Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că lista de companii de stat vizate pentru o posibilă listare la bursă nu produce efecte juridice și nu reprezintă o „vânzare a țării”, afirmând că documentul a fost unul „exploratoriu” și a fost făcut public în logica transparenței, potrivit Digi24.
Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu spune că discuțiile despre listarea unor pachete minoritare au fost inițiate informal inclusiv cu vicepremierul Marian Neacșu, iar ulterior documentul a fost transmis tuturor vicepremierilor pentru feedback. Ea afirmă că PNL și USR au reacționat, dar PSD nu ar fi transmis un punct de vedere oficial.
Vicepremierul insistă că lista nu are caracter decizional, ci este „un document exploratoriu, fără implicații juridice”, prezentat și în ședința de Guvern ca parte a consultărilor. Totodată, spune că materialele au fost publicate pe site-ul Guvernului „în spiritul transparenței și al bunei guvernări” și califică interpretările apărute în spațiul public drept „manipulări și dezinformări”.
Replica vine după ce fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a criticat propunerea privind listarea la bursă a unor companii de stat, susținând că documentul ar fi fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern în dimineața reuniunii, fără timp pentru analiză, și că nu ar fi fost discutat în Comitetul Interministerial pentru implementarea reformelor din PNRR.
Oprea afirmă că invocarea jalonului 443 din PNRR ar fi eronată: deși acesta prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii din energie și transporturi până în august 2026, el susține că societățile din propunere nu ar avea legătură directă cu obligația, România urmând să opteze pentru restructurarea unor companii precum Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN.
În plus, Oprea contestă ideea că listarea ar reduce deficitul bugetar, argumentând că veniturile din privatizare nu sunt considerate venituri bugetare curente în metodologia europeană ESA 2010 (standardul folosit de Eurostat), iar statul ar putea pierde dividendele anuale ale companiilor.
În mesajul său, Gheorghiu leagă criticile de interese afectate de măsurile promovate și spune că „activitatea mea din guvern a deranjat multe interese și mulți băieți deștepți”. Ea invocă numiri politice în consilii de administrație, „amante și nepoți”, precum și contracte din care „unii se îmbogățeau și singurul care pierdea era statul”.
Gheorghiu afirmă că va continua demersurile pentru identificarea „celei mai bune și sănătoase soluții pentru România”, fără a indica, în materialul citat, un calendar sau o decizie formală privind listarea.
Recomandate
Demisiile miniștrilor PSD intră în procedura formală de revocare și numire , după ce președintele Nicușor Dan a confirmat, potrivit Mediafax , că solicitările au ajuns la Administrația Prezidențială și sunt analizate, urmând să fie aprobate dacă documentele sunt în regulă. Șeful statului a spus că echipa sa a pregătit proiectele de decrete „de revocare, respectiv numire”, iar el urmează să facă o verificare finală înainte de semnare, declarație făcută după reuniunea informală a Consiliului European. „Aceste propuneri au venit după ce am vorbit cu dumneavoastră aseară. Peste zi, colegii mei s-au uitat pe ele, au întocmit proiectele de decrete, de revocare, respectiv numire. Și acum, în drum spre avion, o să mă uit și eu pe ce au lucrat, adică să fac o mică verificare și, dacă totul e în regulă, le voi semna.” Ce declanșează schimbarea și cine pleacă din Guvern Reprezentanții PSD și-au depus demisiile din Executiv după decizia partidului de a retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Conform informațiilor din articol, PSD are un vicepremier și șase miniștri în Guvern: vicepremier: Marian Neacșu miniștri: Alexandru Rogobete (Sănătate), Radu Marinescu (Justiție), Florin Barbu (Agricultură), Florin Manole (Muncă), Bogdan Ivan (Energie), Ciprian Șerban (Transporturi) Ce urmează: interimat și fereastra de 45 de zile Premierul urmează să numească interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului, iar interimatul este limitat la 45 de zile, potrivit Mediafax. În acest interval, opoziția poate depune o moțiune de cenzură în Parlament. AUR a anunțat deja că va vota orice moțiune îndreptată împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. [...]
Nicușor Dan își limitează rolul la mediere în criza politică din coaliție și indică drept scenariu de lucru testarea majorității guvernului în Parlament, potrivit Mediafax , după declarațiile făcute la finalul întâlnirii informale a Consiliului European . Președintele a spus că, în acest moment, România are „un guvern din care s-au retras niște miniștri” și că „probabil” executivul va ajunge „la un moment dat” în fața Parlamentului pentru a verifica dacă mai are o majoritate. Până atunci, a adăugat el, poate doar să constate situația și să încerce să medieze sau să ajute pe chestiuni care necesită cooperare. Mesajul către cei care cer „mai multă fermitate” Întrebat ce le transmite românilor care își doresc ca el să fie mai ferm, Nicușor Dan a răspuns, „cu un oarecare umor”, că rolul său este cel de mediator. „Pot să le răspund cu fermitate că sunt mediator. Altceva nu pot să le spun.” Context: rolul constituțional și relația cu premierul În același context, Mediafax amintește prevederile Articolului 80 din Constituție, potrivit cărora președintele exercită funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate și veghează la buna funcționare a autorităților publice. Întrebat despre relația cu premierul Ilie Bolojan după izbucnirea crizei politice, Nicușor Dan a afirmat că relațiile personale au fost „tot timpul cordiale”. Publicația reamintește și o urare transmisă de premier președintelui, în direct la Europa FM, în contextul deplasării lui Nicușor Dan la reuniunea informală a Consiliului European de la Nicosia, Cipru. [...]
Guvernul promite că reforma salarizării nu taie veniturile nete, dar îngheață „avantajele” din sporuri pentru a corecta treptat diferențele , potrivit Mediafax , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan despre viitoarea lege a salarizării unitare. Premierul a spus, la emisiunea „România în Direct” de la Europa FM, că în forma actuală a reformei „nu va scădea niciun salariu” în sectorul public, iar garanția se referă la venitul total (salariu plus sporuri). În argumentația sa, Bolojan a insistat că pentru angajat contează suma finală încasată, nu cum este împărțită între salariu de bază și diverse indemnizații. Sporurile, ținta principală a „echilibrării” în timp Bolojan a criticat practica din ultimii ani prin care sporurile ar fi fost folosite ca mecanism de creștere a veniturilor, nu ca instrument de compensare pentru riscuri sau condiții specifice. Noua lege ar urma să limiteze aceste practici și să reducă ambiguitățile care au permis interpretări și diferențe între angajați cu responsabilități similare. Mecanismul descris de premier pentru corectarea dezechilibrelor este unul gradual: cei care au acum câștiguri peste nivelul considerat „cuvenit” ar urma să rămână la veniturile actuale până când sunt „ajunși din urmă” de ceilalți, prin creșteri acordate categoriilor subevaluate. Miza de reglementare: condiție în PNRR și termen „până în vară” Premierul a mai afirmat că adoptarea legii salarizării unitare este o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că de aprobarea ei depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei). Guvernul ar trebui să adopte actul normativ până în vara acestui an, conform declarațiilor citate. În acest stadiu, din informațiile prezentate, nu sunt detaliate în mod concret articolele de lege sau lista sporurilor vizate, ci doar principiile de funcționare și calendarul asumat de Guvern. [...]
Premierul Ilie Bolojan cere miniștrilor să schimbe personalul incompetent, ca măsură de eficientizare a aparatului de stat , în condițiile în care noile portofolii preluate de la PSD ar urma să vină la pachet cu o evaluare internă a oamenilor din ministere, potrivit Știrile Pro TV . Bolojan a spus că fiecare ministru trebuie să facă „o analiză a oamenilor” și, dacă există persoane „incompetente sau rău intenționate”, acestea „trebuie să fie înlocuite”. Mesajul vizează explicit structurile centrale ale statului, în contextul întrebărilor despre eventuale concedieri ale unor persoane asociate PSD. Miza: controlul costurilor și al întârzierilor prin reguli de achiziții În aceeași intervenție, premierul a legat „curățenia” din instituții de modul în care sunt derulate contractele publice, în special pentru a limita întârzierile și depășirile de costuri. El a indicat trei condiții operaționale pentru a reduce riscurile din achiziții: licitații „corecte”; contracte cu „clauze asigurătorii ferme”; aplicarea efectivă a acestor clauze, fără „combinații” cu firmele contractante. Bolojan a susținut că, atunci când autoritatea contractantă nu respectă aceste reguli, „ori lucrările se lungesc, ori costă mult mai mult”, iar în unele cazuri „vin parchetele să facă ordine”. Ce urmează, potrivit premierului Premierul a nuanțat că obiectivul nu este „o acțiune antipolitică de pe zi pe alta”, ci păstrarea și folosirea oamenilor competenți și înlocuirea celor „slabi, indiferent de culoarea politică”, respectiv a celor care „creează probleme”. Articolul nu oferă un calendar sau criterii detaliate de evaluare și nici nu precizează câte posturi ar putea fi vizate. În material este menționată ca sursă News.ro . [...]
Noua lege a salarizării va „îngheța” temporar veniturile peste grilă, pentru a ține cheltuielile de personal în limita angajată , fără tăieri nominale, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan citate de Economedia . Miza imediată este îndeplinirea jalonului din PNRR : adoptarea legii până în vară, de care depinde accesarea a 700 de milioane de euro. Într-un interviu la Europa FM, Bolojan a susținut că legea nu va reduce „niciun venit din sectorul bugetar”, definit ca salariu plus sporuri, dar va corecta diferențele create în timp prin sporuri folosite ca instrument de creștere a veniturilor, nu ca protecție pentru riscuri. Cum ar urma să funcționeze corecția: fără scăderi, dar cu plafonare pentru unii Premierul a explicat că angajații care au în prezent câștiguri „mai mari decât s-ar cuveni” ca urmare a clasificării funcțiilor ar urma să rămână la același nivel de venit până când ceilalți, ale căror salarii vor crește treptat, îi „ajung din urmă”. „Per total această lege nu va scădea niciun venit din sectorul bugetar, care înseamnă salariu plus sporuri. Cei care azi au câștiguri mai mari decât s-ar cuveni (...) să rămână la venitul de acum până vor fi ajunși din urmă de cei cărora le vor crește salariile an de an.” Bolojan a mai spus că în lege ar urma să existe posibilitatea acordării de bonificații pentru anumite categorii din sectorul public cu riscuri mai mari, „așa cum există la cei din sectorul privat”. Constrângerea bugetară invocată: 166 mld. lei și pragul de 8% din PIB Argumentul central al premierului este limita de cheltuieli de personal: România are în acest an cheltuieli de personal de circa 166 mld. lei, „puțin peste 8% din PIB”, iar Guvernul nu ar putea depăși acest procent „conform angajamentelor”. În acest context, Bolojan a indicat că eventualele creșteri viitoare ar depinde de creșterea economică și de reducerea bazei de cheltuieli, dar a sugerat că un avans de 6–8% față de nivelul actual ar fi greu de depășit fără revenirea la împrumuturi scumpe. Calendar: formă „clarificată” săptămâna viitoare, apoi dezbatere publică și Parlament Premierul a afirmat că săptămâna viitoare ar urma să existe o formă clarificată a proiectului de lege, care va fi pusă în dezbatere publică și ulterior trimisă în Parlament. El a menționat și obiectivul unei înțelegeri transpartinice, pentru a evita „măsuri populiste”. În același interviu, Bolojan a făcut referire la presiunea de a livra rapid un pachet de măsuri și a dat exemple de blocare a unor „sinecuri”, menționând ASF și ANRE, dar fără a detalia în materialul citat măsurile concrete sau impactul lor bugetar. [...]
Afirmația premierului Ilie Bolojan că miniștrii PSD au fost „bruiați din afara Guvernului” indică o problemă de coordonare politică ce poate bloca deciziile executive , într-un moment în care miniștrii social-democrați și-au depus demisiile, joi, la Palatul Victoria , potrivit Economica . Bolojan a spus, într-o intervenție la Europa FM, că a avut „o relație civilizată” cu miniștrii din guvern, dar că aceștia ar fi fost puși „de multe ori în situații în care nu știau cum să reacționeze” la lucrurile convenite în ședințele de guvern, din cauza presiunilor „din zona politică”. Declarațiile sunt relatate de Agerpres. În explicația premierului, miniștrii ar fi fost nevoiți să aleagă între înțelegerile din guvern și „punctajul de partid” care „se bătea cap în cap” cu ce fusese stabilit anterior. Bolojan a adăugat că, în discuțiile avute „în aceste zile” cu mai multe persoane, i s-a transmis „că le pare rău de zona la care s-a ajuns”, în contextul întrebării dacă vreun ministru PSD i-a spus că îi pare rău când a demisionat. Ce semnal dă pentru funcționarea Guvernului Mesajul premierului sugerează o fractură între decizia administrativă și controlul politic, cu efect direct asupra capacității guvernului de a implementa rapid măsuri convenite intern. În termeni operaționali, „bruiajul” descris de Bolojan înseamnă, în practică, risc mai mare de: întârzieri în aplicarea deciziilor luate în guvern; poziții publice contradictorii între miniștri și partid; instabilitate în coordonarea politicilor, inclusiv pe dosare cu impact economic. Bolojan a insistat că respectul în echipă este o condiție de funcționare, „nici în sectorul privat, nici în cel public”, și a reiterat că realizările „cu plusuri, cu minusuri” au fost făcute împreună cu miniștrii. Contextul imediat Potrivit informațiilor din material, miniștrii social-democrați și-au depus demisiile joi, la Palatul Victoria. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre pașii următori sau despre componența viitoare a echipei guvernamentale. [...]
