Știri
Știri din categoria Politică
Sesizarea PSD la CCR pe criza guvernamentală mută disputa din Parlament în zona arbitrajului constituțional, cu risc de politizare a unei instituții-cheie și de prelungire a incertitudinii asupra regulilor de funcționare a Executivului, potrivit G4Media.
Deputata PNL Raluca Turcan a criticat demersul PSD de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu „situația guvernamentală”, pe care îl descrie drept o „mișcare disperată” ce ar duce CCR „într-un joc de partid” și ar eroda „ultima fărâmă de credibilitate” a instituției. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe Facebook și sunt relatate de Agerpres, preluate de publicație.
Din relatarea citată, întrebarea pe care PSD ar cere CCR să o lămurească este ce urmează după cele 45 de zile de interimat: dacă mandatul guvernului condus de Ilie Bolojan se prelungește cu încă 45 de zile sau dacă Executivul trebuie să meargă în Parlament pentru vot.
Turcan susține că apelul la CCR ar fi făcut în condițiile în care, în opinia sa, Curtea ar fi influențată politic de PSD „prin judecătorii aflați în siajul lor”.
În aceeași intervenție, deputata PNL afirmă că PSD „nu are nicio reținere” să folosească instituții fundamentale ale statului ca instrumente politice și invocă drept exemplu episodul „pensiilor speciale”, despre care spune că CCR ar fi amânat o decizie luni de zile până când ar fi primit „undă verde”.
Dincolo de disputa politică, sesizarea către CCR mută clarificarea unei chestiuni de procedură guvernamentală în zona deciziei constituționale, ceea ce poate prelungi incertitudinea privind pașii instituționali după expirarea interimatului și poate amplifica tensiunile între partide în jurul legitimității guvernării.
Turcan mai afirmă că PSD ar încerca să „mute jocul” din Parlament deoarece nu s-ar putea baza nici pe propriii parlamentari pentru a trece o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan.
Recomandate
Demisiile miniștrilor PSD intră în procedura de formalizare, iar premierul Ilie Bolojan pune ruptura pe seama nerespectării înțelegerilor din coaliție , potrivit Mediafax . Retragerea PSD din Executiv deschide o etapă administrativă care depinde de semnătura președintelui și de publicarea decretelor în Monitorul Oficial, cu efect direct asupra funcționării Guvernului prin interimate. Potrivit unei informări a Guvernului, demisiile miniștrilor PSD și propunerile pentru interimate au fost trimise și înregistrate la Administrația prezidențială joi seara. Urmează ca președintele Nicușor Dan să semneze decretele, care apoi trebuie publicate în Monitorul Oficial. Miniștrii PSD și-au depus demisiile joi, după ce conducerea partidului decisese anterior, în unanimitate, retragerea din Guvern. Ce spune premierul despre ruptura din coaliție Ilie Bolojan a declarat vineri, la Europa FM, că relația din coaliție a fost afectată de lipsa de respectare a înțelegerilor asumate prin protocolul de coaliție și programul de guvernare. „Am, așa, un sentiment că atunci când faci o înțelegere, când faci un contract, așa cum am făcut noi protocolul de coaliție, programul de guvernare, pe care le respecți, te aștepți ca și ceilalți să îl respecte. Nu s-a întâmplat asta.” Premierul a indicat și o problemă de fond, în opinia sa: diferența dintre promisiuni și capacitatea de implementare a unor măsuri, care ar alimenta așteptări fără acoperire și, ulterior, nemulțumire. „Dacă ai un sentiment, așa, uneori de neînțelegere, de ce, dacă nu sunt soluții, de ce creezi așteptări, dacă știi că nu există soluții care să onoreze acele așteptări, pentru că doar vei crea nemulțumire?” Miza imediată: stabilitate și evitarea unei noi crize Bolojan a mai spus că deciziile ar trebui orientate spre stabilitate, sugerând că generarea unei crize politice într-un moment sensibil slăbește capacitatea de guvernare. „Am, așa, un sentiment de neînțelegere, de ce trebuie să mai generez o criză, când orice om care are o responsabilitate pentru țara lui, indiferent de poziție, în astfel de situații caută să o întărească, nu să o slăbească.” În plan practic, următorul pas este semnarea decretelor de către președinte și publicarea lor, ceea ce va stabili oficial interimatele și va permite continuitatea administrativă în ministerele rămase fără titulari. [...]
USR respinge scenariul unui premier tehnocrat și leagă stabilitatea de o majoritate politică , în contextul discuțiilor de la Cotroceni despre ieșirea din criza guvernamentală, potrivit Mediafax . Diana Buzoianu , ministra Mediului din partea USR, a declarat la Antena 3 CNN că, la consultările cu președintele Nicușor Dan, nu s-a discutat varianta înlocuirii premierului Ilie Bolojan cu un tehnocrat, deși scenariul este vehiculat în spațiul public ca soluție de ultimă instanță. Ea a precizat că discuția delegației USR cu președintele a durat două ore și jumătate. „Ăsta este clar un scenariu care, în două ore și jumătate, nu a apărut nicăieri; și cred că rațiunea din spatele lipsei dezbaterii pe acest scenariu este inclusiv faptul că criza actuală este o criză politică – ori ea trebuie să-și găsească soluții în majorități politice – dacă ele mai există.” De ce contează: semnal despre „guvernarea de reforme” și costul politic al unei soluții tehnocrate Mesajul USR pune accent pe ideea că ieșirea din criză depinde de o formulă politică funcțională, nu de o soluție tehnocrată, pe care Buzoianu o consideră mult mai greu de operat în Parlament în termeni de adoptare a reformelor. Ea a susținut că, deși au existat divergențe și „discuții tehnice” în care USR nu a căzut de acord cu premierul, partidul a colaborat cu Ilie Bolojan și „au reușit să adopte o serie de reforme”. În același timp, a admis că multe proiecte depuse de USR nu au reușit „să devină realitate”. Relația cu Bolojan și exemplul invocat: restructurarea Romsilva Buzoianu a apreciat că Ilie Bolojan a reușit să colaboreze cu partidele care au susținut reforme, oferind ca exemplu restructurarea Romsilva. „Am avut un premier care a avut o oarecare susținere și din partea partidului propriu – ceea ce a contat – inclusiv din partea USR-ului. Adică a reușit să coalizeze, să zicem, niște partide care au susținut aceste măsuri.” În oglindă, ea a spus că unui premier tehnocrat „îi va fi de 100 de ori mai greu” să treacă reforme, reiterând că acest scenariu „nu a fost discutat nici măcar la Cotroceni”. Ce urmează, în logica USR: mai puțin calendar, mai mult conținut Întrebată despre scenariul în care Guvernul Bolojan ar rămâne în funcție până în septembrie, Buzoianu a indicat că miza nu este luna până la care rezistă executivul, ci ce reforme pot fi adoptate până atunci. [...]
Deși miniștrii PSD au plecat, partidul păstrează încă 70 de poziții-cheie în aparatul guvernamental , ceea ce menține o influență administrativă semnificativă și lasă deschisă o confruntare instituțională cu premierul Ilie Bolojan , potrivit HotNews . PSD a avut 78 de oameni numiți în ministere și în teritoriu, iar „aproape 90%” dintre ei sunt încă în funcții, conform datelor obținute de publicație. În Guvernul Bolojan, social-democrații au 49 de secretari de stat și subsecretari de stat în ministere (fără a include numirile din alte instituții unde există funcții cu rang de secretar de stat) și încă 21 de prefecți, ceea ce duce totalul la 70 de numiri la acest nivel. Cum arată balanța de putere în eșalonul doi În ministere, PSD are cei mai mulți secretari și subsecretari de stat, peste partenerii rămași în zona guvernamentală, potrivit acelorași date: PSD: 49 PNL: 23 USR: 17 UDMR: 12 Minorități Naționale: 1 (din două poziții alocate) Aceste poziții au fost negociate în iunie 2025, la formarea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR–Minorități, între timp destrămată. Ce urmează: demisii condiționate de moțiunea de cenzură Conform surselor HotNews, secretarii de stat, subsecretarii de stat și prefecții PSD și-ar da demisia doar dacă partidul decide depunerea unei moțiuni de cenzură în Parlament. Vicepremierul PSD Marian Neacșu, demisionar între timp, a indicat aceeași logică, afirmând că demisiile ar veni „odată cu moţiunea de cenzură”. Planul descris de publicație include și demisia lui Sorin Grindeanu de la șefia Camerei Deputaților în momentul în care se ia decizia clară de depunere a moțiunii. Poate premierul să îi înlocuiască și care e miza operațională HotNews notează că Ilie Bolojan nu a mai vorbit public despre acest scenariu după demisia miniștrilor PSD, dar anterior a transmis, în interviuri, că înlocuirea ar fi „o decizie rațională” dacă oficiali ai Guvernului îl critică pe premier și nu demisionează. „În condițiile în care ai oameni care reprezintă Guvernul care îl critică pe premier prin postări, ceea ce nu se face în niciun guvern din lumea asta, dacă nu au demnitatea să demisioneze, trebuie să le-o redai, eliberându-i din funcție.” Din perspectivă operațională, menținerea eșalonului doi (secretari de stat, subsecretari și prefecți) înseamnă că PSD rămâne prezent în mecanismele de coordonare din ministere și în administrația din teritoriu, chiar dacă a ieșit din prim-planul executiv prin demisia miniștrilor. Schimb de acuzații între PSD și PNL În paralel, disputa s-a mutat și în spațiul politic: PSD a susținut, într-un comunicat, că premierul „nu mai are legitimitatea democratică” după demisiile miniștrilor, iar PNL, prin secretarul general Dan Motreanu, a cerut retragerea tuturor numiților PSD din funcții și a acuzat „duplicitate politică”. „Duplicitate politică, marca PSD: Bolojan este ilegitim pentru miniștrii PSD, care au demisionat, și legitim pentru secretarii de stat și prefecții PSD, care nu demisionează.” [...]
George Simion susține că PSD folosește o „criză guvernamentală” ca paravan pentru privatizări , acuzând că miza ar fi vânzarea unor companii strategice ale statului, potrivit Antena 3 . Declarațiile vin pe fondul tensiunilor politice legate de poziționarea PSD față de guvernul condus de Ilie Bolojan. Liderul AUR a făcut afirmațiile joi, într-o întâlnire cu angajații Azomureș, combinatul de îngrășăminte chimice descris în material ca fiind „aflat în criză”. În acest context, Simion a legat disputa politică de o temă cu impact economic: controlul asupra unor active profitabile ale statului. Acuzația centrală: „criză” pentru a acoperi privatizări Simion a afirmat că PSD „simulează” o criză guvernamentală pentru a acoperi intenția de a privatiza companii strategice. El a indicat explicit Hidroelectrica și „alte companii profitabile” drept ținte ale unei eventuale vânzări. „Vor să vândă Hidroelectrica, alte companii profitabile, cheie pentru statul român, așa că au inventat o criză guvernamentală mincinoasă.” Moțiunea de cenzură, pusă sub semnul întrebării În aceeași intervenție, liderul AUR a susținut că PSD nu ar avea, în realitate, intenția să părăsească guvernarea și nici să inițieze o moțiune de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan. „Cap-coadă, nu există nicio intenție a PSD de a părăsi guvernarea și de a-l da jos pe Bolojan. Nu vor iniția nicio moțiune de cenzură (...) Nu există moțiune de cenzură pe care PSD s-o inițieze împotriva lui Bolojan și nici nu vor pleca din funcții.” Atac la președintele Nicușor Dan și anunț de reacție publică Simion l-a vizat și pe președintele Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că se concentrează pe excluderea AUR din consultările politice, în loc să gestioneze „criza economică” și situația de la Azomureș. Totodată, a spus că va avea vineri „o reacție publică” pe acest subiect. „Singura lui concentrare este pe faptul că AUR nu trebuie să fie chemat la consultări (...) De el promit că mă ocup mâine, într-o reacție publică.” [...]
Retragerea miniștrilor PSD mută miza pe aritmetica parlamentară , iar următoarele săptămâni pot decide dacă România rămâne cu un guvern minoritar condus de Ilie Bolojan sau intră pe traseul formării unei noi majorități, potrivit Libertatea . Politologul Sergiu Mișcoiu descrie momentul ca pe o „vânătoare” de voturi în Parlament, cu partidele mari în căutare de parlamentari care pot înclina balanța. În analiza sa, Mișcoiu spune că această cursă nu se limitează la un singur partid și că atât PNL, cât și PSD caută „oameni noi”, într-o competiție pentru obținerea unei majorități care fie să susțină actualul premier cu un guvern minoritar, fie să ducă la înlocuirea lui. De unde pot veni voturile și de ce contează Miza imediată este strângerea unei majorități funcționale în Parlament. Mișcoiu indică drept ținte ale negocierilor: membri ai grupurilor parlamentare mici (PACE, SOS România, POT); peste 20 de parlamentari independenți; posibili transfugi din partidele mari. În acest context, profesorul amintește că „am asistat la plecarea de la PSD către PNL a unui parlamentar”, iar primarul PSD Robert Negoiță și-a exprimat susținerea pentru premier (într-un material separat al Libertatea). Termenul de 45 de zile și „52 de voturi care lipsesc” Potrivit lui Mișcoiu, premierul are la dispoziție 45 de zile pentru a obține un vot de încredere, iar în acest moment ar fi în căutarea a „52 de voturi care lipsesc”. Această aritmetică explică presiunea pe negocieri și intensificarea discuțiilor cu parlamentari din zone mai puțin stabile politic. Totodată, Mișcoiu avertizează că „vânatul” este mai greu de convins acum, inclusiv din cauza limitelor a ceea ce se mai poate promite într-o astfel de etapă, pe care o descrie ca fiind mai degrabă informală și cu un grad redus de siguranță. Dilema PSD: moțiune cu AUR sau cost politic În evaluarea politologului, PSD se află într-o poziție complicată: dacă ar susține o moțiune de cenzură inițiată de AUR, riscă să fie perceput ca o „anexă AUR”. Această constrângere reduce opțiunile tactice ale partidului și poate influența modul în care se negociază o eventuală nouă formulă guvernamentală. Ce a declanșat criza Libertatea reamintește că PSD a decis luni, 20 aprilie, retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, într-un vot al delegaților partidului desfășurat în Parlament: 97,7% pentru retragere și 2,3% împotrivă, în cadrul unui eveniment intitulat „Momentul adevărului”. Ulterior, miniștrii PSD și-au dat demisiile în bloc , joi, după retragerea sprijinului politic. Social-democrații au transmis că sunt pregătiți să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, fie politic, fie tehnocrat. [...]
PNL a declanșat o ofensivă de negociere „om cu om” pentru a strânge voturi și absențe care să blocheze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , într-un Parlament în care un grup de aproximativ 50 de aleși neafiliați poate decide rezultatul, potrivit Adevărul . Operațiunea este coordonată în Parlament de liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu , iar Dan Motreanu , secretarul general al partidului, ar negocia atât la București, cât și la Bruxelles cu aleși AUR și SOS din Parlamentul European, susțin surse politice citate de publicație. Până acum, liberalii ar fi atras de partea lor 10 parlamentari aleși pe lista POT, partid descris ca fiind „în disoluție”. Miza: aritmetica moțiunii și „grupul” care poate înclina balanța Pe hârtie, PSD și AUR ar mai avea nevoie de 10 voturi pentru a trece moțiunea de cenzură, însă calculele sunt mai complicate: PSD ar fi pierdut deja un deputat, trecut în tabăra liberală, iar în AUR ar exista parlamentari care ar putea fi convinși să nu susțină demersul. În acest context, cheia devine un grup de circa 50 de aleși „fără identitate politică”, proveniți din POT sau SOS, care ulterior au devenit independenți sau au format un nou grup parlamentar, PACE. Potrivit sursei, mulți dintre aceștia au plecat după conflicte cu Diana Șoșoacă și Anamaria Gavrilă. Publicația descrie două ținte diferite, în funcție de tabără: PSD ar avea nevoie să atragă 20 de aleși pentru a vota moțiunea; PNL ar urmări să convingă 30 de parlamentari neafiliați să lipsească de la vot , pentru a reduce șansele de adoptare. Negocieri și cu AUR, inclusiv o discuție Bolojan–Simion În paralel cu discuțiile cu neafiliații, PNL ar negocia și cu aleși AUR, încercând să-i „răzgândească”. Potrivit sursei, premierul Ilie Bolojan ar urma să aibă o discuție directă cu liderul AUR, George Simion, „pentru salvarea guvernării”. În același context, George Simion a cerut public reducerea numărului de parlamentari la 300, tăierea subvențiilor pentru partide și revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Context: demisiile miniștrilor PSD și interimat de până la 45 de zile Criza s-a adâncit după ce miniștrii PSD și-au prezentat demisiile din Guvern. PSD a avut șase portofolii: Transporturi (Ciprian Șerban), Agricultură (Florin Barbu), Energie (Bogdan Ivan), Sănătate (Alexandru Rogobete), Justiție (Radu Marinescu) și Muncă (Florin Manole). Ulterior, secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a anunțat că și-a semnat și el demisia. Premierul a desemnat miniștri interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului, pentru o perioadă de maximum 45 de zile. Situația s-a acutizat după ce PSD a votat covârșitor retragerea sprijinului pentru premier, într-un episod relatat separat de Adevărul . „În Parlament se duce o luptă care pe care. PSD e partid cu experiență, știe să se organizeze la o moțiune de cenzură, dar liberalii au premierul și pot să ofere funcții și alte privilegii. Se va negocia până în ultima clipă. Nimeni nu poate paria pe un învingător”, susține unul dintre parlamentarii cu experiență din coaliția de guvernare. Ce urmează Potrivit informațiilor din articol, negocierile ar urma să continue „până în ultima clipă”, iar deznodământul depinde de mobilizarea și opțiunile celor aproximativ 50 de parlamentari neafiliați, precum și de eventuale fisuri în taberele PSD și AUR la votul moțiunii. [...]
