Știri
Știri din categoria Politică
Sesizarea PSD la CCR pe criza guvernamentală mută disputa din Parlament în zona arbitrajului constituțional, cu risc de politizare a unei instituții-cheie și de prelungire a incertitudinii asupra regulilor de funcționare a Executivului, potrivit G4Media.
Deputata PNL Raluca Turcan a criticat demersul PSD de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu „situația guvernamentală”, pe care îl descrie drept o „mișcare disperată” ce ar duce CCR „într-un joc de partid” și ar eroda „ultima fărâmă de credibilitate” a instituției. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe Facebook și sunt relatate de Agerpres, preluate de publicație.
Din relatarea citată, întrebarea pe care PSD ar cere CCR să o lămurească este ce urmează după cele 45 de zile de interimat: dacă mandatul guvernului condus de Ilie Bolojan se prelungește cu încă 45 de zile sau dacă Executivul trebuie să meargă în Parlament pentru vot.
Turcan susține că apelul la CCR ar fi făcut în condițiile în care, în opinia sa, Curtea ar fi influențată politic de PSD „prin judecătorii aflați în siajul lor”.
În aceeași intervenție, deputata PNL afirmă că PSD „nu are nicio reținere” să folosească instituții fundamentale ale statului ca instrumente politice și invocă drept exemplu episodul „pensiilor speciale”, despre care spune că CCR ar fi amânat o decizie luni de zile până când ar fi primit „undă verde”.
Dincolo de disputa politică, sesizarea către CCR mută clarificarea unei chestiuni de procedură guvernamentală în zona deciziei constituționale, ceea ce poate prelungi incertitudinea privind pașii instituționali după expirarea interimatului și poate amplifica tensiunile între partide în jurul legitimității guvernării.
Turcan mai afirmă că PSD ar încerca să „mute jocul” din Parlament deoarece nu s-ar putea baza nici pe propriii parlamentari pentru a trece o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan.
Recomandate
PNL își discută azi opțiunile de contestare la CCR a desemnării lui Adrian Veștea ca premier după ce partidul susține că nu a fost consultat de președinte, așa cum cere Constituția, potrivit TVR Info . Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali, spune că Adrian Veștea trebuie să explice în ședința PNL „istoria” desemnării sale ca prim-ministru și că, la final, în Biroul Politic Național ar urma să existe un vot privind poziția partidului. În același timp, Fenechiu afirmă că președintele ar fi încălcat Constituția prin faptul că nu a consultat partidele în procesul de desemnare a premierului și că liberalii vor discuta inclusiv varianta unei sesizări la Curtea Constituțională . „Președintele statului a încălcat Constituția, care este foarte clară – la finalul fiecărei etape din desemnarea prim-ministrului, șeful statului are obligația constituțională să consulte partidele.” Cine poate sesiza CCR, din perspectiva PNL Potrivit lui Daniel Fenechiu, în interiorul PNL sunt avuți în vedere doi actori care ar putea face o sesizare la CCR: prim-ministrul; președintele Senatului. Contextul politic imediat Știrea vine după „reacțiile dure” din PNL și acuzații de trădare la adresa lui Adrian Veștea, în condițiile în care liberalii sunt chemați să stabilească astăzi poziția oficială a partidului. TVR Info amintește că există o ședință decisivă a PNL pe această temă, detaliată într-un material separat: TVR Info . Miza imediată este dacă PNL își asumă o contestare instituțională a desemnării la CCR și ce mandat politic îi va da partidul lui Veștea după explicațiile din ședință. [...]
PNL a reconfirmat cu 39 de voturi că nu intră la guvernare cu PSD, iar asta împinge un eventual cabinet Veștea spre formula de guvern minoritar , într-un moment în care partidul este divizat intern pe tema susținerii premierului desemnat, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată în ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, unde conducerea a votat reconfirmarea liniei „fără PSD” cu 39 „pentru”, 10 „împotrivă” și 5 abțineri. În același cadru, Ilie Bolojan a avertizat că partidul traversează „o criză fără precedent”, după ce președintele României, Nicușor Dan , l-a desemnat pe Adrian Veștea ca premier fără ca acesta să își fi informat în prealabil propria conducere. Ce înseamnă votul „fără PSD” pentru scenariul Veștea Deputatul liberal Robert Sighiartău a precizat, într-o postare pe Facebook, că votul din BPN nu a fost despre cabinetul Veștea, ci despre menținerea deciziei de a nu guverna cu PSD. Consecința politică imediată, potrivit aceleiași surse, este că un eventual guvern condus de Adrian Veștea ar trebui să fie unul minoritar, fără miniștri PSD, dacă PNL rămâne consecvent deciziei reconfirmate. Războiul de cifre din PNL: câte voturi are tabăra Veștea–Thuma În interiorul PNL, miza este și aritmetica voturilor din BPN, unde taberele își contestă calculele. Conform informațiilor Libertatea, echipa Veștea–Thuma ar avea „sigure” 23 de voturi în BPN și ar aștepta și alte susțineri. Dinspre tabăra Bolojan, evaluarea „cea mai pesimistă” indică faptul că Veștea–Thuma ar avea 26 de voturi din totalul de 57, ceea ce sugerează o majoritate încă disputată și o negociere internă strânsă. Presiune externă și blocaj instituțional: PSD, USR și UDMR își fixează pozițiile În paralel cu tensiunile din PNL, PSD a decis în Consiliul Politic Național să îi dea mandat lui Sorin Grindeanu să înceapă negocierile cu premierul desemnat. Grindeanu a declarat că „numirea lui Veștea e constituțională, dar eu nu am știut de ea”. În ședința PSD, liderii social-democrați au reclamat un „blocaj instituțional major” după expirarea celor 45 de zile de interimat ale Guvernului, invocând inclusiv lipsa miniștrilor (și la Justiție) și absența unei ordonanțe de abilitare, potrivit unor stenograme scurse către presă. USR, condus de Dominic Fritz, a anunțat că nu susține Guvernul Veștea și că nu intră la guvernare alături de PSD, descriind varianta drept „o guvernare Ciucă-Ciolacu cu alt nume”. UDMR a transmis că nu a fost consultat înainte de desemnare și că decizia sa depinde de ce hotărăște PNL, de programul de guvernare, de formula cabinetului și de majoritatea parlamentară pe care s-ar baza. În acest context, ședința liberalilor este prezentată ca „primul test real” pentru Adrian Veștea: fără o susținere internă solidă în PNL și cu USR în afara ecuației, ecuația majorității parlamentare rămâne deschisă. [...]
Adrian Veștea cere PNL să susțină un guvern stabil , în condițiile în care partidul intră într-o ședință tensionată despre nominalizarea sa ca premier, cu tabere deja conturate între cei care vor contestarea desemnării și cei care vor intrarea la guvernare, potrivit Digi24 . În mesajul transmis pe Facebook înaintea reuniunii conducerii, Veștea face apel la „rațiune” și la unitate în partid, invocând nevoia de a „readuce România pe un drum al echilibrului economic și social” și de a asigura stabilitate guvernamentală. „Mă bazez pe colegii mei că vor acționa rațional și că vom lucra împreună pentru același scop.” Miza imediată: decizia PNL privind susținerea premierului desemnat Ședința conducerii PNL este programată la ora 17:00 și este prezentată ca prima întâlnire față în față între Ilie Bolojan și Adrian Veștea după „anunțul surpriză de la Cotroceni”, notează publicația. În partid se conturează două direcții, cu implicații directe asupra formării guvernului: unii liberali cer excluderea lui Adrian Veștea și sesizarea Curții Constituționale în legătură cu modul în care a fost desemnat de președinte; alții anunță că se aliniază în spatele lui Veștea pentru a intra la guvernare . De ce contează: stabilitatea guvernării depinde de coeziunea PNL Din mesajul lui Veștea reiese că principala linie de argumentație este una de responsabilitate politică într-un „moment dificil”, cu accent pe necesitatea unui guvern stabil. În acest context, decizia conducerii PNL poate influența rapid atât capacitatea de a forma o majoritate, cât și calendarul politic imediat. Ce urmează: ședința de la ora 17:00 ar trebui să arate dacă PNL merge pe varianta susținerii premierului desemnat sau escaladează conflictul intern prin contestarea desemnării și posibile demersuri la CCR. Informațiile disponibile nu includ, deocamdată, o decizie finală. [...]
Votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar PNL își blochează propriul premier desemnat , după o ședință tensionată a conducerii partidului, potrivit Mediafax . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o majoritate parlamentară asumată, procedura de învestire riscă să devină un test de forță intern, cu efect direct asupra calendarului politic. Adrian Veștea , premierul desemnat, a intervenit în ședința de luni a conducerii PNL și a spus că îl va propune pe Nazare pentru funcția de ministru al Finanțelor. În stenogramele citate, Veștea afirmă că își asumă programul de guvernare și descrie acceptarea poziției drept „un act de curaj și de responsabilitate”. Ruptura internă: Veștea admite o eroare de comunicare cu Bolojan Conform stenogramelor, Veștea a recunoscut că a greșit pentru că nu i-a spus lui Ilie Bolojan despre propunerea făcută de Nicușor Dan. „Sunt lucruri pe care mi le reproșez, că nu am apucat să am o discuție cu dumneavoastră. Dar asta a fost succesiunea evenimentelor.” În aceeași intervenție, Veștea a invocat presiunea asupra familiei și a spus că nu este „supărat pe niciunul” și că nu va fi „ostil”. Calendarul și condiția-cheie: fără guvern minoritar Veștea a spus că votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar a condiționat explicit acceptarea guvernării de existența unei susțineri parlamentare solide. „Guvern minoritar, nu sunt vremuri pentru așa ceva. Eu nu-mi asum guvern minoritar. În situația în care voi fi învestit, vreau să am un parlament pe care să mă pot baza.” Votul din PNL: linie dură față de PSD, dar cu opoziție internă În ședință, 39 de liberali au votat pentru confirmarea deciziei de a nu face alianță cu PSD. Zece au votat împotrivă, iar cinci s-au abținut. Decizia complică ecuația majorității pentru învestire, în condițiile în care Veștea vorbește despre necesitatea unui Parlament „pe care să se poată baza”, iar votul ar putea veni rapid, chiar în această săptămână. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier a deschis un nou front de instabilitate în PNL , cu risc de blocaj politic pe termen scurt, în condițiile în care liberalul ar putea ajunge să fie contestat chiar de propriul partid înainte de a încerca să strângă majoritatea parlamentară necesară, potrivit Libertatea . România se află într-o criză politică prelungită, după săptămâni de negocieri eșuate și alianțe de conjunctură, iar mutarea de duminică dimineață a președintelui Nicușor Dan – retragerea lui Eugen Tomac și desemnarea lui Adrian Veștea – a escaladat tensiunile, transformând disputa într-un „război” deschis între Nicușor Dan și Ilie Bolojan . Cum s-a ajuns la schimbarea de premier desemnat Cronologia prezentată de publicație pornește de la 23 aprilie, când PSD și-a retras miniștrii din Guvern, într-o mișcare prin care conducerea partidului ar fi urmărit să-l forțeze pe Ilie Bolojan să ceară un vot de încredere în Parlament. Bolojan nu a mers în Parlament, iar PSD s-a aliat oficial cu AUR pentru moțiunea de cenzură, care a trecut pe 5 mai, „cu un număr record de voturi”, conform aceleiași surse. Deși demis prin moțiune, Ilie Bolojan a rămas premier interimar (premier demis) la conducerea Guvernului. Tot pe 5 mai a existat și o tentativă de contestare internă în PNL, care, potrivit relatării, nu a slăbit poziția lui Bolojan, ci i-a întărit-o. Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, pe care l-a numit „independent”, însă Libertatea notează că Tomac conduce un partid care a ratat intrarea în Parlament, după ce a obținut 2% la alegeri. În acest context, Tomac nu a reușit să atragă sprijin politic consistent: PNL și USR au refuzat să voteze un guvern în care ar vedea influența PSD, iar UDMR a avut o poziție tranșantă. PSD a fost singurul partid care a lăsat impresia că îl susține, inclusiv pe fondul faptului că Nicușor Dan nu i-a încredințat lui Sorin Grindeanu formarea Executivului. Miza imediată: voturile din Parlament și testul intern din PNL Duminică dimineață, președintele a decis retragerea lui Tomac și l-a desemnat pe Adrian Veștea, liberal, fără consultarea partidului, ceea ce a declanșat conflictul cu Ilie Bolojan, potrivit sursei. În plan parlamentar, Veștea este prezentat ca un posibil candidat capabil să atragă peste pragul de 233 de voturi necesare învestirii. În plan intern însă, are un obstacol imediat: ședința PNL de luni seară, unde, potrivit Libertatea, ar putea fi pusă în discuție chiar excluderea sa. Din punct de vedere procedural, planul „Veștea-premier” ar trebui concretizat printr-o echipă de miniștri și un program de guvernare până miercuri, 24 iunie, în timp ce negocierile parlamentare sunt în desfășurare, iar deznodământul rămâne incert. [...]
PSD a decis să intre în negocieri cu premierul desemnat Adrian Veștea , într-un moment în care partidul reclamă un „blocaj instituțional” după expirarea celor 45 de zile de interimat , potrivit Libertatea . Consiliul Politic Național al PSD, reunit online, i-a acordat mandat președintelui Sorin Grindeanu să înceapă discuțiile cu Veștea. Grindeanu a susținut că desemnarea lui Adrian Veștea este „constituțională”, dar a afirmat că nu a știut dinainte de această numire. El a invocat un precedent din 2008, când, după alegeri, premierul desemnat inițial (Theodor Stolojan) a fost înlocuit după câteva zile cu Emil Boc, fără consultări, argumentând că o astfel de schimbare este posibilă din punct de vedere constituțional. Negocierile pornesc pe fondul acuzațiilor de vid de putere Ședința PSD a fost convocată după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea să formeze Guvernul, o decizie despre care Libertatea notează că ar fi fost luată fără consultarea sau informarea prealabilă a PNL. Primele discuții dintre Grindeanu și premierul desemnat ar urma să aibă loc marți, potrivit News.ro, citată de publicație. În interiorul PSD, liderii au reclamat că, odată cu expirarea celor 45 de zile de interimat, s-ar fi ajuns la un „blocaj instituțional major”, invocând lipsa miniștrilor (inclusiv la Justiție) și absența unei ordonanțe de abilitare, potrivit unor stenograme scurse către presă, menționate de Libertatea. Majoritatea parlamentară rămâne incertă: USR refuză, UDMR așteaptă, PNL își decide linia Pe partea de aritmetică parlamentară, Libertatea consemnează mai multe semnale care complică misiunea lui Veștea: USR a decis să nu susțină Guvernul Veștea și a transmis că nu va intra la guvernare alături de PSD, ceea ce reduce opțiunile de majoritate. UDMR a spus că nu a fost consultat înainte de desemnare și că poziția sa depinde de deciziile PNL, de programul de guvernare, de formula cabinetului și de majoritatea pe care s-ar baza. PNL urma să discute luni, de la ora 17.00, la Palatul Parlamentului, desemnarea lui Veștea, în condițiile în care partidul condus de Ilie Bolojan nu i-ar fi dat un mandat oficial pentru formarea Guvernului și ar fi aflat despre nominalizare după ce decizia fusese luată la Cotroceni. În acest context, ședința PNL este prezentată drept „primul test real” pentru Adrian Veștea, în condițiile în care, fără o poziție internă unitară a liberalilor și fără sprijinul USR, negocierile pentru votul de învestitură rămân fragile. Context: Veștea l-a înlocuit pe Tomac după 10 zile Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat. Libertatea notează că Tomac nu a reușit să strângă sprijin parlamentar suficient, iar după retragere a transmis public că „a jucat cinstit” și pleacă „împăcat”. În paralel, liderul PNL Ilie Bolojan l-a acuzat pe președinte că ar încerca să rupă partidul, criticând desemnarea unui premier din rândurile PNL fără consultare prealabilă. Veștea, la rândul său, a transmis un mesaj intern în PNL în care a spus că vrea continuarea reformelor și că partidul ar trebui să înceapă negocieri cu formațiunile proeuropene, însă Libertatea arată că mesajul nu a calmat toate reacțiile, Ciprian Ciucu acuzându-l public de „trădare”. Ce urmează, potrivit informațiilor din sursă, este deschiderea negocierilor PSD–Veștea și decizia PNL privind susținerea politică a premierului desemnat, elemente care vor determina dacă desemnarea de la Cotroceni se poate transforma într-un guvern cu puteri depline. [...]
