări rapide, inclusiv pe relația cu Bruxelles-ul. Magyar este descris ca un lider a cărui ascensiune a fost considerată „remarcabilă”: era puțin cunoscut în politica ungară până la începutul lui 2024, când a intrat într-o dispută publică cu Fidesz, partidul lui Orban, din care făcuse anterior parte ca membru proeminent. [...]
PSD își conturează deja opțiunea pentru premier, iar asta poate accelera negocierile pentru o nouă majoritate după căderea Guvernului Bolojan , în condițiile în care în partid crește susținerea pentru Sorin Grindeanu ca propunere de prim-ministru, potrivit Euronews . Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis la începutul săptămânii, după ce moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a trecut miercuri în Parlament cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate. PSD: „lucrurile sunt clare” pe numele premierului Victor Negrescu , europarlamentar PSD, a susținut că partidul are o decizie internă privind persoana care ar urma să fie desemnată premier, dacă PSD își asumă funcția. „În cazul Partidului Social Democrat, noi avem o decizie clară luată în această privință. (...) persoana desemnată va fi Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat. La PSD, lucrurile sunt clare.” În aceeași intervenție, Negrescu a indicat că, în opinia sa, în PNL „lucrurile nu sunt clare” și a menționat și varianta unei persoane cu profil tehnocrat, cu experiență la Bruxelles, fără a avansa o nominalizare formală. Miza declarată: coaliție „pro-europeană și pro-occidentală” Daniel Băluță, prim-vicepreședinte PSD, a spus că obiectivul partidului este găsirea unei soluții pentru o coaliție „pro-europeană și pro-occidentală”, iar modul concret în care va fi implementată această direcție ar urma să se contureze „în următoarele zile” și „în următoarele două săptămâni”. Grindeanu respinge o formulă de guvern „instabilă” Sorin Grindeanu a declarat miercuri, la Euronews, că exclude varianta unui guvern format împreună cu UDMR, minoritățile și parlamentari neafiliați, argumentând că o astfel de combinație nu ar asigura stabilitatea politică necesară și ar împinge rapid spre căutarea unei alte soluții. „Ăsta nu e un guvern stabil, e un guvern care duce spre, rapid, spre, să spunem, căutarea unei alte variante în toamnă. (...) cred că trebuie să căutăm (...) o soluție rapidă, să fie una și stabilă. (...) Orgoliile nu și-au locul.” În acest context, faptul că PSD își fixează public opțiunea pentru premier poate reduce incertitudinea din negocierile post-moțiune, dar rămâne deschisă ecuația majorității care ar putea susține un nou executiv. [...]
Vladimir Putin a folosit parada de 9 mai pentru a susține că Rusia „avansează” în Ucraina , într-un mesaj menit să întărească ideea de unitate internă și să justifice continuarea războiului, în condițiile în care Moscova invocă sprijinul „întregului bloc NATO” pentru Kiev, potrivit Adevărul . În discursul din Piața Roșie, liderul de la Kremlin a afirmat că militarii ruși implicați în ceea ce Moscova numește „operațiune militară specială” continuă tradiția Armatei Roșii din al Doilea Război Mondial. Putin a prezentat Ziua Victoriei drept „cea mai importantă, sacră și glorioasă sărbătoare” și a legat-o de „datoria” de a apăra „interesele și viitorul Patriei”. „Chiar dacă luptă împotriva unei forțe agresive susținute de întregul bloc NATO, eroii noștri continuă să avanseze.” Mesajul politic: războiul, încadrat ca test de rezistență națională Putin a insistat pe ideea că „loialitatea față de Patrie” este „adevărul suprem” și a susținut că unitatea națională și „forța morală” sunt „cheia succesului”. În final, a transmis un mesaj de certitudine privind rezultatul conflictului: „Sunt ferm convins că cauza noastră este dreaptă. Suntem împreună, iar victoria a fost și va fi întotdeauna a noastră.” În același discurs, președintele rus a reluat și o teză istorică frecvent folosită în retorica oficială, afirmând că Armata Roșie ar fi „salvat” nu doar Uniunea Sovietică, ci și Europa, pe fondul capitulării unor state în fața avansului nazist. Participare externă redusă și paradă fără armament greu La ceremonie au participat, potrivit sursei, cinci lideri străini: președinții Belarusului, Kazahstanului, Laosului, Malaeziei și Uzbekistanului. Premierul slovac Robert Fico ar urma să se întâlnească sâmbătă cu Putin la Kremlin, dar nu a fost prezent la paradă. Parada a fost coordonată de ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov . Pentru prima dată din 2007, evenimentul s-a desfășurat fără armament greu, pe fondul a ceea ce Kremlinul a descris drept o „amenințare teroristă” din partea Ucrainei. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România va avea „un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil”, pe fondul consultărilor cu partidele și al nevoii de continuitate pe dosare cu impact economic și bugetar, potrivit Economica . Șeful statului a indicat că există „acord pe politicile mari” și pe traiectoria fiscală asumată, iar viitorul executiv ar urma să aibă ca obiectiv definirea și trimiterea în Parlament a bugetului pe 2027 până în toamnă. Consultări pentru guvern și continuitate pe agenda economică Nicușor Dan a anunțat că a încheiat un prim set de întâlniri cu partidele pro-occidentale și cu reprezentanții minorităților naționale, menționând că a văzut „constrângerile” cu care fiecare formațiune vine la negocieri. Discuțiile, a spus el, vor continua pe „niște scenarii” pe care părțile se vor concentra în perioada următoare. În același mesaj, președintele a enumerat domeniile unde ar exista deja convergență între actorii politici: OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică); SAFE; PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) ; traiectoria fiscală a României „asumată”. Mesaj despre poziționarea României în UE și relația cu SUA Într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a afirmat că România „a fost de multe ori slabă” în interiorul Uniunii Europene și „deseori nu și-a apărat în mod coerent obiectivele”, subliniind că în UE statele își promovează interesele naționale. În același timp, el a susținut că România este „în momentul în care” este credibilă, știe să acționeze în UE și să facă alianțe pentru a-și susține politicile. Președintele a respins ideea că liderii români ar merge la liderii europeni „ca să primească ordine”, pe care a catalogat-o drept „o lozincă” ce îndepărtează dezbaterea de la întrebarea despre locul României în UE. Referitor la relația transatlantică, șeful statului a spus că Europa și România au nevoie de un „parteneriat corect, solid, echitabil” între Uniunea Europeană și Statele Unite, iar România ar fi un susținător al acestui tip de parteneriat. Critici la adresa unor decizii europene, dar apărarea cadrului democratic În mesajul de Ziua Europei, Nicușor Dan a mai spus că Europa „divizează” societatea românească și a cerut o discuție „altfel decât cu lozinci”. El a indicat mai multe „greșeli” ale Europei, între care renunțarea la energia nucleară și dependența de gazul ieftin din Rusia, neglijarea industriei de apărare și ținte de mediu considerate „mult prea ambițioase” care ar fi afectat industria grea. În același timp, președintele a susținut că Europa rămâne „o construcție democratică”, iar aceste teme ar trebui discutate „cu cărțile pe masă” în instituțiile europene, adăugând că astfel de dezbateri sunt reflectate „mult prea puțin” în media din România. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România va avea un guvern pro-occidental „într-un termen rezonabil”, iar viitorul Executiv va trebui să vină rapid cu bugetul pe 2027 , după demiterea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul fixează o prioritate cu impact direct asupra calendarului fiscal și asupra predictibilității deciziilor economice în următoarele luni. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Palatul Cotroceni, după un prim set de discuții informale cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale, convocate în contextul crizei guvernamentale. „Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil.” Bugetul pe 2027, obiectivul anunțat pentru viitorul guvern Nicușor Dan a indicat că, din discuțiile cu partidele, „s-au conturat niște scenarii” pe care negocierile vor continua. În același timp, a spus că există „acord pe politicile mari” și pe „traiectoria fiscală” asumată de România, iar guvernul care va fi format ar urma să aibă ca obiectiv definirea și trimiterea către Parlament a bugetului pentru 2027 „până în toamnă”. În lista de teme unde președintele a indicat existența unui acord sunt menționate OECD, SAFE și PNRR . Context: guvern interimar, fereastră limitată de decizie România nu are în prezent un guvern cu puteri depline, iar Guvernul Bolojan poate rămâne interimar maximum 45 de zile, perioadă în care poate adopta doar decizii strict administrative, necesare funcționării statului, conform informațiilor prezentate. Guvernul Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Poziționări politice care complică refacerea majorității După demitere, Sorin Grindeanu i-a cerut lui Ilie Bolojan să demisioneze și a anunțat că PSD își dorește să rămână la guvernare, cu refacerea fostei coaliții, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PNL. În schimb, liberalii au decis în ședință că nu mai vor o nouă alianță cu PSD și au anunțat că vor trece în opoziție, mesaj transmis ulterior și președintelui, deși în partid există și voci care cer rămânerea la guvernare și propunerea unui premier. Tot după discuțiile cu șeful statului, Ilie Bolojan și Dominic Fritz au anunțat o alianță pentru a „apăra direcția de reformă și corectitudine” a guvernării comune. Potrivit unor surse ale postului, Nicușor Dan și-ar fi dorit refacerea coaliției, dar este dispus să accepte și un guvern minoritar. [...]
