Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pregătește creșterea vârstei de pensionare pentru militari și polițiști, pe fondul presiunilor de sustenabilitate din sistemul public de pensii, potrivit news.ro. Premierul Ilie Bolojan a spus că „nu există altă posibilitate” și că Executivul ar urma să vină „săptămâna viitoare” cu o propunere.
În argumentația sa, Bolojan a indicat presiunea demografică asupra fondului de pensii: generațiile numeroase (născute în anii 1968–1970) vor ieși la pensie în anii următori, în timp ce generațiile care intră pe piața muncii sunt semnificativ mai mici. În acest context, premierul a susținut că, pentru un sistem „cât de cât suportabil”, este nevoie de mai mulți oameni care lucrează și de perioade mai lungi de activitate.
Premierul a afirmat că vârsta medie generală de pensionare din România este „sub 60 de ani”, pe fondul existenței unor categorii care se pensionează la 47–52 de ani. În opinia sa, pentru categoriile care se pot pensiona „mult prea devreme” nu mai este sustenabilă menținerea regulilor actuale, invocând „date de realitate economică”.
Bolojan a indicat explicit că măsura vizează militarii și polițiștii, unde, potrivit lui, legea permite pensionarea la 48 de ani, iar vârsta medie ar fi „puțin peste 50 de ani”. Totuși, a precizat că nu poate da „o cifră exactă” pentru noua vârstă, deoarece există diferențe între funcții și condițiile de muncă (de exemplu, parașutiști sau scafandri față de posturi necombatante).
Pe lângă vârsta de pensionare, premierul a spus că și stagiul minim ar trebui majorat, apreciind că nu mai poate rămâne la „15–20 de ani”, fără a avansa un prag concret.
Bolojan a mai arătat că există dezechilibre între pensiile din sistem (a dat exemplul unui colonel pensionat de șapte ani cu pensie mai mică decât un caporal/maestru militar aflat acum în activitate) și a susținut că acestea nu pot fi corectate rapid. În viziunea sa, după creșterea vârstei de pensionare, din economiile realizate ar putea fi alocată „o sumă de bani” pentru ajustări treptate, însă a subliniat că nu poate avansa cifre și nici promisiuni care nu pot fi onorate.
Următorul pas anunțat de premier este prezentarea unei propuneri „săptămâna viitoare”, fără alte detalii despre calendarul legislativ sau forma exactă a modificărilor.
Recomandate
Demisiile miniștrilor PSD intră în procedura de formalizare, iar premierul Ilie Bolojan pune ruptura pe seama nerespectării înțelegerilor din coaliție , potrivit Mediafax . Retragerea PSD din Executiv deschide o etapă administrativă care depinde de semnătura președintelui și de publicarea decretelor în Monitorul Oficial, cu efect direct asupra funcționării Guvernului prin interimate. Potrivit unei informări a Guvernului, demisiile miniștrilor PSD și propunerile pentru interimate au fost trimise și înregistrate la Administrația prezidențială joi seara. Urmează ca președintele Nicușor Dan să semneze decretele, care apoi trebuie publicate în Monitorul Oficial. Miniștrii PSD și-au depus demisiile joi, după ce conducerea partidului decisese anterior, în unanimitate, retragerea din Guvern. Ce spune premierul despre ruptura din coaliție Ilie Bolojan a declarat vineri, la Europa FM, că relația din coaliție a fost afectată de lipsa de respectare a înțelegerilor asumate prin protocolul de coaliție și programul de guvernare. „Am, așa, un sentiment că atunci când faci o înțelegere, când faci un contract, așa cum am făcut noi protocolul de coaliție, programul de guvernare, pe care le respecți, te aștepți ca și ceilalți să îl respecte. Nu s-a întâmplat asta.” Premierul a indicat și o problemă de fond, în opinia sa: diferența dintre promisiuni și capacitatea de implementare a unor măsuri, care ar alimenta așteptări fără acoperire și, ulterior, nemulțumire. „Dacă ai un sentiment, așa, uneori de neînțelegere, de ce, dacă nu sunt soluții, de ce creezi așteptări, dacă știi că nu există soluții care să onoreze acele așteptări, pentru că doar vei crea nemulțumire?” Miza imediată: stabilitate și evitarea unei noi crize Bolojan a mai spus că deciziile ar trebui orientate spre stabilitate, sugerând că generarea unei crize politice într-un moment sensibil slăbește capacitatea de guvernare. „Am, așa, un sentiment de neînțelegere, de ce trebuie să mai generez o criză, când orice om care are o responsabilitate pentru țara lui, indiferent de poziție, în astfel de situații caută să o întărească, nu să o slăbească.” În plan practic, următorul pas este semnarea decretelor de către președinte și publicarea lor, ceea ce va stabili oficial interimatele și va permite continuitatea administrativă în ministerele rămase fără titulari. [...]
Deși miniștrii PSD au plecat, partidul păstrează încă 70 de poziții-cheie în aparatul guvernamental , ceea ce menține o influență administrativă semnificativă și lasă deschisă o confruntare instituțională cu premierul Ilie Bolojan , potrivit HotNews . PSD a avut 78 de oameni numiți în ministere și în teritoriu, iar „aproape 90%” dintre ei sunt încă în funcții, conform datelor obținute de publicație. În Guvernul Bolojan, social-democrații au 49 de secretari de stat și subsecretari de stat în ministere (fără a include numirile din alte instituții unde există funcții cu rang de secretar de stat) și încă 21 de prefecți, ceea ce duce totalul la 70 de numiri la acest nivel. Cum arată balanța de putere în eșalonul doi În ministere, PSD are cei mai mulți secretari și subsecretari de stat, peste partenerii rămași în zona guvernamentală, potrivit acelorași date: PSD: 49 PNL: 23 USR: 17 UDMR: 12 Minorități Naționale: 1 (din două poziții alocate) Aceste poziții au fost negociate în iunie 2025, la formarea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR–Minorități, între timp destrămată. Ce urmează: demisii condiționate de moțiunea de cenzură Conform surselor HotNews, secretarii de stat, subsecretarii de stat și prefecții PSD și-ar da demisia doar dacă partidul decide depunerea unei moțiuni de cenzură în Parlament. Vicepremierul PSD Marian Neacșu, demisionar între timp, a indicat aceeași logică, afirmând că demisiile ar veni „odată cu moţiunea de cenzură”. Planul descris de publicație include și demisia lui Sorin Grindeanu de la șefia Camerei Deputaților în momentul în care se ia decizia clară de depunere a moțiunii. Poate premierul să îi înlocuiască și care e miza operațională HotNews notează că Ilie Bolojan nu a mai vorbit public despre acest scenariu după demisia miniștrilor PSD, dar anterior a transmis, în interviuri, că înlocuirea ar fi „o decizie rațională” dacă oficiali ai Guvernului îl critică pe premier și nu demisionează. „În condițiile în care ai oameni care reprezintă Guvernul care îl critică pe premier prin postări, ceea ce nu se face în niciun guvern din lumea asta, dacă nu au demnitatea să demisioneze, trebuie să le-o redai, eliberându-i din funcție.” Din perspectivă operațională, menținerea eșalonului doi (secretari de stat, subsecretari și prefecți) înseamnă că PSD rămâne prezent în mecanismele de coordonare din ministere și în administrația din teritoriu, chiar dacă a ieșit din prim-planul executiv prin demisia miniștrilor. Schimb de acuzații între PSD și PNL În paralel, disputa s-a mutat și în spațiul politic: PSD a susținut, într-un comunicat, că premierul „nu mai are legitimitatea democratică” după demisiile miniștrilor, iar PNL, prin secretarul general Dan Motreanu, a cerut retragerea tuturor numiților PSD din funcții și a acuzat „duplicitate politică”. „Duplicitate politică, marca PSD: Bolojan este ilegitim pentru miniștrii PSD, care au demisionat, și legitim pentru secretarii de stat și prefecții PSD, care nu demisionează.” [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că lista de companii de stat vizate pentru o posibilă listare la bursă nu produce efecte juridice și nu reprezintă o „vânzare a țării” , afirmând că documentul a fost unul „exploratoriu” și a fost făcut public în logica transparenței, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu spune că discuțiile despre listarea unor pachete minoritare au fost inițiate informal inclusiv cu vicepremierul Marian Neacșu , iar ulterior documentul a fost transmis tuturor vicepremierilor pentru feedback. Ea afirmă că PNL și USR au reacționat, dar PSD nu ar fi transmis un punct de vedere oficial. Vicepremierul insistă că lista nu are caracter decizional, ci este „un document exploratoriu, fără implicații juridice”, prezentat și în ședința de Guvern ca parte a consultărilor. Totodată, spune că materialele au fost publicate pe site-ul Guvernului „în spiritul transparenței și al bunei guvernări” și califică interpretările apărute în spațiul public drept „manipulări și dezinformări”. Miza: procedura și guvernanța, nu doar listarea în sine Replica vine după ce fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a criticat propunerea privind listarea la bursă a unor companii de stat, susținând că documentul ar fi fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern în dimineața reuniunii, fără timp pentru analiză, și că nu ar fi fost discutat în Comitetul Interministerial pentru implementarea reformelor din PNRR . Oprea afirmă că invocarea jalonului 443 din PNRR ar fi eronată: deși acesta prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii din energie și transporturi până în august 2026, el susține că societățile din propunere nu ar avea legătură directă cu obligația, România urmând să opteze pentru restructurarea unor companii precum Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN. În plus, Oprea contestă ideea că listarea ar reduce deficitul bugetar, argumentând că veniturile din privatizare nu sunt considerate venituri bugetare curente în metodologia europeană ESA 2010 (standardul folosit de Eurostat), iar statul ar putea pierde dividendele anuale ale companiilor. Acuzații de interese și „băieți deștepți” În mesajul său, Gheorghiu leagă criticile de interese afectate de măsurile promovate și spune că „activitatea mea din guvern a deranjat multe interese și mulți băieți deștepți”. Ea invocă numiri politice în consilii de administrație, „amante și nepoți”, precum și contracte din care „unii se îmbogățeau și singurul care pierdea era statul”. Gheorghiu afirmă că va continua demersurile pentru identificarea „celei mai bune și sănătoase soluții pentru România”, fără a indica, în materialul citat, un calendar sau o decizie formală privind listarea. [...]
PNL a declanșat o ofensivă de negociere „om cu om” pentru a strânge voturi și absențe care să blocheze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , într-un Parlament în care un grup de aproximativ 50 de aleși neafiliați poate decide rezultatul, potrivit Adevărul . Operațiunea este coordonată în Parlament de liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu , iar Dan Motreanu , secretarul general al partidului, ar negocia atât la București, cât și la Bruxelles cu aleși AUR și SOS din Parlamentul European, susțin surse politice citate de publicație. Până acum, liberalii ar fi atras de partea lor 10 parlamentari aleși pe lista POT, partid descris ca fiind „în disoluție”. Miza: aritmetica moțiunii și „grupul” care poate înclina balanța Pe hârtie, PSD și AUR ar mai avea nevoie de 10 voturi pentru a trece moțiunea de cenzură, însă calculele sunt mai complicate: PSD ar fi pierdut deja un deputat, trecut în tabăra liberală, iar în AUR ar exista parlamentari care ar putea fi convinși să nu susțină demersul. În acest context, cheia devine un grup de circa 50 de aleși „fără identitate politică”, proveniți din POT sau SOS, care ulterior au devenit independenți sau au format un nou grup parlamentar, PACE. Potrivit sursei, mulți dintre aceștia au plecat după conflicte cu Diana Șoșoacă și Anamaria Gavrilă. Publicația descrie două ținte diferite, în funcție de tabără: PSD ar avea nevoie să atragă 20 de aleși pentru a vota moțiunea; PNL ar urmări să convingă 30 de parlamentari neafiliați să lipsească de la vot , pentru a reduce șansele de adoptare. Negocieri și cu AUR, inclusiv o discuție Bolojan–Simion În paralel cu discuțiile cu neafiliații, PNL ar negocia și cu aleși AUR, încercând să-i „răzgândească”. Potrivit sursei, premierul Ilie Bolojan ar urma să aibă o discuție directă cu liderul AUR, George Simion, „pentru salvarea guvernării”. În același context, George Simion a cerut public reducerea numărului de parlamentari la 300, tăierea subvențiilor pentru partide și revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Context: demisiile miniștrilor PSD și interimat de până la 45 de zile Criza s-a adâncit după ce miniștrii PSD și-au prezentat demisiile din Guvern. PSD a avut șase portofolii: Transporturi (Ciprian Șerban), Agricultură (Florin Barbu), Energie (Bogdan Ivan), Sănătate (Alexandru Rogobete), Justiție (Radu Marinescu) și Muncă (Florin Manole). Ulterior, secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a anunțat că și-a semnat și el demisia. Premierul a desemnat miniștri interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului, pentru o perioadă de maximum 45 de zile. Situația s-a acutizat după ce PSD a votat covârșitor retragerea sprijinului pentru premier, într-un episod relatat separat de Adevărul . „În Parlament se duce o luptă care pe care. PSD e partid cu experiență, știe să se organizeze la o moțiune de cenzură, dar liberalii au premierul și pot să ofere funcții și alte privilegii. Se va negocia până în ultima clipă. Nimeni nu poate paria pe un învingător”, susține unul dintre parlamentarii cu experiență din coaliția de guvernare. Ce urmează Potrivit informațiilor din articol, negocierile ar urma să continue „până în ultima clipă”, iar deznodământul depinde de mobilizarea și opțiunile celor aproximativ 50 de parlamentari neafiliați, precum și de eventuale fisuri în taberele PSD și AUR la votul moțiunii. [...]
Sesizarea PSD la CCR pe criza guvernamentală mută disputa din Parlament în zona arbitrajului constituțional , cu risc de politizare a unei instituții-cheie și de prelungire a incertitudinii asupra regulilor de funcționare a Executivului, potrivit G4Media . Deputata PNL Raluca Turcan a criticat demersul PSD de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu „situația guvernamentală”, pe care îl descrie drept o „mișcare disperată” ce ar duce CCR „într-un joc de partid” și ar eroda „ultima fărâmă de credibilitate” a instituției. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe Facebook și sunt relatate de Agerpres, preluate de publicație. Miza sesizării: ce se întâmplă după 45 de zile de interimat Din relatarea citată, întrebarea pe care PSD ar cere CCR să o lămurească este ce urmează după cele 45 de zile de interimat: dacă mandatul guvernului condus de Ilie Bolojan se prelungește cu încă 45 de zile sau dacă Executivul trebuie să meargă în Parlament pentru vot. Turcan susține că apelul la CCR ar fi făcut în condițiile în care, în opinia sa, Curtea ar fi influențată politic de PSD „prin judecătorii aflați în siajul lor”. Acuzația de politizare și trimiterea la precedentul „pensiilor speciale” În aceeași intervenție, deputata PNL afirmă că PSD „nu are nicio reținere” să folosească instituții fundamentale ale statului ca instrumente politice și invocă drept exemplu episodul „pensiilor speciale”, despre care spune că CCR ar fi amânat o decizie luni de zile până când ar fi primit „undă verde”. De ce contează: efect de incertitudine asupra regulilor de guvernare Dincolo de disputa politică, sesizarea către CCR mută clarificarea unei chestiuni de procedură guvernamentală în zona deciziei constituționale, ceea ce poate prelungi incertitudinea privind pașii instituționali după expirarea interimatului și poate amplifica tensiunile între partide în jurul legitimității guvernării. Turcan mai afirmă că PSD ar încerca să „mute jocul” din Parlament deoarece nu s-ar putea baza nici pe propriii parlamentari pentru a trece o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. [...]
USR respinge scenariul unui premier tehnocrat și leagă stabilitatea de o majoritate politică , în contextul discuțiilor de la Cotroceni despre ieșirea din criza guvernamentală, potrivit Mediafax . Diana Buzoianu , ministra Mediului din partea USR, a declarat la Antena 3 CNN că, la consultările cu președintele Nicușor Dan, nu s-a discutat varianta înlocuirii premierului Ilie Bolojan cu un tehnocrat, deși scenariul este vehiculat în spațiul public ca soluție de ultimă instanță. Ea a precizat că discuția delegației USR cu președintele a durat două ore și jumătate. „Ăsta este clar un scenariu care, în două ore și jumătate, nu a apărut nicăieri; și cred că rațiunea din spatele lipsei dezbaterii pe acest scenariu este inclusiv faptul că criza actuală este o criză politică – ori ea trebuie să-și găsească soluții în majorități politice – dacă ele mai există.” De ce contează: semnal despre „guvernarea de reforme” și costul politic al unei soluții tehnocrate Mesajul USR pune accent pe ideea că ieșirea din criză depinde de o formulă politică funcțională, nu de o soluție tehnocrată, pe care Buzoianu o consideră mult mai greu de operat în Parlament în termeni de adoptare a reformelor. Ea a susținut că, deși au existat divergențe și „discuții tehnice” în care USR nu a căzut de acord cu premierul, partidul a colaborat cu Ilie Bolojan și „au reușit să adopte o serie de reforme”. În același timp, a admis că multe proiecte depuse de USR nu au reușit „să devină realitate”. Relația cu Bolojan și exemplul invocat: restructurarea Romsilva Buzoianu a apreciat că Ilie Bolojan a reușit să colaboreze cu partidele care au susținut reforme, oferind ca exemplu restructurarea Romsilva. „Am avut un premier care a avut o oarecare susținere și din partea partidului propriu – ceea ce a contat – inclusiv din partea USR-ului. Adică a reușit să coalizeze, să zicem, niște partide care au susținut aceste măsuri.” În oglindă, ea a spus că unui premier tehnocrat „îi va fi de 100 de ori mai greu” să treacă reforme, reiterând că acest scenariu „nu a fost discutat nici măcar la Cotroceni”. Ce urmează, în logica USR: mai puțin calendar, mai mult conținut Întrebată despre scenariul în care Guvernul Bolojan ar rămâne în funcție până în septembrie, Buzoianu a indicat că miza nu este luna până la care rezistă executivul, ci ce reforme pot fi adoptate până atunci. [...]
