Știri
Știri din categoria Politică
Demisiile miniștrilor PSD intră în procedura de formalizare, iar premierul Ilie Bolojan pune ruptura pe seama nerespectării înțelegerilor din coaliție, potrivit Mediafax. Retragerea PSD din Executiv deschide o etapă administrativă care depinde de semnătura președintelui și de publicarea decretelor în Monitorul Oficial, cu efect direct asupra funcționării Guvernului prin interimate.
Potrivit unei informări a Guvernului, demisiile miniștrilor PSD și propunerile pentru interimate au fost trimise și înregistrate la Administrația prezidențială joi seara. Urmează ca președintele Nicușor Dan să semneze decretele, care apoi trebuie publicate în Monitorul Oficial.
Miniștrii PSD și-au depus demisiile joi, după ce conducerea partidului decisese anterior, în unanimitate, retragerea din Guvern.
Ilie Bolojan a declarat vineri, la Europa FM, că relația din coaliție a fost afectată de lipsa de respectare a înțelegerilor asumate prin protocolul de coaliție și programul de guvernare.
„Am, așa, un sentiment că atunci când faci o înțelegere, când faci un contract, așa cum am făcut noi protocolul de coaliție, programul de guvernare, pe care le respecți, te aștepți ca și ceilalți să îl respecte. Nu s-a întâmplat asta.”
Premierul a indicat și o problemă de fond, în opinia sa: diferența dintre promisiuni și capacitatea de implementare a unor măsuri, care ar alimenta așteptări fără acoperire și, ulterior, nemulțumire.
„Dacă ai un sentiment, așa, uneori de neînțelegere, de ce, dacă nu sunt soluții, de ce creezi așteptări, dacă știi că nu există soluții care să onoreze acele așteptări, pentru că doar vei crea nemulțumire?”
Bolojan a mai spus că deciziile ar trebui orientate spre stabilitate, sugerând că generarea unei crize politice într-un moment sensibil slăbește capacitatea de guvernare.
„Am, așa, un sentiment de neînțelegere, de ce trebuie să mai generez o criză, când orice om care are o responsabilitate pentru țara lui, indiferent de poziție, în astfel de situații caută să o întărească, nu să o slăbească.”
În plan practic, următorul pas este semnarea decretelor de către președinte și publicarea lor, ceea ce va stabili oficial interimatele și va permite continuitatea administrativă în ministerele rămase fără titulari.
Recomandate
Deși miniștrii PSD au plecat, partidul păstrează încă 70 de poziții-cheie în aparatul guvernamental , ceea ce menține o influență administrativă semnificativă și lasă deschisă o confruntare instituțională cu premierul Ilie Bolojan , potrivit HotNews . PSD a avut 78 de oameni numiți în ministere și în teritoriu, iar „aproape 90%” dintre ei sunt încă în funcții, conform datelor obținute de publicație. În Guvernul Bolojan, social-democrații au 49 de secretari de stat și subsecretari de stat în ministere (fără a include numirile din alte instituții unde există funcții cu rang de secretar de stat) și încă 21 de prefecți, ceea ce duce totalul la 70 de numiri la acest nivel. Cum arată balanța de putere în eșalonul doi În ministere, PSD are cei mai mulți secretari și subsecretari de stat, peste partenerii rămași în zona guvernamentală, potrivit acelorași date: PSD: 49 PNL: 23 USR: 17 UDMR: 12 Minorități Naționale: 1 (din două poziții alocate) Aceste poziții au fost negociate în iunie 2025, la formarea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR–Minorități, între timp destrămată. Ce urmează: demisii condiționate de moțiunea de cenzură Conform surselor HotNews, secretarii de stat, subsecretarii de stat și prefecții PSD și-ar da demisia doar dacă partidul decide depunerea unei moțiuni de cenzură în Parlament. Vicepremierul PSD Marian Neacșu, demisionar între timp, a indicat aceeași logică, afirmând că demisiile ar veni „odată cu moţiunea de cenzură”. Planul descris de publicație include și demisia lui Sorin Grindeanu de la șefia Camerei Deputaților în momentul în care se ia decizia clară de depunere a moțiunii. Poate premierul să îi înlocuiască și care e miza operațională HotNews notează că Ilie Bolojan nu a mai vorbit public despre acest scenariu după demisia miniștrilor PSD, dar anterior a transmis, în interviuri, că înlocuirea ar fi „o decizie rațională” dacă oficiali ai Guvernului îl critică pe premier și nu demisionează. „În condițiile în care ai oameni care reprezintă Guvernul care îl critică pe premier prin postări, ceea ce nu se face în niciun guvern din lumea asta, dacă nu au demnitatea să demisioneze, trebuie să le-o redai, eliberându-i din funcție.” Din perspectivă operațională, menținerea eșalonului doi (secretari de stat, subsecretari și prefecți) înseamnă că PSD rămâne prezent în mecanismele de coordonare din ministere și în administrația din teritoriu, chiar dacă a ieșit din prim-planul executiv prin demisia miniștrilor. Schimb de acuzații între PSD și PNL În paralel, disputa s-a mutat și în spațiul politic: PSD a susținut, într-un comunicat, că premierul „nu mai are legitimitatea democratică” după demisiile miniștrilor, iar PNL, prin secretarul general Dan Motreanu, a cerut retragerea tuturor numiților PSD din funcții și a acuzat „duplicitate politică”. „Duplicitate politică, marca PSD: Bolojan este ilegitim pentru miniștrii PSD, care au demisionat, și legitim pentru secretarii de stat și prefecții PSD, care nu demisionează.” [...]
Sesizarea PSD la CCR pe criza guvernamentală mută disputa din Parlament în zona arbitrajului constituțional , cu risc de politizare a unei instituții-cheie și de prelungire a incertitudinii asupra regulilor de funcționare a Executivului, potrivit G4Media . Deputata PNL Raluca Turcan a criticat demersul PSD de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu „situația guvernamentală”, pe care îl descrie drept o „mișcare disperată” ce ar duce CCR „într-un joc de partid” și ar eroda „ultima fărâmă de credibilitate” a instituției. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe Facebook și sunt relatate de Agerpres, preluate de publicație. Miza sesizării: ce se întâmplă după 45 de zile de interimat Din relatarea citată, întrebarea pe care PSD ar cere CCR să o lămurească este ce urmează după cele 45 de zile de interimat: dacă mandatul guvernului condus de Ilie Bolojan se prelungește cu încă 45 de zile sau dacă Executivul trebuie să meargă în Parlament pentru vot. Turcan susține că apelul la CCR ar fi făcut în condițiile în care, în opinia sa, Curtea ar fi influențată politic de PSD „prin judecătorii aflați în siajul lor”. Acuzația de politizare și trimiterea la precedentul „pensiilor speciale” În aceeași intervenție, deputata PNL afirmă că PSD „nu are nicio reținere” să folosească instituții fundamentale ale statului ca instrumente politice și invocă drept exemplu episodul „pensiilor speciale”, despre care spune că CCR ar fi amânat o decizie luni de zile până când ar fi primit „undă verde”. De ce contează: efect de incertitudine asupra regulilor de guvernare Dincolo de disputa politică, sesizarea către CCR mută clarificarea unei chestiuni de procedură guvernamentală în zona deciziei constituționale, ceea ce poate prelungi incertitudinea privind pașii instituționali după expirarea interimatului și poate amplifica tensiunile între partide în jurul legitimității guvernării. Turcan mai afirmă că PSD ar încerca să „mute jocul” din Parlament deoarece nu s-ar putea baza nici pe propriii parlamentari pentru a trece o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. [...]
Guvernul pregătește creșterea vârstei de pensionare pentru militari și polițiști , pe fondul presiunilor de sustenabilitate din sistemul public de pensii, potrivit news.ro . Premierul Ilie Bolojan a spus că „nu există altă posibilitate” și că Executivul ar urma să vină „săptămâna viitoare” cu o propunere. În argumentația sa, Bolojan a indicat presiunea demografică asupra fondului de pensii: generațiile numeroase (născute în anii 1968–1970) vor ieși la pensie în anii următori, în timp ce generațiile care intră pe piața muncii sunt semnificativ mai mici. În acest context, premierul a susținut că, pentru un sistem „cât de cât suportabil”, este nevoie de mai mulți oameni care lucrează și de perioade mai lungi de activitate. De ce miza este sustenabilitatea bugetară Premierul a afirmat că vârsta medie generală de pensionare din România este „sub 60 de ani”, pe fondul existenței unor categorii care se pensionează la 47–52 de ani. În opinia sa, pentru categoriile care se pot pensiona „mult prea devreme” nu mai este sustenabilă menținerea regulilor actuale, invocând „date de realitate economică”. Ce se schimbă și ce rămâne neclar Bolojan a indicat explicit că măsura vizează militarii și polițiștii, unde, potrivit lui, legea permite pensionarea la 48 de ani, iar vârsta medie ar fi „puțin peste 50 de ani”. Totuși, a precizat că nu poate da „o cifră exactă” pentru noua vârstă, deoarece există diferențe între funcții și condițiile de muncă (de exemplu, parașutiști sau scafandri față de posturi necombatante). Pe lângă vârsta de pensionare, premierul a spus că și stagiul minim ar trebui majorat, apreciind că nu mai poate rămâne la „15–20 de ani”, fără a avansa un prag concret. Ajustări la nivelul pensiilor, doar gradual Bolojan a mai arătat că există dezechilibre între pensiile din sistem (a dat exemplul unui colonel pensionat de șapte ani cu pensie mai mică decât un caporal/maestru militar aflat acum în activitate) și a susținut că acestea nu pot fi corectate rapid. În viziunea sa, după creșterea vârstei de pensionare, din economiile realizate ar putea fi alocată „o sumă de bani” pentru ajustări treptate, însă a subliniat că nu poate avansa cifre și nici promisiuni care nu pot fi onorate. Următorul pas anunțat de premier este prezentarea unei propuneri „săptămâna viitoare”, fără alte detalii despre calendarul legislativ sau forma exactă a modificărilor. [...]
George Simion susține că PSD folosește o „criză guvernamentală” ca paravan pentru privatizări , acuzând că miza ar fi vânzarea unor companii strategice ale statului, potrivit Antena 3 . Declarațiile vin pe fondul tensiunilor politice legate de poziționarea PSD față de guvernul condus de Ilie Bolojan. Liderul AUR a făcut afirmațiile joi, într-o întâlnire cu angajații Azomureș, combinatul de îngrășăminte chimice descris în material ca fiind „aflat în criză”. În acest context, Simion a legat disputa politică de o temă cu impact economic: controlul asupra unor active profitabile ale statului. Acuzația centrală: „criză” pentru a acoperi privatizări Simion a afirmat că PSD „simulează” o criză guvernamentală pentru a acoperi intenția de a privatiza companii strategice. El a indicat explicit Hidroelectrica și „alte companii profitabile” drept ținte ale unei eventuale vânzări. „Vor să vândă Hidroelectrica, alte companii profitabile, cheie pentru statul român, așa că au inventat o criză guvernamentală mincinoasă.” Moțiunea de cenzură, pusă sub semnul întrebării În aceeași intervenție, liderul AUR a susținut că PSD nu ar avea, în realitate, intenția să părăsească guvernarea și nici să inițieze o moțiune de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan. „Cap-coadă, nu există nicio intenție a PSD de a părăsi guvernarea și de a-l da jos pe Bolojan. Nu vor iniția nicio moțiune de cenzură (...) Nu există moțiune de cenzură pe care PSD s-o inițieze împotriva lui Bolojan și nici nu vor pleca din funcții.” Atac la președintele Nicușor Dan și anunț de reacție publică Simion l-a vizat și pe președintele Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că se concentrează pe excluderea AUR din consultările politice, în loc să gestioneze „criza economică” și situația de la Azomureș. Totodată, a spus că va avea vineri „o reacție publică” pe acest subiect. „Singura lui concentrare este pe faptul că AUR nu trebuie să fie chemat la consultări (...) De el promit că mă ocup mâine, într-o reacție publică.” [...]
Președintele Nicușor Dan încearcă să limiteze riscul de blocaj guvernamental și transmite că Executivul poate funcționa „eficient” chiar și cu miniștri interimari, în contextul tensiunilor dintre PNL și PSD, potrivit Adevărul . Mesajul vizează, implicit, continuitatea administrativă într-un moment în care instabilitatea politică poate întârzia decizii cu impact economic și angajamente externe. Aflat în Cipru, la reuniunea informală a Consiliului European , șeful statului a refuzat să comenteze scenarii precum o eventuală moțiune de cenzură depusă rapid de PSD, invocând nevoia de a-și păstra „statutul de mediator” între partide. Guvern cu interimari: răspuns scurt, miză mare Întrebat direct dacă un guvern cu miniștri interimari va funcționa eficient, Nicușor Dan a răspuns: „Da”. În același registru, a evitat să se pronunțe asupra acțiunilor partidelor și asupra responsabilității pentru criza politică, precizând că „în privat” va spune mai multe liderilor europeni decât în declarațiile publice. În privința ruperii dintre PNL și PSD, președintele a indicat doar o schimbare de ton: „Sunt foarte multe scenarii și nu vreau să intrăm în ele acum, dar apreciez... ceea ce apreciez e că cel puțin din ce am perceput eu, tonul discuțiilor s-a mai calmat puțin.” Mesaj extern: direcție europeană și proiecte „extrem de importante” Pe fondul instabilității interne, Nicușor Dan spune că va transmite partenerilor europeni un mesaj de continuitate: România „păstrează direcția europeană” și există consens pe obiective precum SAFE, OECD și PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Instituțiile funcționează și într-o formă sau alta, România își va continua drumul la care s-a angajat.” Tot din Cipru, președintele a enumerat temele de interes pentru România pe agenda europeană: competitivitatea, prețurile la energie și viitorul cadru financiar multianual al UE pentru 2028–2034. A menționat și că, pentru prima dată, bugetul european ar urma să includă o componentă dedicată competitivității de aproximativ 400 de miliarde de euro, iar România susține o distribuție care să nu adâncească decalajele între state. Ce urmează: consultări politice „săptămâna viitoare” Nicușor Dan a anunțat că săptămâna viitoare va avea „o intervenție sau o acțiune publică” cu participarea sa, fără să ofere detalii despre format sau obiectiv. În același timp, a refuzat să evalueze performanța premierului Ilie Bolojan , invocând din nou rolul de mediator. [...]
Retragerea miniștrilor PSD mută miza pe aritmetica parlamentară , iar următoarele săptămâni pot decide dacă România rămâne cu un guvern minoritar condus de Ilie Bolojan sau intră pe traseul formării unei noi majorități, potrivit Libertatea . Politologul Sergiu Mișcoiu descrie momentul ca pe o „vânătoare” de voturi în Parlament, cu partidele mari în căutare de parlamentari care pot înclina balanța. În analiza sa, Mișcoiu spune că această cursă nu se limitează la un singur partid și că atât PNL, cât și PSD caută „oameni noi”, într-o competiție pentru obținerea unei majorități care fie să susțină actualul premier cu un guvern minoritar, fie să ducă la înlocuirea lui. De unde pot veni voturile și de ce contează Miza imediată este strângerea unei majorități funcționale în Parlament. Mișcoiu indică drept ținte ale negocierilor: membri ai grupurilor parlamentare mici (PACE, SOS România, POT); peste 20 de parlamentari independenți; posibili transfugi din partidele mari. În acest context, profesorul amintește că „am asistat la plecarea de la PSD către PNL a unui parlamentar”, iar primarul PSD Robert Negoiță și-a exprimat susținerea pentru premier (într-un material separat al Libertatea). Termenul de 45 de zile și „52 de voturi care lipsesc” Potrivit lui Mișcoiu, premierul are la dispoziție 45 de zile pentru a obține un vot de încredere, iar în acest moment ar fi în căutarea a „52 de voturi care lipsesc”. Această aritmetică explică presiunea pe negocieri și intensificarea discuțiilor cu parlamentari din zone mai puțin stabile politic. Totodată, Mișcoiu avertizează că „vânatul” este mai greu de convins acum, inclusiv din cauza limitelor a ceea ce se mai poate promite într-o astfel de etapă, pe care o descrie ca fiind mai degrabă informală și cu un grad redus de siguranță. Dilema PSD: moțiune cu AUR sau cost politic În evaluarea politologului, PSD se află într-o poziție complicată: dacă ar susține o moțiune de cenzură inițiată de AUR, riscă să fie perceput ca o „anexă AUR”. Această constrângere reduce opțiunile tactice ale partidului și poate influența modul în care se negociază o eventuală nouă formulă guvernamentală. Ce a declanșat criza Libertatea reamintește că PSD a decis luni, 20 aprilie, retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, într-un vot al delegaților partidului desfășurat în Parlament: 97,7% pentru retragere și 2,3% împotrivă, în cadrul unui eveniment intitulat „Momentul adevărului”. Ulterior, miniștrii PSD și-au dat demisiile în bloc , joi, după retragerea sprijinului politic. Social-democrații au transmis că sunt pregătiți să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, fie politic, fie tehnocrat. [...]
