Știri
Știri din categoria Politică

Președintele Nicușor Dan cere o poziționare mai fermă a României în UE, susținând că statul român nu și-a apărat „în mod coerent” obiectivele și că negocierile de la Bruxelles sunt „politică, nu cenaclu”, potrivit Antena 3, într-un mesaj transmis de Ziua Europei.
În intervenția sa, șeful statului a descris Europa drept „un subiect care divizează societatea noastră” și a spus că România a fost „slabă” în interiorul Uniunii Europene. În același timp, Nicușor Dan a insistat asupra menținerii și susținerii parteneriatului cu Statele Unite.
Președintele a argumentat că, în interiorul UE, statele își promovează interesele naționale și că România trebuie să acționeze mai ferm, inclusiv prin alianțe, pentru a-și susține politicile și a-și apăra interesele.
„România nu și-a apărat, de mult ori, în mod coerent, obiectivele. E politică, nu cenaclu.”
Tot în acest context, Nicușor Dan a respins ideea că liderii români „se duc la cei europeni să primească ordine”, pe care a numit-o „o lozincă”.
În mesajul de Ziua Europei, președintele a enumerat mai multe decizii pe care le consideră greșeli ale Europei, cu implicații directe pentru economie și securitate:
În același timp, el a spus că Europa rămâne „o construcție democratică”, iar aceste teme trebuie discutate „cu cărțile pe masă”.
Șeful statului a adăugat că Europa și România au nevoie de „un parteneriat solid, corect, echitabil cu Statele Unite” și că România susține un astfel de parteneriat.
Recomandate

PNL amenință cu CCR, ceea ce poate bloca calendarul anticipatelor dacă Guvernul propus de Siegfried Mureșan cade la vot, iar președintele Nicușor Dan nu declanșează procedura, potrivit Adevărul . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că liberalii iau în calcul sesizarea Curții Constituționale pentru un posibil conflict constituțional legat de interpretarea obligațiilor șefului statului. Muraru susține că, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului, președintele „ar trebui” să declanșeze procedura pentru alegeri anticipate . În același timp, PNL afirmă că nu susține suspendarea președintelui, dar vrea ca CCR să tranșeze disputa de interpretare. „Președintele, în viziunea Partidului Național Liberal, nu trebuie suspendat și Partidul Național Liberal nu susține o suspendare. Doar că avem o divergență de opinii în ceea ce privește interpretarea Constituției și chemăm, da, Curtea Constituțională a României să decidă asupra acestei prezumtiv conflict constituțional.” Miza: cine decide ieșirea din blocaj – președintele sau CCR Potrivit declarațiilor lui Muraru, Curtea ar urma să stabilească dacă, după respingerea Guvernului Mureșan și îndeplinirea condițiilor constituționale, președintele poate continua să desemneze candidați pentru funcția de premier sau este obligat să dizolve Parlamentul și să ajungă la anticipate. „Dacă președintele are dreptate și atunci poate să existe oricâte guverne care să fie respinse de Parlament și să nu convoace alegeri anticipate, sau președintele este obligat să convoace aceste alegeri anticipate.” Votul din Parlament și aritmetica politică Guvernul condus de Siegfried Mureșan urmează să fie supus votului Parlamentului miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar PNL, USR și UDMR ar avea, potrivit calculelor prezentate public, 170 de voturi. În acest context, PSD a anunțat că nu susține Guvernul Mureșan, iar liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că partidul este pregătit inclusiv pentru scenariul alegerilor anticipate. Acuzații de cooperare PSD–AUR și tensiuni interne în PNL Muraru a afirmat că respingerea Cabinetului Mureșan ar putea adânci blocajul politic și ar putea „radicaliza” scena politică, în special în zona PNL și USR. Totodată, el a acuzat PSD și AUR că ar fi acționat concertat în ultimele luni, invocând moțiunea de cenzură depusă împreună pe 5 mai, voturi comune în Parlament și colaborări la unele amendamente. Separat, vicepreședintele PNL a indicat că, în eventualitatea unor alegeri anticipate, Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu „cel mai probabil” nu ar mai prinde locuri pe listele partidului, pe motiv că ar fi încălcat decizii interne. Implicația economică invocată: riscul de derapaj bugetar și discuția despre FMI Întrebat despre un posibil scenariu de guvernare PSD–AUR, Muraru a legat discuția de riscuri bugetare și de posibilitatea ca România să ajungă să apeleze la FMI, în funcție de măsurile promovate de o astfel de formulă. „Deci nimeni nu-și dorește acest lucru, dar în eventualitatea în care România nu va avea un guvern acum, cu guvernul Mureșan, ci vom ajunge la o formulă care va include PSD și AUR, dacă te uiți la măsurile lor pe care le anunță, numai la jumătate dintre ele, știi că deficitul va reveni în foarte scurt timp la cifrele din 2024–2025.” Ce urmează depinde de votul de miercuri și de pașii constituționali care ar putea fi deschiși ulterior: fie o nouă rundă de desemnări pentru premier, fie accelerarea către anticipate, cu CCR ca posibil arbitru al interpretării Constituției. [...]

PSD ridică miza pe relația cu SUA în plină criză politică , după ce Sorin Grindeanu a acuzat că, „în aceste luni”, la Palatul Victoria a funcționat „cel mai antiamerican guvern din istoria postdecembristă a României”, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute luni, la Palatul Parlamentului, în contextul întrebărilor despre întâlnirea din luna martie cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, și despre discuții legate de Coridorul Vertical de Gaze. Grindeanu a spus că nu a discutat despre încheierea unor contracte de gaze și că discuția a vizat strict rolul României în coridor, „un rol de tranzit”. În același timp, liderul PSD a susținut că își dorește ca relația României cu Statele Unite să „redevină una de parteneriat strategic” și a cerut „îndreptarea urgentă” a situației pe care o descrie drept deteriorare a relației bilaterale în ultimele luni. Ce spune Grindeanu despre căderea Guvernului Bolojan și tema gazelor Grindeanu a respins ideea că factori externi ar fi influențat schimbarea de la vârful Guvernului și a afirmat că Ilie Bolojan a fost demis ca urmare a nemulțumirii publice, invocând un procent de „88% dintre români” care ar fi spus că țara merge într-o direcție greșită și că guvernarea este proastă. Pe tema securității energetice, Grindeanu a declarat că nu a discutat „în niciun moment” despre contracte de gaze, susținând că aceasta era responsabilitatea premierului demis, inclusiv în perspectiva iernii. Solicitare de „clarificare instituțională” către Ministerul de Externe Liderul PSD a mai spus că „nu vine niciun ambasador să spună dacă un guvern pică sau nu” și a îndemnat-o pe ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, să cheme ambasadorul la discuții pentru a clarifica neclaritățile apărute în spațiul public. În declarațiile sale, Grindeanu a reiterat sprijinul pentru Parteneriatul strategic cu SUA, pe care l-a numit „cel mai important aliat al nostru în NATO”, și pentru apartenența României la Uniunea Europeană. [...]

AUR condiționează orice discuție de majoritate de eșecul la vot al Guvernului Mureșan și de negocieri înainte de Cotroceni , miză care prelungește incertitudinea politică într-un moment în care partidele caută o formulă de guvernare. Potrivit Agerpres , liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , spune că discuțiile pentru formarea unei majorități parlamentare ar trebui purtate înaintea consultărilor de la Cotroceni , dacă Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu va fi învestit. Peiu afirmă că ar fi posibilă o coaliție de guvernare PSD–AUR doar în condițiile în care PSD ar contacta AUR, dar susține că obiectivul principal al formațiunii este să convingă președintele și celelalte partide că „singura soluție democratică” de ieșire din blocaj ar fi alegerile anticipate. El a adăugat că AUR exclude să voteze un guvern din care nu face parte și că o eventuală alianță PSD–AUR „depinde în întregime de PSD și de președintele Nicușor Dan”. AUR: nu participă la audieri și nu votează Guvernul Mureșan Purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a declarat că negocieri pentru o majoritate ar putea avea loc nu doar cu PSD, ci și cu PNL sau USR, însă abia după ce „pică Guvernul Mureșan”. El a spus că AUR va anunța ulterior echipa de negociere și temele de discuție. Avrămescu a mai precizat că parlamentarii AUR nu vor fi prezenți în comisii la audierea miniștrilor, nici în plen la învestire, invocând „programul de guvernare prezentat”, și a reiterat poziția partidului: „Poziția noastră este cât se poate de clară: nu votăm acest Guvern.” Condiția AUR pentru PSD: discuții „cu partidul”, la nivel de conducere Întrebat dacă AUR se așteaptă să fie cooptat la guvernare de PSD, Avrămescu a spus că o declarație a lui Sorin Grindeanu i-a „contrariat” și a insistat că orice discuție trebuie purtată cu partidul, nu „individual”, și înainte de consultările de la Cotroceni. În același context, Avrămescu a susținut că AUR va avea „echipe de negocieri” pentru discuții privind formarea unei majorități și a indicat că PSD și AUR ar putea găsi „puncte comune” atunci când se discută un program și soluții, inclusiv pe fondul unei „crize economice” și „crize sociale”, fără a detalia măsuri concrete. [...]

PSD încearcă să limiteze riscul diplomatic al acuzațiilor privind implicarea SUA în căderea Guvernului Bolojan , printr-o contranarațiune bazată pe poziții oficiale ale ROMGAZ , ale Guvernului Greciei și ale ambasadorului american la București, potrivit Mediafax . Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei în Guvernul Bolojan și deputat PSD, respinge acuzațiile potrivit cărora PSD ar fi colaborat cu oficiali americani pentru a „da jos” guvernul și susține că informațiile atribuite Wall Street Journal „nu sunt adevărate”. Într-o postare pe Facebook, Ivan afirmă că „faptele încep să demonteze povestea” și acuză că miza ar fi fost „interes politic”, cu efectul de a arunca România „într-o poveste toxică despre relația cu Statele Unite”. Ce documente și reacții invocă Bogdan Ivan Pentru a-și susține poziția, Ivan spune că publică răspunsul ROMGAZ și reacția oficială a Guvernului Elen, alături de o referire la poziția ambasadorului SUA la București. În mesajul său, el citează: ROMGAZ , care arată că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni asupra conducerii companiei pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, indiferent de sursă”, menționând explicit că asta ar include și LNG (gaz natural lichefiat); Guvernul Greciei , care afirmă: „Nu s-a pus niciodată problema unei amenințări la adresa Guvernului grec”; ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , care spune că SUA au „deplină încredere în democrația din România”, iar situația politică internă este una pe care România trebuie să o rezolve singură. Reacția lui Sorin Grindeanu: negare totală și atac la acuzații Și Sorin Grindeanu, președintele PSD, a reacționat pe același subiect, respingând acuzațiile. Liderul PSD susține că „pe Ilie Bolojan l-au dat jos românii”, nu „americanii” sau alte forțe externe, și critică ceea ce numește un „spectacol” care ar urmări, în opinia sa, „distrugerea relațiilor cu Statele Unite ale Americii”. Contextul acuzațiilor: relatarea Wall Street Journal Disputa pornește după relatările Wall Street Journal privind căderea Guvernului din România. Conform informațiilor prezentate de Mediafax, Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan sunt acuzați de trădare, în contextul în care ambasadoarea SUA în Grecia, descrisă ca apropiată a lui Donald Trump, ar fi declarat că SUA ar fi fost implicată în demiterea guvernului Ilie Bolojan. În lipsa unor concluzii oficiale prezentate în material despre acuzațiile de trădare, poziția PSD, așa cum reiese din declarațiile lui Ivan și Grindeanu, urmărește să contracareze rapid o temă cu potențial de escaladare în plan extern, prin trimiterea la documente și declarații instituționale. [...]

Sorin Grindeanu susține că fără o majoritate „transparentă” viitorul guvern ar fi instabil , în condițiile în care votul de învestitură pentru Cabinetul propus de Siegfried Mureșan este programat miercuri și, potrivit news.ro , PSD și AUR au anunțat deja că nu îl vor susține, ceea ce reduce semnificativ șansele de a strânge cele 233 de voturi necesare. Liderul PSD a respins, luni seară, la România TV, ideea unei „înțelegeri secrete” cu președintele Nicușor Dan și a spus că nominalizarea lui Siegfried Mureșan a fost pentru el „o surpriză neplăcută”. Grindeanu a afirmat că se aștepta să fie el nominalizat. În același context, Grindeanu a criticat profilul lui Mureșan, despre care a spus că „pare total rupt de realitate” și că ar fi sigur că acesta „nu-și dorește să fie” premier. Miza: o majoritate parlamentară stabilă sau un guvern vulnerabil la prima moțiune Întrebat ce majoritate ar putea construi dacă ar fi nominalizat, Grindeanu a spus că ar discuta „cu toată lumea din Parlament” și că ar încerca să obțină o „majoritate transparentă”. În lipsa acesteia, a avertizat că un guvern trecut printr-un „vot de conjunctură” ar fi „slab” și cu „o durată de viață extrem de scurtă”, până la prima moțiune de cenzură. Chestionat dacă ar discuta inclusiv cu AUR, Grindeanu a răspuns că nu va elimina pe nimeni. Ce urmează după votul de miercuri Votul pentru Guvernul Mureșan este programat miercuri. În condițiile în care AUR și PSD au anunțat că nu votează, premierul susținut de PNL, USR și UDMR are, potrivit informațiilor citate, șanse mici să atingă pragul de 233 de voturi. Grindeanu a mai spus că, dacă Guvernul Mureșan nu trece de Parlament, președintele ar urma să facă o nouă nominalizare, invocând declarațiile publice ale lui Nicușor Dan. Separat, președintele a îndemnat recent partidele la dialog pentru încheierea crizei politice și a afirmat că nu își dorește dizolvarea Parlamentului, argumentând că o perioadă prelungită de incertitudine nu este benefică țării. [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că îi lipsesc „câteva zeci de voturi” pentru învestire , ceea ce menține incertitudinea asupra formării rapide a Guvernului și prelungește perioada de blocaj decizional cu impact direct asupra agendei economice și bugetare, potrivit news.ro . Mureșan a declarat luni seară, la TVR, că are „în jur la 200 de voturi certe” pentru votul de învestitură , în condițiile în care pentru instalarea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. El a indicat ca bază de susținere voturile parlamentarilor PNL, USR și UDMR, pe care le-a cuantificat la 170, după ce partidele ar fi lucrat împreună la programul de guvernare. Pentru completarea majorității, premierul desemnat a spus că a avut „negocieri foarte bune” cu grupul parlamentar al minorităților naționale, în două rânduri de discuții, iar minoritățile ar urma să anunțe miercuri, înaintea votului în plen, ce decizie iau. În paralel, Mureșan a afirmat că a discutat și cu parlamentari neafiliați și cu „grupuri parlamentare mai mici”, de unde se așteaptă să vină voturi suplimentare. În același timp, el a susținut că PSD este „partener al AUR”, iar cele două formațiuni ar fi anunțat că nu vor vota Guvernul propus. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri. Dacă numărul de voturi rămâne sub pragul de 233, procedura de formare a Guvernului riscă să se prelungească, cu efecte asupra predictibilității decizionale într-un moment în care programul de guvernare și prioritățile executive depind de instalarea unei majorități funcționale. [...]