Știri
Știri din categoria Politică
USR respinge scenariul unui premier tehnocrat și leagă stabilitatea de o majoritate politică, în contextul discuțiilor de la Cotroceni despre ieșirea din criza guvernamentală, potrivit Mediafax.
Diana Buzoianu, ministra Mediului din partea USR, a declarat la Antena 3 CNN că, la consultările cu președintele Nicușor Dan, nu s-a discutat varianta înlocuirii premierului Ilie Bolojan cu un tehnocrat, deși scenariul este vehiculat în spațiul public ca soluție de ultimă instanță. Ea a precizat că discuția delegației USR cu președintele a durat două ore și jumătate.
„Ăsta este clar un scenariu care, în două ore și jumătate, nu a apărut nicăieri; și cred că rațiunea din spatele lipsei dezbaterii pe acest scenariu este inclusiv faptul că criza actuală este o criză politică – ori ea trebuie să-și găsească soluții în majorități politice – dacă ele mai există.”
Mesajul USR pune accent pe ideea că ieșirea din criză depinde de o formulă politică funcțională, nu de o soluție tehnocrată, pe care Buzoianu o consideră mult mai greu de operat în Parlament în termeni de adoptare a reformelor.
Ea a susținut că, deși au existat divergențe și „discuții tehnice” în care USR nu a căzut de acord cu premierul, partidul a colaborat cu Ilie Bolojan și „au reușit să adopte o serie de reforme”. În același timp, a admis că multe proiecte depuse de USR nu au reușit „să devină realitate”.
Buzoianu a apreciat că Ilie Bolojan a reușit să colaboreze cu partidele care au susținut reforme, oferind ca exemplu restructurarea Romsilva.
„Am avut un premier care a avut o oarecare susținere și din partea partidului propriu – ceea ce a contat – inclusiv din partea USR-ului. Adică a reușit să coalizeze, să zicem, niște partide care au susținut aceste măsuri.”
În oglindă, ea a spus că unui premier tehnocrat „îi va fi de 100 de ori mai greu” să treacă reforme, reiterând că acest scenariu „nu a fost discutat nici măcar la Cotroceni”.
Întrebată despre scenariul în care Guvernul Bolojan ar rămâne în funcție până în septembrie, Buzoianu a indicat că miza nu este luna până la care rezistă executivul, ci ce reforme pot fi adoptate până atunci.
Recomandate
Negocierile pentru fuziunea prin absorbție a Forța Dreptei în PNL abia încep , iar finalizarea depinde de aprobări formale în ambele partide și de pași juridici la Tribunalul București, potrivit Digi24 . Ludovic Orban spune că el și Ilie Bolojan au primit mandate de negociere, însă procesul este încă într-o etapă incipientă. Miza imediată este una operațională și de organizare politică: protocolul de fuziune trebuie validat de congresele PNL și Forța Dreptei, apoi înregistrat la Tribunalul București. Orban a indicat că viitorul congres al PNL ar putea stabili și direcțiile strategice ale partidului pentru perioada următoare. În același context, fostul premier a susținut că Ilie Bolojan are „o susținere covârșitoare” în interiorul PNL și i-a acuzat pe contestatarii acestuia că încearcă să mențină partidul într-o relație de subordonare față de PSD, pe care a descris-o drept o tabără „iubitoare de PSD” și „minoritară”. Ce spune Orban despre calendar și scenariile politice Orban a afirmat că discuțiile despre fuziune sunt la început și că definitivarea va avea loc „în perioada care va veni”. Întrebat despre o posibilă candidatură a lui Ilie Bolojan la alegerile prezidențiale, Orban a evitat să avanseze un astfel de scenariu, argumentând că etapele politice trebuie parcurse „în ordinea firească”. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan și relația cu PSD Separat de tema fuziunii, Orban a lansat critici la adresa președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că și-ar fi construit strategia politică în jurul unui parteneriat cu PSD. În declarațiile citate, Orban a susținut că șeful statului ar fi încurajat demersuri politice care au favorizat social-democrații, inclusiv în contextul schimbărilor guvernamentale. Totodată, Orban a sugerat că în jurul lui Nicușor Dan s-ar afla „aceiași oameni” care au fost și în anturajul fostului președinte Klaus Iohannis, iar această influență ar putea explica apropierea de PSD. El a adăugat însă că responsabilitatea politică rămâne la președinte. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorii pași depind de negocierea și redactarea protocolului de fuziune, validarea lui în congresele celor două formațiuni și formalizarea juridică la Tribunalul București. Calendarul exact nu este precizat în material. [...]
Ilie Bolojan susține că PSD și AUR acționează coordonat , iar PNL încearcă să răspundă prin consolidarea unei „alternative” politice, începând cu fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei , potrivit G4Media . Mesajul are o miză de funcționare parlamentară și de guvernare: Bolojan leagă direct agenda de reforme de capacitatea partidelor de a construi majorități stabile împotriva „rezistenței” la schimbări. Liderul PNL afirmă că a discutat cu Ludovic Orban după ce Forța Dreptei a decis, la rândul ei, fuziunea prin absorbție cu PNL. În viziunea sa, acesta este „un prim pas” pentru un pol politic ce ar trebui să susțină modernizarea statului și reforme care să ducă la cheltuirea „responsabilă” a banilor publici, servicii mai bune și eliminarea privilegiilor. Fuziunea PNL–Forța Dreptei, prezentată ca instrument pentru reforme Bolojan își justifică demersul prin nevoia de a strânge forțe politice și resurse din societate, nu doar de a reuni partide. El spune că noul pol nu ar fi construit exclusiv pentru „câștigarea alegerilor”, ci pentru a avea „forța” necesară implementării reformelor. În același context, liderul PNL indică faptul că, atunci când reformele „ajung la privilegii”, apare opoziția celor interesați să păstreze status quo-ul. Acuzația de „axă PSD–AUR” și efectul asupra jocului politic În declarația citată de publicație, Bolojan susține că PSD și AUR „colaborează ca o axă politică veritabilă”, dincolo de conflictele afișate public, și că acest lucru obligă tabăra pro-reforme să evite fragmentarea. „PSD și AUR au demonstrat că, dincolo de declarațiile publice și de aparentele conflicte dintre ele, colaborează ca o axă politică veritabilă.” Bolojan le mulțumește lui Ludovic Orban și colegilor din Forța Dreptei pentru decizia de fuziune și afirmă că, dacă „cei care apără privilegiile știu să se unească”, cei care vor să le elimine „nu își pot permite să rămână dezbinați”. [...]
AUR mută disputa despre autorizarea manifestațiilor în stradă , după ce liderul partidului, George Simion , a anunțat un protest sâmbătă, de la ora 10.00, în fața Primăriei București, pe fondul unui conflict pe tema libertății adunărilor publice, potrivit Mediafax . Simion susține că manifestația este un răspuns la ceea ce el numește „un atac la libertatea adunărilor publice” din partea lui Ciprian Ciucu. Liderul AUR afirmă, totodată, că aproximativ 100 de parlamentari, europarlamentari și diplomați, inclusiv americani, ar urma să observe dacă dreptul la liberă exprimare este respectat în România. În mesajul publicat pe Facebook, Simion le-a cerut participanților să vină cu steaguri tricolore și să nu recurgă la violență, precizând că protestul are loc în ziua de Lăsatul Secului. Două ore diferite și două locații invocate pentru protest Din informațiile prezentate, apar două repere diferite privind ora și locul protestului: sâmbătă, ora 10.00, în fața Primăriei București; sâmbătă, ora 14.00, în fața Camerei Deputaților (menționat ca miting care „va avea loc în orice circumstanțe”). În același context, Simion a transmis că joi Nicolae Voiculeț va participa la o nouă ședință de ordine publică la Primărie, privind protestul de sâmbătă anunțat pentru ora 14.00. Context politic: activități AUR la Parlament și proteste anunțate pentru 14–15 noiembrie Liderul AUR a mai anunțat că, de vineri până duminică, partidul organizează la Parlament dezbateri, conferințe și cursuri pentru membri, descrise drept reacție la „venirea Ursulei și a lui Guy Verhofstadt”. Separat, Simion este citat spunând că toți membrii AUR vor fi prezenți între 14 și 15 noiembrie pentru a protesta împotriva arestării lui Călin Georgescu . [...]
PSD anunță o reformă care ar scoate din schemă cel puțin 100 de instituții și companii de stat , iar primul efect așteptat este o reorganizare administrativă cu impact direct asupra modului în care funcționează aparatul public, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că măsurile vizează desființări, comasări și reorganizări pentru a elimina suprapunerile dintre entități ale statului. Liderul PSD a declarat că vicepremierul Marian Neacșu urmează să prezinte „săptămâna viitoare, luni” primul draft al pachetului de măsuri și că i-a cerut „să fie fără milă” în procesul de reorganizare. „Săptămâna viitoare, luni, Marian Neacșu va ieși cu primul draft legat de desființarea, comasarea și reorganizarea instituțiilor și companiilor de stat. I-am cerut, asta a fost la nivel personal, să fie fără milă. Fără milă.” Ce vizează reforma și de ce contează operațional Grindeanu susține că „cel puțin 100 de entități ale statului vor dispărea” și motivează intervenția prin existența unor instituții care „se calcă pe picioare”, adică au atribuții similare sau identice. Ca exemplu, el a indicat zona Transporturilor, unde afirmă că prin PNRR a fost creată o companie nouă, CNIR, care „face exact același lucru” ca CNAIR, ceea ce ar duce la dublarea structurilor. În logica anunțului, comasările și desființările ar trebui să reducă fragmentarea administrativă și să simplifice lanțurile de decizie, însă articolul nu oferă, deocamdată, lista entităților vizate sau calendarul complet al implementării. Cine decide și ce urmează Grindeanu afirmă că a discutat măsurile atât cu prim-ministrul, cât și cu președintele Nicușor Dan, iar ambii ar fi fost de acord cu direcția reformei. Următorul pas indicat este prezentarea „primelor măsuri” de către Marian Neacșu, care ar urma să explice și rațiunea pentru care „cel puțin 100” de entități vor fi eliminate. În lipsa detaliilor din draft, rămâne de urmărit ce instituții și companii intră efectiv pe listă, ce tip de reorganizare se propune (desființare vs. comasare) și cum va fi gestionată tranziția din punct de vedere administrativ. [...]
PSD își asumă reforma administrativ-teritorială, cu potențiale comasări de localități și chiar județe , pe fondul presiunii tot mai mari a unităților mici care nu își mai pot susține serviciile publice și proiectele europene, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că partidul își asumă „cu toate riscurile” reorganizarea, inclusiv cu posibile costuri electorale. Grindeanu a argumentat că România are un număr mare de localități foarte mici: 429 sub 1.500 de locuitori, circa 1.200 sub 2.500 și „vreo 1.500-1.600” sub 3.000 de locuitori. În opinia sa, aceste localități „nu mai pot să se susțină”, nu pot derula proiecte cu finanțare europeană și nu pot livra servicii publice de calitate din lipsă de capacitate administrativă. De ce contează: reorganizarea ar schimba arhitectura administrativă și regulile de finanțare locală Miza imediată este una de reglementare și funcționare a administrației: comasările ar putea modifica modul în care sunt organizate primăriile și consiliile județene, dar și criteriile după care se alocă resurse și se planifică investițiile publice la nivel local. Liderul PSD a susținut că menținerea actualei structuri ar afecta direct locuitorii din comunitățile mici, invocând riscul de sărăcie și acces limitat la servicii publice. În acest context, a avansat ideea unor stimulente pentru comasări, inclusiv „reducerea unor impozite” și „poate chiar înjumătățirea impozitelor locale”, ca mecanism de încurajare. Ce criterii ar urma să fie folosite și cine gestionează discuțiile în teritoriu Grindeanu a spus că reforma nu ar trebui să se bazeze doar pe numărul de locuitori, ci și pe criterii precum conectivitatea și accesul la servicii publice. El afirmă că i-a cerut lui Dragoș Benea să lucreze cu „criterii cuantificabile” care să nu poată fi contestate. La nivel local, ar urma să existe „comitete județene conduse de prefecți” care să discute reforma în județe, respectiv „comisii județene” care să abordeze comasările. Semnal politic: discuții despre unirea unor județe Un element nou invocat de Grindeanu este că ar fi fost contactat de doi președinți de consiliu județean din Ialomița și Călărași, care i-ar fi transmis că vor să își unească județele, fără să mai aștepte decizia de la centru. Totodată, el a afirmat că în partid nu ar fi existat discuții pe o „hartă” vehiculată public, menționând că a fost vorba despre o propunere de reorganizare „asemănătoare cu Curțile de Apel”, din care ar fi derivat ulterior diverse variante. Declarațiile au fost făcute de Sorin Grindeanu la Antena 3 CNN , conform relatării Digi24. [...]
Sorin Grindeanu pune presiune pe Guvern pentru un plan rapid de ieftinire a energiei, avertizând că prețurile ridicate pot împinge mari producători să-și reducă sau să-și mute activitatea din România , potrivit Antena 3 . Liderul PSD a invocat explicit riscul ca Dacia sau Ford să nu mai poată susține costurile. În intervenția de miercuri seară la Antena 3 CNN, Grindeanu a cerut ministrului Energiei să prezinte „urgent” un plan pentru rezolvarea problemei prețurilor mari la energie, susținând că România ar avea „cel mai mare preț din UE”, cu precizarea că „sper să fiu contrazis”. „Ministrul Energiei trebuie să vină cu un plan pe energie, pe prețuri la energie. Cred că avem cel mai mare preț din UE, sper să fiu contrazis, trebuie să fie prima prioritate.” Miza economică: costul energiei și riscul pentru producția industrială Grindeanu a legat direct costul energiei de competitivitatea companiilor care produc local și a dat ca exemple Dacia și Ford, pe fondul temerii că energia scumpă poate afecta grav activitatea industrială. „Eu nu vreau să avem pe conștiință că pleacă Dacia sau Ford tocmai din cauza acestui preț ridicat la energie și să vedem care e planul și e de datoria Ministerului Energiei să-l prezinte urgent.” În același material este menționat și un context din industria auto: șeful Dacia România a declarat că producția uzinei de la Mioveni va fi cu aproximativ 10–11% mai mică decât anul trecut. Investiții în energie și presiune pentru măsuri de relansare Grindeanu a mai spus că a fost informat de Natalia Intotero despre o investiție mare în energie, pe care a salutat-o. Articolul notează că „cel mai probabil” ar fi vorba despre compania grecească HELLENiQ Renewables , care ar urma să investească 1,3 miliarde de euro (aprox. 6,5 miliarde lei) în energie regenerabilă în România până în 2030. Separat, liderul PSD a cerut premierului Luca Niculescu să grăbească aplicarea unui plan de relansare economică despre care afirmă că se discută de peste un an, fără implementare. În acest cadru, el a transmis că taxele nu vor crește și a cerut: plata datoriilor statului către companii în cel mult 90 de zile; rambursarea TVA pentru firmele cu risc fiscal redus. „Vreau să transmit clar oamenilor de afaceri că taxele nu vor crește.” [...]
