Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că lista de companii de stat vizate pentru o posibilă listare la bursă nu produce efecte juridice și nu reprezintă o „vânzare a țării”, afirmând că documentul a fost unul „exploratoriu” și a fost făcut public în logica transparenței, potrivit Digi24.
Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu spune că discuțiile despre listarea unor pachete minoritare au fost inițiate informal inclusiv cu vicepremierul Marian Neacșu, iar ulterior documentul a fost transmis tuturor vicepremierilor pentru feedback. Ea afirmă că PNL și USR au reacționat, dar PSD nu ar fi transmis un punct de vedere oficial.
Vicepremierul insistă că lista nu are caracter decizional, ci este „un document exploratoriu, fără implicații juridice”, prezentat și în ședința de Guvern ca parte a consultărilor. Totodată, spune că materialele au fost publicate pe site-ul Guvernului „în spiritul transparenței și al bunei guvernări” și califică interpretările apărute în spațiul public drept „manipulări și dezinformări”.
Replica vine după ce fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a criticat propunerea privind listarea la bursă a unor companii de stat, susținând că documentul ar fi fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern în dimineața reuniunii, fără timp pentru analiză, și că nu ar fi fost discutat în Comitetul Interministerial pentru implementarea reformelor din PNRR.
Oprea afirmă că invocarea jalonului 443 din PNRR ar fi eronată: deși acesta prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii din energie și transporturi până în august 2026, el susține că societățile din propunere nu ar avea legătură directă cu obligația, România urmând să opteze pentru restructurarea unor companii precum Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN.
În plus, Oprea contestă ideea că listarea ar reduce deficitul bugetar, argumentând că veniturile din privatizare nu sunt considerate venituri bugetare curente în metodologia europeană ESA 2010 (standardul folosit de Eurostat), iar statul ar putea pierde dividendele anuale ale companiilor.
În mesajul său, Gheorghiu leagă criticile de interese afectate de măsurile promovate și spune că „activitatea mea din guvern a deranjat multe interese și mulți băieți deștepți”. Ea invocă numiri politice în consilii de administrație, „amante și nepoți”, precum și contracte din care „unii se îmbogățeau și singurul care pierdea era statul”.
Gheorghiu afirmă că va continua demersurile pentru identificarea „celei mai bune și sănătoase soluții pentru România”, fără a indica, în materialul citat, un calendar sau o decizie formală privind listarea.
Recomandate
USR își leagă susținerea pentru Siegfried Mureșan de o agendă bugetară imediată , în condițiile în care viitorul Executiv ar urma să intre rapid în rectificare, reducerea cheltuielilor statului și pregătirea bugetului pe 2027, potrivit Agerpres . Cristian Seidler , purtătorul de cuvânt al USR, a declarat că partidul „îl susține în continuare” pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru și a calificat nominalizarea făcută de președintele Nicușor Dan drept „opțiunea logică”. Seidler a susținut că Mureșan „nu este o nominalizare surpriză”, argumentând că ar porni „cu un avans de câteva zeci de voturi în Parlament” față de orice altă nominalizare din partea PSD. Ce pune USR pe masa viitorului Guvern În declarațiile citate, Seidler a conturat principalele urgențe pe care le vede pentru viitorul Executiv: realizarea unei rectificări bugetare; continuarea reformelor care vizează reducerea cheltuielilor statului; reducerea inflației; elaborarea bugetului pentru anul 2027. În același timp, USR își leagă mesajul politic de votul din Parlament, Seidler afirmând că ar fi „logic și consecvent” ca cei care au cerut un guvern „deplin” în ultimele zile și săptămâni să susțină acum învestirea. Miza majorității: discuții cu forțele pro-europene Seidler a mai spus că lui Siegfried Mureșan îi revine sarcina de a purta discuții cu „forțele politice pro-occidentale și pro-europene” pentru a-și asigura o majoritate parlamentară. Pe tema faptului că Mureșan și-a anunțat acordul abia după nominalizarea oficială, reprezentantul USR a argumentat că funcția de premier implică schimbări majore în viața personală și că este normală consultarea familiei înainte de acceptare. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. [...]
Camera Deputaților a introdus în Codul penal infracțiunea de căsătorie forțată , cu pedepse cu închisoarea, după ce a adoptat proiectul de lege în calitate de for decizional, potrivit news.ro . Miza este una de reglementare: legea definește și sancționează explicit căsătoria și conviețuirea forțată, ceea ce schimbă cadrul de urmărire penală pentru astfel de cazuri. Inițiatoarea proiectului, deputata USR Diana Buzoianu , în prezent ministru interimar al Mediului, a spus că există „prea multe fete și femei” forțate să intre în căsătorii sau relații asemănătoare căsătoriei și că „niciun stat sănătos nu poate să privească în altă parte”. Într-o postare pe Facebook, Buzoianu a precizat că proiectul a fost inițiat împreună cu parlamentari USR, PNL, PSD și UDMR, „cu sprijinul societății civile”, iar efectul central este introducerea în Codul penal a „infracțiunii exprese pentru căsătoriile forțate”. Ce pedepse prevede proiectul adoptat Potrivit declarațiilor citate, sancțiunile diferă în funcție de vârsta victimei: pentru o victimă majoră sau un minor care a împlinit 16 ani: închisoare de la 1 la 5 ani; dacă este vorba de un minor sub 16 ani determinat să conviețuiască într-o relație asemănătoare: închisoare de la 2 la 7 ani. Contextul politic și sprijinul invocat Buzoianu afirmă că a inițiat proiectul „acum aproximativ un an” și că votul din Parlament acoperă un principiu de bază: „că nicio fată, niciun băiat nu poate fi proprietatea familiei” și nu poate fi constrâns(ă) la o căsătorie nedorită. În aceeași postare, ea a mulțumit mai multor organizații care ar fi lucrat la proiect, între care E-Romnja, Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței, ELiberare, Cado, Transcena, Grado, Centrul FILIA, Rețeaua VIF, Pirita Children și Asociația Moașelor din România. Din informațiile disponibile în material, Camera Deputaților a fost for decizional; textul nu oferă detalii suplimentare despre pașii administrativi următori sau despre data intrării în vigoare. [...]
România își leagă strategia pe minerale critice de UE și SUA , mizând pe actualizarea datelor geologice și pe dezvoltarea capacităților de procesare locală, nu doar pe extracție, potrivit Mediafax , care relatează declarațiile făcute miercuri de ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu . Oficialul spune că România participă în grupul de lucru european dedicat mineralelor critice și urmărește să joace rolul unei punți între Uniunea Europeană și Statele Unite într-un domeniu considerat strategic. Țoiu a indicat că accentul pus recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , pe acest dosar vine după o perioadă mai lungă de muncă tehnică la nivelul statelor membre, inclusiv pe proiecte pilot pentru depozitare și pe schimbări ale mecanismelor de finanțare, astfel încât să fie asigurată „procesarea necesară”. De ce contează: procesarea locală, nu exportul de materie primă Miza, în viziunea șefei diplomației, este ca strategia națională să depășească „simpla extracție brută” și să ducă la dezvoltarea unor capacități industriale de procesare mai aproape de locul unde are loc exploatarea. În acest context, Țoiu a dat exemplul cuprului și a menționat interesul pentru grafit și grafen, arătând că există „o atenție sporită” și la nivelul Ministerului Economiei. Condiția pentru investiții: date geologice aduse la zi, cu sprijin american Pentru a atrage investiții „concrete”, ministra a susținut că România are nevoie de studii actualizate și de date geologice istorice aduse la standarde actuale. Ea a spus că există o colaborare cu Statele Unite care vizează echipe comune de experți și institute de cercetare pentru evaluări de acest tip. Contextul geopolitic: competiția cu China și „liantul” transatlantic Țoiu a invocat și presiunea competiției globale, indicând poziția Chinei pe piață și riscul ca aceasta să influențeze prețurile până la niveluri la care alți actori nu mai pot fi competitivi. În acest cadru, România își propune să consolideze cooperarea atât în interiorul UE, cât și în relația transatlantică, iar ministra a reiterat că obiectivul este „să fim un liant” între Uniunea Europeană și SUA, pe fondul discuțiilor despre o presupusă alegere între cei doi parteneri. [...]
PSD deschide un nou front de incertitudine politică după ce Sorin Grindeanu a anunțat, potrivit Agerpres , că a primit „cu surprindere și dezamăgire” propunerea președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, într-un moment în care liderul PSD invocă tensiuni bugetare și creșterea nesiguranței pentru firme. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar acesta a acceptat propunerea, conform informațiilor transmise de agenția de presă. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Grindeanu contestă argumentele desemnării și îl acuză pe Mureșan că „cu doar câteva zile înainte” ar fi făcut „campanie feroce la Bruxelles împotriva propriei țări pentru tăierea fondurilor europene”. „Este greu de înțeles ce argumente a avut șeful statului pentru a alege pe cineva ca Siegfried Vasile Mureșan (...) Trădarea nu poate face niciodată casă bună cu apărarea intereselor naționale.” Miza: reacția PSD și calendarul deciziei Grindeanu spune că a convocat o ședință a Biroului Permanent Național al PSD pentru luni, în care partidul va analiza propunerea de premier. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate scenarii sau condiții concrete pe care PSD le-ar putea pune mai departe. Contextul invocat: presiune pe buget și climat pentru companii Liderul PSD afirmă că România se află într-o situație „extrem de dificilă” și pune o parte din responsabilitate pe „încăpățânarea” lui Ilie Bolojan, despre care susține că ar fi „blocat orice soluție rațională”, ceea ce ar fi amplificat nesiguranța „în rândul oamenilor și al firmelor românești”. Grindeanu susține că „sunt peste 30 de miliarde lipsă în buget”, echivalentul „aproximativ 1,5% din PIB”, și critică rezultatele politicilor de reducere a deficitului din ultimul an. În același mesaj, acesta contrastează poziția PSD cu cea a „PNL-USR”, afirmând că „lupta politică trebuie să se oprească acolo unde încep interesele legitime ale țării”. [...]
Desemnarea lui Siegfried Mureșan ca premier intră, deocamdată, în așteptarea unui răspuns , după ce președintele Nicușor Dan a spus că europarlamentarul i-a cerut „un timp de gândire”, înainte ca decretul să fie publicat în Monitorul Oficial, potrivit Agerpres . Decizia a fost anunțată joi, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament. Șeful statului a precizat că îl consideră în continuare pe Mureșan „prima opțiune”. „Am vorbit cu domnul Mureșan și mi-a solicitat un timp de gândire. Domnul Mureșan rămâne prima opțiune pentru mine și aștept să îmi confirme sau să îmi infirme, înainte de a publica decretul în Monitorul Oficial.” Ce urmează procedural Din informațiile transmise, următorul pas depinde de răspunsul lui Siegfried Mureșan: președintele a indicat că publicarea decretului în Monitorul Oficial va avea loc doar după confirmarea sau infirmarea acceptării desemnării. Separat, într-o știre ulterioară a aceleiași agenții, europarlamentarul Siegfried Mureșan a anunțat că acceptă propunerea pentru funcția de premier, într-o postare pe Facebook. [...]
Victoria Stoiciu avertizează că AUR poate bloca sau decide legi fără să guverneze , iar partidele pro-occidentale ajung să-i valideze agenda în Parlament, într-un context pe care senatoarea îl descrie ca anormal pentru o democrație care încearcă să țină un „cordon sanitar” față de extremism, potrivit unui interviu acordat HotNews . Stoiciu, care a demisionat din PSD după ce partidul a depus împreună cu AUR moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, susține că alegerile anticipate ar echivala, în practică, cu „o guvernare AUR” și cu „o glisare clară a României pe drumul fascismului”. În același timp, ea afirmă că formațiunea condusă de George Simion are „ultimul cuvânt” pe multe proiecte de lege, deși nu se află la guvernare. Miza: „cordonul sanitar” și capacitatea de decizie în Parlament În interviu, senatoarea independentă pune accentul pe efectul politic și instituțional al unei situații în care un partid din opoziție, catalogat de ea drept extremist, ajunge să fie pivot în adoptarea sau respingerea unor proiecte. Stoiciu spune că această dinamică nu este compatibilă cu ideea unei delimitări ferme între forțele pro-europene și cele extremiste. Naționalism, religie și „narative” anti-occidentale Stoiciu face și o distincție între naționalism și patriotism, susținând că „nu există naționalism sănătos, ci patriotism” și că naționalismul are o „tentă periculoasă” din care „pleacă extremismul”. Ea oferă și un exemplu personal, afirmând că a auzit într-un context religios promovarea unor mesaje pe care le descrie ca fiind asociate lui „Georgescu”, despre „Vestul care ne dictează”. Context social: stânga politică și raportarea la muncă În același interviu, Stoiciu explică de ce, în opinia ei, România nu are „un partid veritabil de stânga”, indicând drept cauză o percepție întreținută în spațiul public potrivit căreia „stânga egal comunism”. Totodată, ea descrie o atitudine socială pe care o consideră încă prezentă: ideea că angajatul ar trebui să fie recunoscător angajatorului „că-ți dă o pâine să mănânci”, chiar și atunci când salariul este la nivelul minim pe economie. Ce urmează Interviul plasează în prim-plan o temă de funcționare a majorităților parlamentare: dacă partidele pro-occidentale nu reușesc să mențină o delimitare coerentă față de AUR, formațiunea poate continua să influențeze decisiv agenda legislativă, chiar din opoziție, cu efecte directe asupra stabilității politice și a direcției de guvernare. [...]
