Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pregătește creșterea vârstei de pensionare pentru militari și polițiști, pe fondul presiunilor de sustenabilitate din sistemul public de pensii, potrivit news.ro. Premierul Ilie Bolojan a spus că „nu există altă posibilitate” și că Executivul ar urma să vină „săptămâna viitoare” cu o propunere.
În argumentația sa, Bolojan a indicat presiunea demografică asupra fondului de pensii: generațiile numeroase (născute în anii 1968–1970) vor ieși la pensie în anii următori, în timp ce generațiile care intră pe piața muncii sunt semnificativ mai mici. În acest context, premierul a susținut că, pentru un sistem „cât de cât suportabil”, este nevoie de mai mulți oameni care lucrează și de perioade mai lungi de activitate.
Premierul a afirmat că vârsta medie generală de pensionare din România este „sub 60 de ani”, pe fondul existenței unor categorii care se pensionează la 47–52 de ani. În opinia sa, pentru categoriile care se pot pensiona „mult prea devreme” nu mai este sustenabilă menținerea regulilor actuale, invocând „date de realitate economică”.
Bolojan a indicat explicit că măsura vizează militarii și polițiștii, unde, potrivit lui, legea permite pensionarea la 48 de ani, iar vârsta medie ar fi „puțin peste 50 de ani”. Totuși, a precizat că nu poate da „o cifră exactă” pentru noua vârstă, deoarece există diferențe între funcții și condițiile de muncă (de exemplu, parașutiști sau scafandri față de posturi necombatante).
Pe lângă vârsta de pensionare, premierul a spus că și stagiul minim ar trebui majorat, apreciind că nu mai poate rămâne la „15–20 de ani”, fără a avansa un prag concret.
Bolojan a mai arătat că există dezechilibre între pensiile din sistem (a dat exemplul unui colonel pensionat de șapte ani cu pensie mai mică decât un caporal/maestru militar aflat acum în activitate) și a susținut că acestea nu pot fi corectate rapid. În viziunea sa, după creșterea vârstei de pensionare, din economiile realizate ar putea fi alocată „o sumă de bani” pentru ajustări treptate, însă a subliniat că nu poate avansa cifre și nici promisiuni care nu pot fi onorate.
Următorul pas anunțat de premier este prezentarea unei propuneri „săptămâna viitoare”, fără alte detalii despre calendarul legislativ sau forma exactă a modificărilor.
Recomandate
PNL pregătește un Congres Extraordinar care poate decide sancțiuni interne, într-un moment de tensiune politică legat de nominalizarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului guvern , potrivit Biziday . Conducerea partidului a decis convocarea Consiliului Național Extraordinar pentru vineri, 19 iunie, și propune organizarea Congresului Extraordinar pentru duminică, 21 iunie. Congresul ar urma să aibă loc la Romexpo, unde sunt așteptați aproximativ 2.500 de membri. Ședința de vineri este prezentată ca obligatorie pentru convocarea oficială a congresului de duminică. Miza: disciplină de partid și validarea direcției politice În interiorul PNL există informații că, la congresul de duminică, Adrian Veștea ar putea fi sancționat sau exclus din partid, pe motiv că ar fi încălcat statutul în momentul în care a refuzat să renunțe la poziția de premier desemnat. Totuși, agenda oficială a congresului urmează să fie stabilită abia vineri, în cadrul lucrărilor Consiliului Național. În acest context, Ilie Bolojan a indicat nevoia unei repoziționări interne, afirmând că partidul trebuie „să-și reconfirme direcția politică, să-și clarifice mesajul și să-și mențină credibilitatea”. Ce spune regulamentul PNL despre sancționarea aleșilor Conform regulilor interne citate, sancționarea membrilor care ocupă funcții alese se decide prin votul Congresului, după o procedură care implică: o propunere a Biroului Permanent; adoptarea acesteia de către Consiliul Național; votul final în Congres. Regulamentul mai prevede că, în acest caz, este convocat automat un Congres Extraordinar. [...]
PNL intră în reorganizare accelerată, cu miză directă pe stabilitatea guvernării , după ce conducerea partidului a convocat un Consiliu Național vineri și a propus un Congres extraordinar duminică, la Romexpo, potrivit Stirile Pro TV . În paralel, surse liberale indică faptul că premierul desemnat Adrian Veștea ar vrea să candideze la șefia PNL, urmând să îl înfrunte pe Ilie Bolojan. Primele efecte ale crizei interne se văd deja la vârful partidului: în ședința Biroului Politic Național, Cătălin Predoiu și-a anunțat demisia din funcția de prim-vicepreședinte. Consiliul Național de vineri ar urma să se desfășoare online, cu aproximativ 800 de delegați, iar tema centrală este convocarea Congresului extraordinar. Calendarul deciziilor și miza: conducerea PNL și soarta lui Veștea în partid În partid, disputa s-a mutat „pe față”, cu tabere care își pregătesc strategiile înaintea voturilor decisive. Pentru vineri este pregătit un Consiliu Național în care Ilie Bolojan ar urma să propună convocarea Congresului extraordinar; dacă procedura trece, congresul ar putea avea loc duminică. Potrivit informațiilor prezentate de publicație, delegații ar urma să voteze două chestiuni majore: alegerea noii conduceri a PNL; excluderea lui Adrian Veștea și a liberalilor care ar accepta funcții în viitorul guvern. Totuși, în cazul lui Veștea, excluderea nu poate fi decisă de Consiliul Național, deoarece funcția de prim-vicepreședinte a fost validată de Congres, iar o astfel de decizie ar urma să fie tranșată tot la congres. Negocieri în culise și contacte PNL–PSD, potrivit surselor Pe fondul negocierilor pentru instalarea guvernului, tabăra premierului desemnat ar încerca să își asigure voturile necesare și să își consolideze sprijinul în interiorul PNL înaintea unui posibil congres extraordinar. În acest context, potrivit unor surse politice citate de Știrile Pro TV, Alina Gorghiu, Lucian Bode și Hubert Thuma s-ar fi întâlnit marți seară, la Vila Lac, cu Adrian Veștea, Marian Neacșu și liderul PSD Sorin Grindeanu. Publicația precizează că a solicitat un punct de vedere liderilor liberali menționați, dar până la momentul relatării nu primise un răspuns. De cealaltă parte, apropiați ai lui Ilie Bolojan s-ar fi reunit tot marți seară, într-un restaurant din Capitală, unde Mircea Abrudean și alți lideri liberali ar fi discutat strategia pentru perioada imediat următoare. Ce urmează Dacă procedura de convocare este aprobată, Congresul extraordinar ar putea decide atât formula de alegere a conducerii (cu candidați care își prezintă echipa și „viziunea” pentru partid), cât și eventuale sancțiuni politice interne legate de participarea la viitorul guvern. În acest moment, o parte dintre informații sunt prezentate ca provenind din „surse”, iar confirmările oficiale privind întâlnirile din culise lipsesc. [...]
Ruptura dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a fost alimentată de decizii fiscale și de lipsa unei majorități stabile , iar miza imediată este capacitatea României de a livra rapid măsuri credibile pentru reducerea deficitului, într-un context de presiune europeană și de piață, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Primul punct major de fricțiune a apărut înainte de desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier, pe fondul discuțiilor despre menținerea cotei standard de TVA. În campanie, Nicușor Dan semnase un angajament că nu va susține majorarea TVA, iar, potrivit informațiilor apărute atunci în spațiul public, ar fi încercat să condiționeze numirea premierului de păstrarea TVA la nivelul existent. În realitate, Guvernul Bolojan a majorat în iulie 2025 cota standard de TVA la 21%, iar premierul a justificat decizia prin presiunea deficitului excesiv și riscul de retrogradare, susținând că era „singura soluție pentru a realiza venituri rapide”. Analistul politic Ion Bogdan Lefter explică faptul că măsurile structurale (precum reforma aparatului bugetar) nu puteau produce efecte cuantificabile „în câteva zile”, în timp ce ajustările fiscale puteau fi prezentate imediat ca măsuri cu impact bugetar concret în negocierile europene și în discuțiile cu agențiile de rating. TVA, deficitul și semnalul către partenerii externi În lectura analistului, controversa TVA a fost amplificată politic, însă decizia a avut o logică de urgență bugetară: guvernul trebuia să demonstreze rapid că poate controla deficitul. În același timp, pachetul de măsuri (majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli) a fost contestat de sindicate, de opoziția naționalistă și chiar de grupuri din interiorul coaliției, pe fondul costurilor sociale și politice ale consolidării fiscale. „Guvernul avea la dispoziție foarte puțin timp pentru a demonstra că poate controla deficitul. (...) Din acest motiv au fost adoptate măsuri precum majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli”, a explicat Ion Bogdan Lefter. Disputa pentru București, un conflict mai degrabă politic decât instituțional Un al doilea episod de tensiune a fost legat de alegerile pentru Primăria Capitalei. Potrivit relatării, Nicușor Dan și-ar fi dorit un candidat agreat de el, Cătălin Drulă, și i-ar fi propus lui Ilie Bolojan ca PNL să sprijine candidatul susținut de USR. PNL a mers însă cu propriul candidat, Ciprian Ciucu, pe fondul poziției PSD, care a cerut ca partidele din coaliție să nu facă front comun împotriva lui Daniel Băluță. În final, Ciucu a câștigat, după ce candidatura lui Drulă a fost slăbită de intrarea în cursă a unor foști aliați ai președintelui (Ana Ciceală, Vlad Gheorghe și Dan Trifu). În același context, Ludovic Orban, consilier al președintelui la acel moment, a susținut public candidatura lui Ciucu, iar Nicușor Dan l-a demis și s-a considerat trădat inclusiv de Bolojan. Totuși, Lefter minimizează impactul acestui episod și îl descrie ca parte a unei dinamici politice „firești”, nu ca dovadă a unei rupturi instituționale decisive. Miza de fond: blocajul parlamentar și lipsa unei formule de guvernare Dincolo de episoadele punctuale, analistul plasează nemulțumirea președintelui în dificultatea de a se sprijini pe PNL și USR pentru o formulă stabilă de guvernare. După moțiunea de cenzură inițiată de PSD și adoptată inclusiv cu voturile AUR, o revenire a PNL și USR într-o coaliție cu PSD ar fi „foarte dificilă”, însă, în actuala configurație parlamentară, fără reunirea fostei coaliții nu există o majoritate stabilă, cu excepția unor formule care ar presupune colaborări între PSD, AUR și alte formațiuni din aceeași zonă. În această cheie, tensiunile dintre președinte și premier se suprapun peste o problemă mai mare: un blocaj politic generalizat, în care „președintele nu are o soluție evidentă”, iar partidele nu par să aibă o ieșire clară. În plus, potrivit analizei, PSD – deși a declanșat criza prin moțiune – nu dorește să își asume guvernarea, deși „teoretic” ar putea obține sprijin parlamentar, ceea ce face situația și mai dificil de deblocat. [...]
UDMR își retrage sprijinul parlamentar pentru învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică aritmetica votului și crește presiunea pentru o formulă de guvernare alternativă sau renegociată, potrivit Biziday . Liderii UDMR s-au reunit miercuri, la o zi după ce deciseseră să nu intre în Guvernul Veștea, și au stabilit acum că nici nu îl vor vota. Parlamentarii Uniunii vor ieși din sală în momentul votului de învestitură. Kelemen Hunor a spus că decizia a fost luată „cu o singură abținere” și că au fost discutate trei opțiuni de comportament la vot: prezență fără vot, vot împotrivă sau absență din sală. Varianta aleasă este ieșirea din sală. Ce formule de guvern ar accepta UDMR Hunor a indicat trei scenarii pe care UDMR le-ar putea susține: învestirea unui guvern minoritar PSD; învestirea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar fără Ilie Bolojan premier; refacerea coaliției de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR. În același context, liderul UDMR a afirmat că și Guvernul Veștea ar fi tot un guvern minoritar și a susținut că AUR nu ar urma să sprijine „toate proiectele”. Hunor a precizat că a discutat aceste variante cu Ilie Bolojan și cu Dominic Fritz . [...]
Disputa pe împărțirea funcțiilor din coaliție revine în prim-plan , după ce UDMR a fost acuzat indirect că și-ar condiționa sprijinul politic de preluarea conducerii ANRP. Kelemen Hunor respinge această interpretare și spune, într-o intervenție de miercuri citată de Antena 3 , că șefia Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a revenit UDMR încă din septembrie 2025, în cadrul negocierilor pe „algoritm” pentru posturi, nu ca rezultat al unor discuții recente cu PNL. Hunor afirmă că, la momentul împărțirii funcțiilor, ANRP „a rămas pe listă” deoarece nu ar fi fost dorită de ceilalți parteneri de coaliție (PNL, PSD, USR), iar UDMR ar fi făcut nominalizarea târziu, „cu greu” găsind o persoană pentru post. Pe 4 iunie, Cristina Florentina Stanca a fost eliberată din funcția de președinte al ANRP, iar în locul ei a fost numită Lorincz Helga, din partea UDMR. Ce spune Kelemen Hunor despre negocierile pentru guvern Liderul UDMR susține că întâlnirile recente cu Ilie Bolojan (PNL) și Dominic Fritz (USR) au vizat scenariile de guvernare, nu „oferte” sau trocuri pe funcții. În declarațiile sale, Hunor neagă explicit că Bolojan sau Sorin Grindeanu (PSD) i-ar fi oferit ceva pentru susținere. „Sunteți într-o eroare totală, dacă credeți că aceste discuții sunt în sensul de a oferi ceva, nu așa se discută. Nu ne-a oferit nimic. Bolojan nu ne-a oferit nimic. Grindeanu nu ne-a oferit nimic.” Variantele de guvern discutate: coaliție refăcută sau formule minoritare Kelemen Hunor afirmă că, în discuțiile politice, sunt luate în calcul „două-trei variante de guvern”, iar una dintre ele ar fi un guvern minoritar PNL–USR–UDMR. El mai indică și varianta unui guvern minoritar PSD, dar spune că prima opțiune a UDMR ar rămâne refacerea coaliției, cu mai multă „flexibilitate” între parteneri, pentru a asigura continuitatea până în 2027. În același context, Hunor afirmă că UDMR ar vota un guvern minoritar PSD cu premier PSD și un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar „nu cu Ilie Bolojan premier”. Totodată, liderul UDMR exclude un sprijin al AUR ca soluție de guvernare, în cazul în care PSD nu ar susține o formulă cu PNL, USR și UDMR. De ce contează: ANRP, din nou în centrul tensiunilor din coaliție Chiar dacă Hunor prezintă preluarea ANRP ca o decizie mai veche, episodul arată cât de repede pot deveni funcțiile din instituții-cheie muniție în negocierile pentru majorități și formule de guvern. În condițiile în care UDMR vorbește deschis despre guverne minoritare și despre necesitatea unui acord politic pentru susținere parlamentară, tema „împărțelii” riscă să reapară ori de câte ori se schimbă echilibrul din coaliție sau se apropie un vot de învestitură. [...]
Ludovic Orban contestă desemnarea lui Adrian Veștea ca premier și avertizează că Nicușor Dan își erodează rapid sprijinul public , potrivit Stirile Pro TV . Într-un interviu realizat de jurnalistul Constantin Toma, Orban spune că președintele a ales o soluție politică în contradicție cu mesajul și valorile campaniei sale și susține că șeful statului este „în cădere liberă” pe rețelele sociale. Critica pe fond: „soluții serioase”, nu nume „departe de standard” Întrebat cum ar caracteriza „triunghiul” Nicușor Dan – Sorin Grindeanu – Adrian Veștea, Orban a răspuns inițial în registru ironic, apoi a trecut la o critică mai amplă despre modul în care este gestionată criza politică. „E o situație serioasă în care se găsește România și trebuie abordate serios, cu soluții serioase. Deci, președintele trebuie să vină cu propuneri serioase (...) nu cu propuneri gen Tomac sau Adrian Veștea.” În viziunea lui Orban, atât Eugen Tomac, cât și Adrian Veștea – nume vehiculate de Nicușor Dan pentru funcția de premier – nu ar răspunde „standardului” cerut de contextul politic. Efectul politic: risc de ruptură cu electoratul și „măcel” în online Orban afirmă că se numără printre votanții nemulțumiți de Nicușor Dan, dar spune că privește situația cu îngrijorare, invocând reacțiile din mediul online. „Oricum, votanții săi sunt pe pereți, inclusiv eu (...) Este măcel pe toate rețelele de socializare.” Fostul lider PNL susține că România ar avea nevoie „mai mult ca oricând” de un președinte „credibil și eficient”, capabil să identifice și să pună în practică „soluții serioase” și „oneste”, în linie cu promisiunile din campanie. „Guvern al trădării” și căutarea de voturi în Parlament Orban atacă și direcția politică a unei eventuale majorități pentru învestirea guvernului, invocând o contradicție între sloganul de campanie „În România onestă” și alianțele necesare pentru voturi. „Cum poate președintele României (...) care a făcut campanie sub slogan «În România onestă», să ne cadorisească cu un guvern al trădării?” El afirmă că, pentru a strânge sprijin, candidatul desemnat premier ar fi mers să caute voturi inclusiv la „șoșocari” și „georgiști”, menționând partidele S.O.S. și POT, pe care le descrie ca incompatibile cu electoratul lui Nicușor Dan. Atacul la Veștea: „ca un minor care are nevoie de tutore” Un punct distinct al criticii îl vizează pe Adrian Veștea, după apariția acestuia alături de Marian Neacșu în Parlament, în contextul negocierilor pentru voturi. Orban spune că imaginea ar arăta izolare și lipsă de pregătire politică. „Părea ca un... ca un minor care are nevoie de un tutore. Sau ca un om care nu are deplina capacitate de a discerne (...)” [...]
