Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
România rămâne la coada Europei la utilizarea inteligenței artificiale, cu implicații directe pentru productivitate și competitivitate, în condițiile în care doar 18% dintre persoane spun că au folosit instrumente AI în ultimele trei luni, arată o analiză preluată de Economedia, pe baza datelor Eurostat și IAB UK, citate de Visual Capitalist.
Diferențele între state sunt mari și conturează o separare între nordul continentului, unde folosirea AI a devenit uzuală, și sud-estul Europei, unde nivelurile rămân semnificativ mai scăzute.
În fruntea clasamentului este Norvegia, cu 56,3% dintre respondenți care declară că au folosit AI în ultimele trei luni. În grupul țărilor cu adopție ridicată apar și:
În Europa de Sud și Sud-Est, utilizarea raportată este considerabil mai redusă: Italia este la aproximativ 20%, Turcia la 19%, iar România rămâne ultima, cu 18%.
În același timp, analiza indică diferențe mari chiar în interiorul aceleiași regiuni: Grecia și Cipru sunt la aproximativ 44%, iar Malta ajunge la 47%.
Datele arată că mărimea economiei nu se traduce automat într-o utilizare mai mare a inteligenței artificiale. Germania și Regatul Unit sunt la aproximativ o treime din populație, iar Franța și Spania se află în zona de mijloc, cu 30–40%.
Analiza semnalează și o diferență generațională: în Marea Britanie, deși media generală este de 34%, în rândul tinerilor de 15–24 de ani aproximativ un sfert folosesc zilnic instrumente AI, ceea ce sugerează că avansul viitor al adopției poate veni din schimbarea generațiilor.
(Analiza originală este publicată de Visual Capitalist: Visual Capitalist.)
Recomandate
OpenAI acuză că un fost angajat a scos din companie peste 100 de fișiere confidențiale și le-a folosit la Apple , într-un episod care poate ridica miza litigiilor pe „secrete comerciale” (informații interne cu valoare economică, protejate legal) dintre giganții tech, potrivit The Verge . Într-un document depus miercuri, OpenAI susține că fostul angajat (nenumit) ar fi trimis informațiile către un cont personal înainte să plece la Apple, iar ulterior ar fi prezentat materialele conducerii Apple, inclusiv vicepreședintelui responsabil de operațiunile companiei în Asia. Dosarul apare în contextul unei dispute legale între Apple și OpenAI privind secrete comerciale, însă de această dată OpenAI este cea care formulează acuzațiile. Publicația notează că informația despre depunere a fost relatată anterior de Reuters. Ce ar conține fișierele și de ce contează operațional OpenAI afirmă că fișierele includ elemente sensibile despre planurile sale de produs, precum imagini cu cel puțin un dispozitiv nelansat, informații despre furnizori, date de inginerie, fișiere de proiect, standarde pentru finisaje și rapoarte despre „acoperirea și etanșarea componentelor hardware”. Din perspectivă operațională, astfel de detalii pot influența decizii de proiectare și lanț de aprovizionare (alegerea furnizorilor, materiale, specificații), iar OpenAI susține că există riscul ca informația să circule intern la Apple și să fie folosită de ingineri pentru a modela produse viitoare. Legătura făcută de OpenAI cu noile dispozitive Apple OpenAI leagă explicit noul ecran inteligent HomeView al Apple și alte dispozitive prezentate săptămâna aceasta de o prezentare pe care fostul angajat ar fi susținut-o cu luni în urmă. Compania susține că, având acele informații, Apple „face un nou efort” în zona produselor cu inteligență artificială integrată, invocând un articol și un anunț al companiei despre lansările recente. În același timp, The Verge amintește că planurile de produs ale Apple se derulează, de regulă, pe termene lungi, iar un astfel de ecran inteligent a fost vehiculat în zvonuri de ani de zile — un context care complică demonstrarea unei legături directe între presupusa scurgere și produsele anunțate acum. Reacții și ce urmează OpenAI afirmă că este „foarte îngrijorată” că informațiile confidențiale ar circula în interiorul Apple. Apple nu a răspuns imediat solicitării de comentariu a publicației. Următorul pas relevant va fi modul în care instanța va trata acuzațiile și ce probe vor fi acceptate privind transferul și utilizarea documentelor, într-un moment în care competiția pentru produse hardware „cu AI” aduce în prim-plan nu doar inovația, ci și protecția informațiilor interne. [...]
Google testează afișarea barei laterale din AI Mode direct în pagina principală de rezultate , o schimbare de interfață care ar putea face funcțiile de căutare asistată de inteligență artificială mai ușor de accesat și, în timp, mai „implicit” folosite de utilizatori, potrivit Search Engine Roundtable . Testul mută în pagina clasică de rezultate (SERP) bara verticală din stânga întâlnită în AI Mode: un mic logo „G”, istoricul conversațiilor, opțiunea de a începe un chat cu AI Mode și pictograma de setări, toate grupate pe partea stângă a ecranului. Din perspectivă operațională, asta reduce „fricțiunea” de a intra în AI Mode și poate schimba rapid comportamentul de căutare, dacă devine standard. Ce se vede în test și cât de extins pare Schimbarea a fost observată de Damien Andell , care a publicat o captură pe X și a sugerat că ar fi deja implementată pe scară largă. Autorul Search Engine Roundtable spune însă că nu a reușit să reproducă afișarea în browserele sale, ceea ce indică mai degrabă un test limitat decât un „rollout” complet. În postarea citată, Andell ridică întrebarea dacă bara laterală devine „implicită” pentru toate căutările, nu doar atunci când utilizatorul apasă butonul AI Mode din pagina principală Google. De ce contează: AI Mode, mai aproape de „default” Publicația notează că o astfel de mutare ar face AI Mode „și mai accesibil” din interfața principală Google și ar aduce produsul „cu un pas mai aproape” de a deveni opțiunea implicită în Google Search. Cu alte cuvinte, nu e doar o ajustare de design: este o repoziționare a interacțiunii cu AI în fluxul standard de căutare. Indicii de integrare cu Gemini, încă neclare Într-un update, este menționată o observație a lui Marie Haynes pe X (14 octombrie 2026), potrivit căreia în bara laterală ar apărea conversații asociate cu Gemini. Ulterior, Haynes revine și nuanțează: nu ar fi conversații din aplicația Gemini, ci conversații avute cu Gemini pe Android, prin „overlay” (interfața suprapusă în sistem). Concluzia din sursă: rămâne interesant ca semnal de direcție, dar nu confirmă o fuziune directă între aplicația Gemini și AI Mode. [...]
YouTube începe să eticheteze piesele generate cu inteligență artificială , într-o mișcare care poate schimba modul în care platforma gestionează valul de conținut muzical sintetic și presiunea asupra artiștilor și caselor de discuri, potrivit The Verge . Eticheta „Made with AI” va fi aplicată pieselor care au fost „modificate sau generate integral” cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială. YouTube indică faptul că nu orice utilizare de instrumente AI în producție va declanșa automat etichetarea, dar include explicit situații precum folosirea unui model generativ pentru a crea compoziția și vocile. Implementarea începe „de astăzi” în aplicația YouTube Music și urmează să se extindă ulterior în aplicația principală YouTube. Utilizatorii vor putea apăsa pe etichetă, direct din pagina playerului, pentru a vedea detalii suplimentare despre rolul AI în piesa respectivă. Ce se schimbă operațional pentru încărcarea și identificarea pieselor YouTube spune că a stabilit reguli pentru partenerii muzicali care își încarcă piesele pe platformă, inclusiv cum trebuie declarată utilizarea AI generative. Dacă nu există o astfel de declarare, compania afirmă că poate folosi „alte semnale” pentru a decide dacă o piesă este generată cu AI. În paralel, YouTube precizează că lucrează împreună cu parteneri din industria muzicală și folosește propriile instrumente de detecție pentru a identifica piesele generate cu AI, aplicând principii similare cu cele folosite deja pentru etichetarea conținutului video. „Colaborăm cu parteneri muzicali și folosim propriile instrumente de detecție pentru a identifica piesele generate cu AI (...). Scopul nostru este să le fie cât mai ușor posibil spectatorilor și ascultătorilor să aibă informațiile potrivite și claritate în privința muzicii pe care o ascultă.” Context: platformele de streaming își construiesc propriile „garduri” pentru muzica AI Măsura vine într-un context în care și alte servicii introduc mecanisme de semnalare sau filtrare a muzicii generate cu AI. The Verge notează că: Spotify a lansat anul acesta o etichetă AI voluntară și a spus că nu va recomanda melodii de la „personaje AI”; Apple Music ar pregăti, potrivit relatărilor citate, un marcaj pentru conținutul AI; Deezer a introdus un comutator pentru filtrarea pieselor AI; Bandcamp a interzis complet muzica generată cu AI, tot anul acesta. Pentru YouTube, eticheta „Made with AI” funcționează ca un instrument de transparență, dar și ca un mecanism operațional de clasificare a conținutului, într-o perioadă în care diferențierea dintre producția umană și cea generată algoritmic devine tot mai greu de făcut la scară. [...]
Epic își mută dezvoltarea spre AI, iar noul Epic Games Launcher devine un test operațional al strategiei – o versiune „preview” a aplicației este deja disponibilă pe Windows, Mac și Linux, iar compania spune că este „mult mai rapidă” și mai receptivă, potrivit The Verge . Epic descrie actualizarea ca fiind „vibe coded”, o formulare care sugerează folosirea intensivă a instrumentelor de inteligență artificială în procesul de programare. Într-o postare pe blog citată de publicație, compania își rezumă abordarea astfel: „Programarea este grea. Așa că, în loc să facem asta, am «vibe coded» un nou Epic Games Launcher care este mult mai rapid și mai receptiv decât cel actual și are un aspect nou.” Ce înseamnă, concret, „vibe coded” în cazul Epic Martin Keely, vicepreședinte și director general pentru Epic Games Store și Epic Online Services, spune că echipa a folosit AI „ca instrument” atât pentru testare, cât și pentru a replica funcționalitățile de bază ale lansatorului existent. În același timp, el precizează că echipa nu a adoptat modelul „fără cod scris manual” despre care Bloomberg a relatat că ar fi fost invocat intern pe un proiect Disney neanunțat. Keely afirmă că „agenți” (instrumente AI care pot genera și revizui cod) au scris și au revizuit codul, însă procesul a fost gestionat și supravegheat de echipă. De ce contează: AI-ul trece din discurs în livrare de produs Actualizarea lansatorului vine pe fondul unei repoziționări mai largi a companiei către „dezvoltare accelerată de AI”. The Verge notează că CEO-ul Tim Sweeney a vorbit despre un „pivot major”, cu mutarea dezvoltatorilor pentru „accelerare maximă” cu AI, cu obiectivul declarat de a construi „mai mult și mai bine”, nu de a face „același lucru cu mai puțini oameni”. În acest context, noul launcher devine un exemplu de produs în care Epic susține că vede beneficii atât în viteza de dezvoltare, cât și în rezultatul final (performanță și responsivitate). Ce urmează: tranziție fără termen fix și extindere pe Linux Versiunea „preview” este disponibilă începând de astăzi, iar vechiul launcher rămâne utilizabil. Epic nu oferă un calendar precis pentru momentul în care utilizatorii vor fi mutați obligatoriu pe noua versiune, menționând că lansarea completă va avea loc când actualizarea va fi considerată „stabilă” și va ajunge la paritate de funcții „în toate zonele” necesare cu versiunea actuală. Separat, compania spune că plănuiește să aducă și Fortnite pe Linux prin aplicație, în paralel cu lansatorul pentru acest sistem de operare. [...]
Autoritățile bancare din SUA și Europa își înăspresc controalele asupra utilizării agenților IA în bănci , pe fondul riscului ca sisteme tot mai autonome să amplifice atacurile cibernetice și să ajungă să blocheze plățile sau accesul clienților la conturi, potrivit Digi24 , care citează informații Reuters. Miza pentru sectorul financiar este dublă: pe de o parte, supraveghetorii vor să înțeleagă cât de mult depind băncile de furnizori externi și de tehnologie dezvoltată în străinătate; pe de altă parte, presiunea se mută spre capacitatea operațională de a controla, opri și reporni în siguranță sisteme IA care iau decizii cu supraveghere umană minimă. Surse citate de Reuters spun că această schimbare poate împinge băncile către investiții costisitoare în recuperarea după incidente informatice. SUA: întrebări directe despre agenți IA și controlul lor În Statele Unite, trei dintre principalele autorități de reglementare – inclusiv Rezerva Federală (Fed) – cer băncilor informații despre modul în care folosesc modele avansate de inteligență artificială, potrivit unor surse Reuters. Verificările se adaugă controalelor anterioare și includ întrebări despre: folosirea tehnologiei dezvoltate în China; utilizarea agenților IA în apărarea cibernetică; existența mijloacelor de control pentru sisteme din ce în ce mai autonome. Anchetele menționate vizează și limitele impuse acestor sisteme, cum sunt monitorizate și aprobate acțiunile lor, precum și dacă băncile pot urmări și audita deciziile luate de agenții IA. OCC, Fed și FDIC au refuzat să comenteze, conform Reuters. Europa: accent pe „recuperare” și sisteme independente de infrastructura principală În Europa, Banca Angliei și Banca Centrală Europeană (BCE) presează băncile să-și întărească planurile de recuperare în cazul unor incidente majore, pe fondul temerilor că IA ar putea produce perturbări pe piețe mai repede decât se anticipa, potrivit Reuters. În Marea Britanie, supraveghetorii încurajează cele mai mari bănci să analizeze planuri de recuperare „bare metal” – sisteme independente de infrastructura IT principală, care pot fi activate dacă sistemele de bază sunt compromise. Sursele citate avertizează însă că astfel de soluții sunt costisitoare de construit și întreținut. Totodată, autoritățile britanice ar prefera să lucreze cu sectorul financiar, în loc să introducă noi cerințe de reglementare, potrivit Reuters. BCE a stabilit în iulie un termen-limită până la sfârșitul lunii octombrie pentru prezentarea unor planuri privind combaterea amenințărilor cibernetice asociate IA, inclusiv îmbunătățirea sistemelor de rezervă și a capacităților de recuperare în caz de incident. De ce contează: riscul operațional se mută de la „prevenție” la „continuitatea plăților” Pe fondul adoptării accelerate a așa-numitei IA „agentice” (sisteme care pot îndeplini sarcini cu supraveghere umană minimă), supraveghetorii tratează tot mai mult continuitatea operațiunilor ca o problemă de stabilitate financiară: dacă un atac informatic escaladează prin intermediul unor agenți IA sau lovește infrastructura critică, efectul poate depăși o singură instituție. În acest context, Reuters notează și avertismente din industrie și exemple de incidente recente. În plus, Fondul Monetar Internațional a atras atenția asupra riscului de „complacență” pe piețele financiare globale și a indicat posibilitatea unui atac cibernetic major ca amenințare relevantă. Un punct cheie pentru autorități rămâne capacitatea băncilor de a reveni rapid la funcționare după un incident. Sukand Ramachandran (Boston Consulting Group) a rezumat miza operațională astfel: „Un atac grav ar putea bloca accesul clienților la conturile lor și ar putea perturba plățile la nivelul întregii economii.” Deocamdată, autoritățile sunt în etapa de colectare a informațiilor și nu au formulat recomandări concrete privind măsuri obligatorii, potrivit surselor citate de Reuters. [...]
O metodă bazată pe inteligență artificială a extins de circa 40 de ori estimarea conversiei CO2 într-un model de laborator pentru obținerea de combustibili, după ce a identificat mii de etape chimice pe care abordările clasice le omit, potrivit Mediafax . Implicația practică este una operațională: proiectarea catalizatorilor pentru transformarea dioxidului de carbon în produse utile ar putea deveni mai precisă, cu efect direct asupra eficienței proceselor. Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Institutul Indian de Știință (IISc) , care a folosit inteligența artificială și simulări computerizate avansate pentru a cartografia reacțiile ce au loc pe suprafața unui catalizator din cupru. Informațiile sunt atribuite de Mediafax publicației ScienceDaily , iar studiul este publicat în Nature Communications. De ce contează: modelele „scurte” pot greși produsul principal Miza este hidrogenarea CO2, un proces considerat promițător pentru „reciclarea” dioxidului de carbon: CO2 reacționează cu hidrogenul, în prezența unui catalizator, și poate genera substanțe precum metanolul. Problema, arată cercetătorii, este că procesul include foarte multe reacții posibile, iar simularea completă ar necesita resurse de calcul foarte mari. În consecință, modelele convenționale aleg doar reacțiile considerate esențiale, riscând să rateze etape critice. „Am pornit de la o preocupare familiară oricui studiază mecanismele de reacție: cum știi că rețeaua ta de reacții nu a omis tocmai etapa care contează?”, a explicat Anand Mohan Verma, autorul principal al studiului. Ce a făcut IA: de la 152 de reacții la 9.389 Echipa a pornit de la simulări de mecanică cuantică, construind o bază de date inițială cu 152 de reacții. Pe acest set, cercetătorii au antrenat modele de inteligență artificială pentru a identifica transformări suplimentare posibile. Rezultatul a fost o rețea extinsă la 9.389 de reacții chimice , după analiza a 105 specii chimice prezente pe suprafața catalizatorului. Diferența față de modelul inițial a fost majoră: acesta indica greșit acidul formic drept produs principal (în locul metanolului) și subestima cantitatea de CO2 ce putea fi transformată. După extinderea rețelei, estimarea conversiei CO2 a crescut de aproximativ 40 de ori , iar produsele principale identificate au devenit metanolul și monoxidul de carbon, în linie cu rezultate experimentale. „Abia când am extins rețeaua pentru a include mii de reacții suplimentare, ignorate anterior, predicțiile au ajuns să corespundă cu ceea ce observăm noi și alți cercetători în experimente”, a explicat Ananth Govind Rajan, profesor asociat la IISc. Un mecanism neașteptat, cu potențial de eficientizare Cercetătorii au identificat și un mecanism surprinzător legat de rolul hidrogenului: în anumite etape, acesta poate fi transferat către compuși intermediari ca moleculă H2, fără separarea prealabilă în atomi individuali — o ipoteză care contrazice ceea ce este predat, de regulă, în domeniu. „Ideea că hidrogenul poate fi transferat ca moleculă intactă, fără să se descompună mai întâi în atomi, contrazice ceea ce am învățat majoritatea dintre noi”, a declarat Shivam Chaturvedi, coautor al studiului. În interpretarea autorilor, această abordare ar putea ajuta la dezvoltarea unor catalizatori mai eficienți pentru producerea metanolului din CO2 și ar putea fi aplicată și altor procese industriale, inclusiv reducerii azotului și descompunerii apei. [...]
