Știri
Știri din categoria Politică
USR respinge scenariul unui premier tehnocrat și leagă stabilitatea de o majoritate politică, în contextul discuțiilor de la Cotroceni despre ieșirea din criza guvernamentală, potrivit Mediafax.
Diana Buzoianu, ministra Mediului din partea USR, a declarat la Antena 3 CNN că, la consultările cu președintele Nicușor Dan, nu s-a discutat varianta înlocuirii premierului Ilie Bolojan cu un tehnocrat, deși scenariul este vehiculat în spațiul public ca soluție de ultimă instanță. Ea a precizat că discuția delegației USR cu președintele a durat două ore și jumătate.
„Ăsta este clar un scenariu care, în două ore și jumătate, nu a apărut nicăieri; și cred că rațiunea din spatele lipsei dezbaterii pe acest scenariu este inclusiv faptul că criza actuală este o criză politică – ori ea trebuie să-și găsească soluții în majorități politice – dacă ele mai există.”
Mesajul USR pune accent pe ideea că ieșirea din criză depinde de o formulă politică funcțională, nu de o soluție tehnocrată, pe care Buzoianu o consideră mult mai greu de operat în Parlament în termeni de adoptare a reformelor.
Ea a susținut că, deși au existat divergențe și „discuții tehnice” în care USR nu a căzut de acord cu premierul, partidul a colaborat cu Ilie Bolojan și „au reușit să adopte o serie de reforme”. În același timp, a admis că multe proiecte depuse de USR nu au reușit „să devină realitate”.
Buzoianu a apreciat că Ilie Bolojan a reușit să colaboreze cu partidele care au susținut reforme, oferind ca exemplu restructurarea Romsilva.
„Am avut un premier care a avut o oarecare susținere și din partea partidului propriu – ceea ce a contat – inclusiv din partea USR-ului. Adică a reușit să coalizeze, să zicem, niște partide care au susținut aceste măsuri.”
În oglindă, ea a spus că unui premier tehnocrat „îi va fi de 100 de ori mai greu” să treacă reforme, reiterând că acest scenariu „nu a fost discutat nici măcar la Cotroceni”.
Întrebată despre scenariul în care Guvernul Bolojan ar rămâne în funcție până în septembrie, Buzoianu a indicat că miza nu este luna până la care rezistă executivul, ci ce reforme pot fi adoptate până atunci.
Recomandate
Ilie Bolojan leagă „fondurile europene” de continuarea reformelor , într-o convorbire cu președintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber , potrivit news.ro . Discuția a vizat situația politică din România, finanțările europene și reformele „pe care trebuie să le facem în perioada următoare”, într-un mesaj publicat de premierul interimar pe Facebook. Bolojan a susținut că România „are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare”, prezentând aceste direcții drept obiective asumate pe care le va susține. „România are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare.” În același mesaj, premierul interimar a precizat că i-a mulțumit lui Manfred Weber pentru sprijinul acordat României și pentru urările transmise înaintea Congresului PNL . [...]
Acuzația de „dublu standard” pe tema integrității reaprinde presiunea politică asupra USR și PNL , după ce ÎCCJ a stabilit definitiv că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese, iar DNA l-a plasat sub control judiciar pe Ciprian Ciucu , într-un dosar de luare de mită, potrivit HotNews . Deputatul AUR Dan Tanasă susține că USR și PNL ar aplica „o dublă măsură” în privința standardelor de integritate și că reacțiile celor două partide ar fi „asurzitor” de rezervate atunci când sunt vizați lideri sau primari din propriile rânduri, deși și-au construit, în timp, o parte din mesajul public în jurul sloganului „Fără penali în funcții publice”. Decizia ÎCCJ în cazul Fritz și pasul anunțat la CEDO Joi, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat câștig de cauză Agenției Naționale de Integritate (ANI) în procesul cu Dominic Fritz, lider USR și primarul Timișoarei, stabilind printr-o decizie definitivă că acesta se află în conflict de interese. Fritz a anunțat că va contesta verdictul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Control judiciar pentru Ciucu și acuzația DNA În aceeași zi, Direcția Națională Anticorupție a decis plasarea sub control judiciar pentru 60 de zile a lui Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL și primar al Capitalei, acuzat de luare de mită. Ciucu a negat acuzațiile. Miza: credibilitatea mesajului „Fără penali în funcții publice” Într-un comunicat al AUR, Dan Tanasă afirmă că USR și PNL ar evita să ceară retrageri sau demisii în cazuri care îi privesc direct, deși, în trecut, ar fi cerut sancțiuni politice rapide pentru adversari. „Ani la rând, acești oameni au construit întreaga lor identitate politică în jurul sloganului «Fără penali în funcții publice».” „Aceasta este adevărata problemă: nu dosarele, nu anchetele și nici măcar persoanele implicate. Problema este ipocrizia.” Tanasă a invocat și alte exemple din spațiul public, menționând cazul Clotildei Armand, care în decembrie 2024 și-a pierdut mandatul de senatoare în urma unui proces cu ANI, precum și pe Vlad Voiculescu, despre care spune că este anchetat în „dosarul vaccinurilor”. În lipsa unor reacții politice consistente din partea partidelor vizate (în materialul citat), tema riscă să se mute din zona juridică în cea de cost reputațional: cât de uniform sunt aplicate criteriile de integritate atunci când deciziile instanțelor sau măsurile procurorilor ating lideri din propriul partid. [...]
Conducerea USR își strânge rândurile în jurul lui Dominic Fritz după verdictul definitiv al ÎCCJ, iar miza devine acum una de credibilitate instituțională și de stabilitate politică în partid , pe fondul acuzațiilor publice că justiția ar funcționa „selectiv”, potrivit HotNews . Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) i-a respins recursul în procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI) și a stabilit definitiv că primarul Timișoarei se află în conflict de interese. În acest context, mai multe voci din USR au transmis mesaje de susținere și au indicat că Fritz va contesta decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) , conform publicației. Sprijin politic intern și semnalul către electorat Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, a scris că este convinsă că Fritz „își va obține dreptatea” la CEDO, unde acesta urmează să conteste decizia ÎCCJ. În același mesaj, Buzoianu a acuzat existența unor „liste negre” și a criticat diferențe de tratament în justiție, inclusiv „termene fulger” pentru „tabăra potrivită dintr-un partid”. Dan Barna, eurodeputat USR, l-a descris pe Fritz drept „unul dintre cei mai onești oameni” pe care îi cunoaște și a făcut o aluzie la președinta ÎCCJ și la un episod devenit public după documentarul Recorder „Justiție capturată”, invocând formula „A sunat Lia”. „Aer rece dinspre Belarus și Moscova” și comparații cu alte dosare Clotilde Armand, vicepreședintă USR, a calificat ziua drept „stranie pentru democrația românească” și a scris că „simți cum bate un aer rece dinspre Belarus și Moscova”. Armand a amintit că și ea și-a pierdut în decembrie 2024 mandatul de senatoare „tot în urma unui proces cu ANI”. Tot ea a comentat și cazul primarului Capitalei, liberalul Ciprian Ciucu, plasat în aceeași zi sub control judiciar într-un dosar în care DNA îl acuză de luare de mită, susținând că problema ar fi mai largă decât cele două situații punctuale: percepția că „anumite instituții încep să funcționeze diferit” în funcție de „cine trebuie protejat și cine trebuie eliminat din joc”. Presiune pe conducerea partidului înainte de congres Deputatul USR Emanuel Ungureanu a transmis, la rândul său, un mesaj de susținere și a criticat-o pe președinta ÎCCJ, afirmând că își dorește ca Fritz „să rămână președintele USR și după congresul din octombrie”. În lipsa altor detalii în material despre pașii juridici concreți și calendarul procedurii, rămâne de urmărit dacă demersul anunțat la CEDO va fi depus și cum va influența decizia definitivă a ÎCCJ poziția lui Dominic Fritz în partid și în administrația locală. [...]
Ilie Bolojan a dus la nivel european mesajul despre continuitatea reformelor și utilizarea fondurilor UE , într-o perioadă de instabilitate politică internă, după două convorbiri telefonice cu lideri influenți din arhitectura decizională a Uniunii, potrivit Antena 3 . Premierul interimar și președintele PNL a discutat joi cu Roberta Metsola , președinta Parlamentului European, despre „principalele priorități de pe agenda europeană” și „provocările” momentului. În mesajul publicat pe Facebook, Bolojan a insistat pe nevoia de „cooperare strânsă” la nivel european pentru consolidarea securității, creșterea competitivității și întărirea rezilienței Uniunii Europene, afirmând că România „rămâne un partener activ și responsabil”. Fondurile europene și reformele, în centrul discuției cu șeful PPE Tot joi, Bolojan a avut o convorbire telefonică și cu Manfred Weber , președintele Partidului Popular European (PPE), familia politică europeană din care face parte PNL. În această discuție, el a spus că au abordat „situația politică din România”, dar și subiecte cu miză directă pentru economie și administrație: fondurile europene și reformele „care trebuie să le facem în perioada următoare”. „Am discutat despre situația politică din România, despre fondurile europene și despre reformele pe care trebuie să le facem în perioada următoare. România are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare.” Bolojan a mai precizat că i-a mulțumit lui Weber pentru sprijinul acordat României și pentru urările transmise înaintea Congresului PNL. De ce contează Dincolo de componenta politică, mesajul transmis către doi actori-cheie din UE indică o încercare de a ancora, la nivel european, ideea de continuitate pe două teme sensibile pentru mediul economic: accesarea fondurilor europene și agenda de reforme. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete sau calendare, dar plasează explicit aceste subiecte în discuțiile purtate de premierul interimar cu lideri europeni. [...]
USR susține că miza juridică în cazul Dominic Fritz este limitată la un conflict de interese, nu la pierderea mandatului , întrucât raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) nu ar fi reținut o incompatibilitate, potrivit Agerpres . Formațiunea afirmă că „încetarea mandatului de primar este sancțiunea doar în cazuri de incompatibilitate”, nu și în situația unui conflict de interese, și acuză apariția „pe surse” a unor informații neverificate despre procesul primarului Timișoarei cu ANI. „Raportul ANI NU a constatat o incompatibilitate, ci un conflict de interese. Această distincție e importantă pentru că încetarea mandatului de primar este sancțiunea DOAR în cazuri de incompatibilitate. Dar NU este cazul aici.” Ce urmează în instanță Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea pronunța joi o decizie în dosarul aflat în recurs, în care Dominic Fritz, lider USR și primar al municipiului Timișoara, contestă hotărârea Curții de Apel Timișoara din 10 februarie 2026. Acea instanță a confirmat raportul ANI prin care Fritz a fost declarat în conflict de interese. De unde a pornit cazul ANI În iulie 2024, ANI a anunțat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, susținând că, în noiembrie 2020, a luat o decizie în beneficiul unei persoane care îl împrumutase în campania electorală din 2020 cu 25.000 de lei. Conform inspectorilor de integritate, după ce a fost ales primar, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui PUZ (Plan Urbanistic Zonal) și l-a înaintat Consiliului Local. Documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ-ului ar fi fost realizată de firma unui arhitect care era și consilier local USR și care îl împrumutase anterior pe Fritz cu 25.000 de lei. [...]
Ilie Bolojan respinge ideea unui guvern de tehnocrați și încearcă să închidă public disputa cu PSD , într-un moment în care negocierile pentru formarea majorității rămân tensionate, potrivit Digi24 . Mesajul liderului PNL vizează direct acuzațiile lansate de Sorin Grindeanu , care a susținut că Bolojan ar fi acceptat inițial un executiv tehnocrat, pentru ca ulterior să se răzgândească. Într-o postare pe Facebook, Bolojan afirmă că „niciodată” nu și-a dat acordul, „nici măcar de principiu”, pentru învestirea unui guvern de tehnocrați. El precizează că a vorbit public doar despre posibilitatea teoretică a unei astfel de soluții constituționale, condiționată însă de îndeplinirea unor criterii care, spune el, „nu au fost îndeplinite”. „Observ că se rostogolesc în spațiul public o serie de invenții toxice. Ca să fie clar: niciodată nu am formulat vreun acord, nici măcar de principiu, pentru învestirea unui guvern tehnocrat.” Miza: controlul deciziei în PNL și negocierea politică Bolojan își construiește replica și pe ideea de procedură internă și legitimitate a deciziilor din partid, susținând că PNL hotărăște prin forurile statutare și „vot deschis”, nu prin aranjamente informale. „Și, cel mai important, în și pentru PNL decide PNL, prin forurile statutare și prin vot deschis. Deciziile în și pentru PNL nu se iau pe sub masă, oricât de importantă ar fi aceasta.” Tot în aceeași intervenție, liderul PNL respinge și ideea unei negocieri pe funcții, afirmând că nu a „tranzacționat” nicio poziție pentru el sau pentru altcineva în schimbul unui acord care, susține el, „nu a fost vreodată în discuție”. Contextul acuzațiilor: Grindeanu și Tomac invocă lipsa de consecvență a PNL În relatarea Digi24, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi că Ilie Bolojan l-ar fi „mințit” pe șeful statului, Nicușor Dan, în privința acceptării unui guvern tehnocrat, ceea ce ar fi contribuit la blocajul actual. Grindeanu a mai susținut că liderul PNL ar fi venit „de la o zi la alta” cu scenarii și cerințe diferite pentru susținerea guvernării, acceptate în negocieri, pentru ca în final să invoce faptul că nu este vorba despre un guvern politic. O poziție „asemănătoare”, notează Digi24, a avut și premierul desemnat Eugen Tomac, care a spus că PNL nu ar fi rămas consecvent cu abordarea inițială de la consultări, fără a detalia, motivând că nu a putut intra în toate aceste aspecte cât timp au existat negocieri. Ce urmează Din informațiile prezentate, schimbul de acuzații între PNL și PSD se suprapune peste dificultățile de a strânge voturile necesare pentru învestirea unui nou guvern. În acest cadru, intervenția lui Bolojan pare să urmărească limitarea costurilor politice pentru PNL și fixarea unei linii oficiale: partidul nu își asumă un acord pentru un executiv tehnocrat și își revendică decizia exclusiv prin mecanisme interne. [...]
