Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan respinge demisia și leagă stabilitatea guvernării de „echilibrele financiare”, susținând că orice schimbare de persoană nu ar rezolva constrângerile bugetare care limitează opțiunile Executivului, potrivit Digi24.
Bolojan a spus că ar pleca „mâine” din funcție doar dacă ar exista un guvern capabil să rezolve rapid problemele României, dar a argumentat că, în contextul actual, „spațiul bugetar este foarte mic”, iar soluțiile sunt, în esență, limitate la creșterea veniturilor sau reducerea cheltuielilor.
În intervenția de marți seară la Pro TV, premierul a legat nemulțumirea publică de scăderea puterii de cumpărare și de promisiuni politice făcute „ani de zile” fără acoperire, pe datorie. El a enumerat, între cauzele acumulării presiunii bugetare, majorări de salarii și pensii, precum și tolerarea pierderilor la companii de stat, afirmând că pentru datoriile acumulate „plătim niște sume enorme”.
Bolojan a descris funcția de premier ca fiind „foarte dificilă”, invocând lipsa de coerență a unor parteneri politici și dificultatea de a menține echilibrele „între patru partide cu istoric complicat”, pe fondul suprapunerii mai multor crize.
Întrebat dacă ar demisiona la sugestia președintelui Nicușor Dan pentru a evita o criză politică, Bolojan a spus că a avut o discuție pe acest subiect cu șeful statului și a respins scenariul. El a argumentat că nu există o „rezervă financiară” care să facă o schimbare de premier suficientă și a afirmat că PSD nu a propus soluții diferite de cele deja aplicate de guvern.
În același context, liderul PNL a declarat că deficitul a fost redus în această perioadă și că direcția trebuie continuată, cu obiectivul de a „menține echilibrele financiare” în perioada următoare.
Recomandate
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că menține un contact direct cu președintele Nicușor Dan și caută rapid o majoritate parlamentară, pe fondul „termenelor care ne presează” și al riscului ca România să rămână fără guvern funcțional , potrivit Antena 3 , după o primă rundă de discuții cu liderii PNL, USR și PSD. Tomac a declarat că a avut „un scurt schimb de opinii” cu șeful statului după consultările cu partidele și că i se pare „absolut firesc” ca acest contact să fie permanent. În același timp, premierul desemnat a spus că încearcă să găsească „compromisul necesar” între actorii politici pentru a obține voturile de învestitură. Miza: majoritate în Parlament, în timp scurt În intervenția de la Antena 3, Tomac a insistat că România „are nevoie de un guvern” și că speră ca discuțiile următoare să ducă la o majoritate care să îi acorde încrederea lui și cabinetului pe care urmează să îl prezinte. El a vorbit despre presiunea unor termene și despre nevoia de „realism” în negocieri. În paralel, Antena 3 notează că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a strânge o majoritate în Parlament, pragul menționat fiind de 233 de voturi. Cabinet de „specialiști” și o linie roșie în negocieri Tomac a anunțat intenția de a propune un guvern format din specialiști, nu construit pe criterii politice. Publicația prezintă și o listă de lucru a unor nume vehiculate pentru viitorul cabinet, subliniind că nu este o componență oficială și că negocierile sunt încă în desfășurare. Totodată, potrivit aceleiași surse, Tomac ar fi transmis că nu va include în Cabinet niciun membru cu „carnet de partid” din actualul Parlament, poziție prezentată drept o linie roșie pentru PNL și USR. Context: discuții cu partidele „pro-occidentale” și apel la responsabilitate Premierul desemnat a spus că a discutat cu partidele „pro-occidentale”, că le-a prezentat obiectivele și că urmează să continue dialogul, inclusiv cu UDMR și cu parlamentari care și-au exprimat deschiderea. În declarațiile sale, Tomac a legat urgența formării guvernului de contextul mai larg – războiul de la graniță și efecte economice ale crizelor internaționale – și a făcut apel la „rațiune și responsabilitate”. Ce urmează, conform declarațiilor: continuarea consultărilor în zilele imediat următoare și prezentarea unei formule de cabinet care să poată trece de votul Parlamentului. [...]
Ilie Bolojan condiționează sprijinul PNL de o majoritate explicită, invocând riscul blocării reformelor necesare pentru fondurile europene și pentru corecția deficitelor, potrivit Digi24 , după discuția cu premierul desemnat Eugen Tomac . Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a transmis că un Executiv fără o susținere parlamentară asigurată „nu e o soluție pentru România”, deoarece nu ar putea trece „reformele de care România are nevoie”. Mesajul vine în contextul consultărilor pentru formarea noului Guvern. De ce contează: reformele și banii europeni depind de voturi în Parlament Miza, din perspectiva PNL, este capacitatea viitorului cabinet de a adopta rapid măsuri și legi cu impact direct asupra finanțării și funcționării economiei. În aceeași logică, Bolojan a indicat că un guvern fără sprijin politic explicit ar avea dificultăți în a trece „lucruri dificile” care nu pot fi evitate. În declarațiile preluate și de Euronews, liderul liberal a enumerat drept urgențe absorbția fondurilor europene, accesarea granturilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și îndeplinirea reformelor asumate de România. Calendarul deciziei în PNL Bolojan a spus că discuția cu Tomac a fost una „directă, fără ocolișuri”, iar PNL urmează să își stabilească poziția după consultări interne cu parlamentarii și conducerea partidului. Potrivit informațiilor prezentate, o decizie privind susținerea parlamentară ar urma să fie luată „la mijlocul acestei săptămâni”, miercuri sau joi, când ar urma să fie convocat Biroul Politic Național. [...]
PNL condiționează susținerea guvernului Tomac de o majoritate explicită, pe fondul presiunii reformelor din PNRR , potrivit news.ro . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a spus după discuția de luni cu premierul desemnat Eugen Tomac că un executiv fără „susținere politică explicită” nu poate trece reformele „dificile” de care România are nevoie. Bolojan a argumentat că, fără sprijin parlamentar asumat, guvernul nu ar avea „practic posibilitatea” să continue reformele și să adopte măsuri pe care România „nu le poate evita”. El a precizat că discuția cu Tomac a fost una directă. „Am prezentat perspectiva noastră şi anume faptul că un astfel de guvern, care nu se bazează pe o susţinere politică explicită, nu este o soluţie pentru România, neavând practic posibilitatea să continue reformele şi să treacă lucruri dificile (...) fără o susţinere parlamentară.” Miza: reformele pentru granturile din PNRR și absorbția fondurilor europene În același context, liderul PNL a indicat drept urgență „absorția fondurilor europene” și accesarea granturilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), susținând că România trebuie să îndeplinească reformele asumate în 2021 și rămase nefinalizate. Potrivit lui Bolojan, este vorba „în principal” de nouă legi care trebuie adoptate în Parlament. El a mai spus că s-a discutat și despre urgentarea finalizării lucrărilor, astfel încât România să nu piardă sumele aferente granturilor, iar componenta de împrumuturi să rămână „într-o pondere importantă”, chiar dacă unele proiecte nu vor putea fi terminate, având în vedere numărul mare de lucrări și situațiile diferite din localități. Calendar politic în PNL: informare luni, decizie miercuri sau joi Bolojan a anunțat că luni, de la ora 15:00, au loc întâlniri cu grupurile parlamentare, în care președintele Senatului, Gabriel Andronache, și liderul grupului de la Camera Deputaților vor prezenta conținutul discuțiilor cu premierul desemnat. Decizia privind poziționarea PNL față de susținerea guvernului Tomac urmează să fie luată „la mijlocul acestei săptămâni”, miercuri sau joi , când va fi convocat Biroul Politic Național. [...]
PNL își închide oficial opțiunea de guvernare cu PSD , după ce Ilie Bolojan a spus, într-un interviu citat de News , că partidul „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și a decis „să nu mai facă coaliții cu PSD”. Mesajul are miză de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru agenda de reforme, într-un moment în care Bolojan leagă direct blocajele din coaliții de costuri publice și de criza bugetară . În aceeași intervenție, președintele PNL și premier interimar a susținut că „cea mai mare pacoste” este formarea unor coaliții care „nu funcționează”, iar alternativa la o coaliție „stabilă, dar care nu face nimic” ar fi opoziția. Bolojan a acuzat PSD că ar fi „dinamitat coaliția” prin încălcarea înțelegerilor și prin evitarea asumării răspunderii, ceea ce ar fi dus la guvernare „cu frâna de mână trasă”. De ce contează: semnal de repoziționare cu efect asupra guvernării Decizia anunțată de Bolojan ridică o barieră politică între cele două partide care au guvernat împreună și poate îngusta opțiunile de majoritate în viitoarele formule de guvernare. În logica expusă de liderul PNL, problema nu ar fi una „de persoane”, ci de „încredere minimă” necesară pentru rezultate într-o coaliție. Bolojan a legat explicit funcționarea coalițiilor de reacția electoratului, afirmând că alianțele mari „fără să livrăm” au alimentat „votul anti-sistem”, prin ocuparea de funcții fără reformele „de care țara asta avea nevoie”. Contextul invocat: criza bugetară și responsabilitatea partidelor de guvernare Premierul interimar a spus că România a intrat într-o „criză bugetară” din cauze interne, nu din șocuri externe ca în 2008–2010, argumentând că statul a cheltuit „ani de zile mai mult decât ne-am putut permite”. Potrivit lui Bolojan, responsabilitatea pentru această situație ar aparține partidelor care au guvernat înainte de 2024, „adică PSD și PNL”. Totodată, el a afirmat că „nu s-a înghesuit nimeni să-și asume mandatul de premier” și a descris încercarea de a menține guvernarea pe baza unei înțelegeri între partide, până când, spune el, s-a ajuns „în fața acestei moțiuni de cenzură”. Ce urmează Din informațiile citate, Bolojan poziționează PNL pe o linie de evitare a coalițiilor cu PSD, cu argumentul că acestea nu pot produce reforme și generează costuri politice și sociale. News nu oferă, în același material, detalii despre o alternativă concretă de majoritate sau despre un calendar al unor negocieri viitoare. [...]
Ilie Bolojan spune că PNL nu se poate reforma cât timp guvernează , avertizând că energia politică este consumată de actul guvernării, iar reorganizarea internă devine „aproape imposibilă” în paralel, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză operațională pentru partid: dacă PNL rămâne prins între administrarea guvernării și reglajele interne, riscă să repete blocajele care i-au afectat performanța electorală. Bolojan, premier interimar, a fost întrebat despre dezamăgirea unor alegători legată de lipsa reformelor din PNL și despre ideea unui „pol de dreapta”. În răspuns, el a susținut că guvernarea „îți ia toată energia, de dimineața până seara”, iar în același timp nu poți „să intri în partid, să faci alegeri peste tot”. Lecția din 2021: conflictul intern a „mâncat” guvernarea Bolojan a indicat drept exemplu Congresul PNL din septembrie 2021, când Ludovic Orban a fost înlocuit la conducerea partidului de premierul de atunci, Florin Cîțu . El a descris acel episod drept un „festival al democrației” care a generat un conflict între premier și președintele partidului, în timp ce PNL era la guvernare. „Una dintre erorile pe care le-a făcut PNL a fost așa-numitul festival al democrației când fiind în guvernare (...) PNL a generat acel conflict între premierul în funcție și președintele partidului.” În aceeași logică, Bolojan a spus că deplasările și competiția internă au deturnat resursele de la problemele de guvernare. „În loc ca cei care erau pe funcții să își consume energia cu problemele României, și le consumau cu măcelurile din partid.” „România are nevoie de o bună guvernare”, dar PNL trebuie să se schimbe În contextul unui „pol de modernizare”, Bolojan a legat dezvoltarea țării de eficiența guvernării, susținând că România „are nevoie de o bună guvernare care să modernizeze România”. În același timp, a admis diversitatea internă a partidului și inevitabilitatea schimbării, în condițiile în care organizațiile județene au abordări diferite. El a avertizat că lipsa reformei poate avea costuri politice directe, afirmând că, dacă PNL nu se schimbă, „ne vor schimba oamenii în 2028” și a invocat rezultatul de „8,9%” obținut în 2024 ca reper al consecințelor. Miza de credibilitate: schimbare de oameni și distanțare de „anexarea la PSD” Bolojan a pus accent și pe problema de credibilitate, susținând că PNL, după anii în care a fost „într-o formă de anexare la PSD”, „s-a îmbâcsit de oameni care s-au discreditat”. În final, el a spus că în anii următori vor fi „mult mai mulți oameni cu credibilitate” în partid. Mesajul sugerează o alegere strategică pentru PNL: fie prioritizează guvernarea și amână reorganizarea internă, fie își asumă costurile unei reforme care, în viziunea lui Bolojan, nu poate fi făcută „la modul deschis” în timp ce partidul este la putere. [...]
Președintele ar păstra varianta unui premier tehnocrat și la a doua nominalizare , dacă Guvernul Tomac nu trece de votul Parlamentului, potrivit Wall-Street . Mesajul, transmis de Dominic Fritz după întâlnirea cu Eugen Tomac, indică o strategie care evită explicit numirea unui premier din rândul partidelor parlamentare, cu potențial de a prelungi incertitudinea politică și, implicit, blocajele administrative. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că a înțeles că acesta este planul președintelui Nicușor Dan în scenariul în care Cabinetul Tomac pică la vot: a doua propunere ar rămâne tot un „premier tehnocrat” (adică o persoană fără apartenență politică, cel puțin formal, la partidele din Parlament). „Așa am înțeles, că acesta este planul: dacă pică guvernul Tomac, atunci a doua propunere va fi tot un premier tehnocrat” În același context, publicația notează că liberalii și-ar fi dorit să vină cu o propunere la a doua rundă de consultări de la Cotroceni, însă varianta descrisă de Fritz ar exclude un premier din PSD, PNL sau USR. Calendarul lui Tomac și miza votului din Parlament Eugen Tomac, premierul desemnat, a anunțat că lucrează la lista miniștrilor și că intenționează să finalizeze formula de Cabinet până miercuri. El a precizat că își dorește „2-3 propuneri” pentru fiecare portofoliu și că selecția finală pentru miniștrii trimiși la vot în Parlament va fi decizia sa. „Pentru o parte dintre membrii viitorului Cabinet discuțiile s-au încheiat, pentru câteva ministere urmează azi și mâine, cel târziu miercuri să finalizez formula de Cabinet” Nume vehiculate pentru portofolii, potrivit informațiilor „pe surse” Articolul include o „listă scurtă” cu nume discutate pentru mai multe ministere, menționând că negocierile continuă și că lista se poate modifica până miercuri. Pentru această listă, sursa informațiilor este indicată ca Digi 24. Printre numele menționate: Afacerilor Externe : Luca Niculescu Educației : Sorin Costreie (consilier prezidențial pe educație și cercetare) Culturii : Adrian Papahagi Muncii : Lavinia Niculescu / Diana Morar Dezvoltării : Vladimir Ionaș Sănătății : Cătălin Cîrstoiu Finanțelor : Bogdan Drăgoi / Bogdan Glăvan Economiei : Radu Burnete (consilier al președintelui pe probleme economice și sociale) Apărării : Mihnea Motoc / Dan Neculăescu Energiei : Corina Popescu Transporturilor : Ionuț Mașala (director economic CNAIR) Mediului : Doru Dulceață Justiției : Cosmin Soare Filatov (consilier prezidențial pe probleme constituționale) De ce contează: risc de prelungire a interimatului și a deciziilor amânate Dacă scenariul descris de Dominic Fritz se confirmă, menținerea opțiunii pentru un premier tehnocrat și la a doua nominalizare ar putea reduce spațiul de negociere politică cu partidele parlamentare și ar putea împinge mai departe momentul formării unei majorități stabile. În practică, asta înseamnă o perioadă mai lungă de incertitudine pentru agenda guvernamentală, inclusiv pentru deciziile cu impact bugetar și administrativ care depind de un executiv validat de Parlament. [...]
