Știri
Știri din categoria Politică
Deși miniștrii PSD au plecat, partidul păstrează încă 70 de poziții-cheie în aparatul guvernamental, ceea ce menține o influență administrativă semnificativă și lasă deschisă o confruntare instituțională cu premierul Ilie Bolojan, potrivit HotNews.
PSD a avut 78 de oameni numiți în ministere și în teritoriu, iar „aproape 90%” dintre ei sunt încă în funcții, conform datelor obținute de publicație. În Guvernul Bolojan, social-democrații au 49 de secretari de stat și subsecretari de stat în ministere (fără a include numirile din alte instituții unde există funcții cu rang de secretar de stat) și încă 21 de prefecți, ceea ce duce totalul la 70 de numiri la acest nivel.
În ministere, PSD are cei mai mulți secretari și subsecretari de stat, peste partenerii rămași în zona guvernamentală, potrivit acelorași date:
Aceste poziții au fost negociate în iunie 2025, la formarea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR–Minorități, între timp destrămată.
Conform surselor HotNews, secretarii de stat, subsecretarii de stat și prefecții PSD și-ar da demisia doar dacă partidul decide depunerea unei moțiuni de cenzură în Parlament. Vicepremierul PSD Marian Neacșu, demisionar între timp, a indicat aceeași logică, afirmând că demisiile ar veni „odată cu moţiunea de cenzură”.
Planul descris de publicație include și demisia lui Sorin Grindeanu de la șefia Camerei Deputaților în momentul în care se ia decizia clară de depunere a moțiunii.
HotNews notează că Ilie Bolojan nu a mai vorbit public despre acest scenariu după demisia miniștrilor PSD, dar anterior a transmis, în interviuri, că înlocuirea ar fi „o decizie rațională” dacă oficiali ai Guvernului îl critică pe premier și nu demisionează.
„În condițiile în care ai oameni care reprezintă Guvernul care îl critică pe premier prin postări, ceea ce nu se face în niciun guvern din lumea asta, dacă nu au demnitatea să demisioneze, trebuie să le-o redai, eliberându-i din funcție.”
Din perspectivă operațională, menținerea eșalonului doi (secretari de stat, subsecretari și prefecți) înseamnă că PSD rămâne prezent în mecanismele de coordonare din ministere și în administrația din teritoriu, chiar dacă a ieșit din prim-planul executiv prin demisia miniștrilor.
În paralel, disputa s-a mutat și în spațiul politic: PSD a susținut, într-un comunicat, că premierul „nu mai are legitimitatea democratică” după demisiile miniștrilor, iar PNL, prin secretarul general Dan Motreanu, a cerut retragerea tuturor numiților PSD din funcții și a acuzat „duplicitate politică”.
„Duplicitate politică, marca PSD: Bolojan este ilegitim pentru miniștrii PSD, care au demisionat, și legitim pentru secretarii de stat și prefecții PSD, care nu demisionează.”
Recomandate
George Simion susține că PSD folosește o „criză guvernamentală” ca paravan pentru privatizări , acuzând că miza ar fi vânzarea unor companii strategice ale statului, potrivit Antena 3 . Declarațiile vin pe fondul tensiunilor politice legate de poziționarea PSD față de guvernul condus de Ilie Bolojan. Liderul AUR a făcut afirmațiile joi, într-o întâlnire cu angajații Azomureș, combinatul de îngrășăminte chimice descris în material ca fiind „aflat în criză”. În acest context, Simion a legat disputa politică de o temă cu impact economic: controlul asupra unor active profitabile ale statului. Acuzația centrală: „criză” pentru a acoperi privatizări Simion a afirmat că PSD „simulează” o criză guvernamentală pentru a acoperi intenția de a privatiza companii strategice. El a indicat explicit Hidroelectrica și „alte companii profitabile” drept ținte ale unei eventuale vânzări. „Vor să vândă Hidroelectrica, alte companii profitabile, cheie pentru statul român, așa că au inventat o criză guvernamentală mincinoasă.” Moțiunea de cenzură, pusă sub semnul întrebării În aceeași intervenție, liderul AUR a susținut că PSD nu ar avea, în realitate, intenția să părăsească guvernarea și nici să inițieze o moțiune de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan. „Cap-coadă, nu există nicio intenție a PSD de a părăsi guvernarea și de a-l da jos pe Bolojan. Nu vor iniția nicio moțiune de cenzură (...) Nu există moțiune de cenzură pe care PSD s-o inițieze împotriva lui Bolojan și nici nu vor pleca din funcții.” Atac la președintele Nicușor Dan și anunț de reacție publică Simion l-a vizat și pe președintele Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că se concentrează pe excluderea AUR din consultările politice, în loc să gestioneze „criza economică” și situația de la Azomureș. Totodată, a spus că va avea vineri „o reacție publică” pe acest subiect. „Singura lui concentrare este pe faptul că AUR nu trebuie să fie chemat la consultări (...) De el promit că mă ocup mâine, într-o reacție publică.” [...]
Retragerea miniștrilor PSD mută miza pe aritmetica parlamentară , iar următoarele săptămâni pot decide dacă România rămâne cu un guvern minoritar condus de Ilie Bolojan sau intră pe traseul formării unei noi majorități, potrivit Libertatea . Politologul Sergiu Mișcoiu descrie momentul ca pe o „vânătoare” de voturi în Parlament, cu partidele mari în căutare de parlamentari care pot înclina balanța. În analiza sa, Mișcoiu spune că această cursă nu se limitează la un singur partid și că atât PNL, cât și PSD caută „oameni noi”, într-o competiție pentru obținerea unei majorități care fie să susțină actualul premier cu un guvern minoritar, fie să ducă la înlocuirea lui. De unde pot veni voturile și de ce contează Miza imediată este strângerea unei majorități funcționale în Parlament. Mișcoiu indică drept ținte ale negocierilor: membri ai grupurilor parlamentare mici (PACE, SOS România, POT); peste 20 de parlamentari independenți; posibili transfugi din partidele mari. În acest context, profesorul amintește că „am asistat la plecarea de la PSD către PNL a unui parlamentar”, iar primarul PSD Robert Negoiță și-a exprimat susținerea pentru premier (într-un material separat al Libertatea). Termenul de 45 de zile și „52 de voturi care lipsesc” Potrivit lui Mișcoiu, premierul are la dispoziție 45 de zile pentru a obține un vot de încredere, iar în acest moment ar fi în căutarea a „52 de voturi care lipsesc”. Această aritmetică explică presiunea pe negocieri și intensificarea discuțiilor cu parlamentari din zone mai puțin stabile politic. Totodată, Mișcoiu avertizează că „vânatul” este mai greu de convins acum, inclusiv din cauza limitelor a ceea ce se mai poate promite într-o astfel de etapă, pe care o descrie ca fiind mai degrabă informală și cu un grad redus de siguranță. Dilema PSD: moțiune cu AUR sau cost politic În evaluarea politologului, PSD se află într-o poziție complicată: dacă ar susține o moțiune de cenzură inițiată de AUR, riscă să fie perceput ca o „anexă AUR”. Această constrângere reduce opțiunile tactice ale partidului și poate influența modul în care se negociază o eventuală nouă formulă guvernamentală. Ce a declanșat criza Libertatea reamintește că PSD a decis luni, 20 aprilie, retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, într-un vot al delegaților partidului desfășurat în Parlament: 97,7% pentru retragere și 2,3% împotrivă, în cadrul unui eveniment intitulat „Momentul adevărului”. Ulterior, miniștrii PSD și-au dat demisiile în bloc , joi, după retragerea sprijinului politic. Social-democrații au transmis că sunt pregătiți să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, fie politic, fie tehnocrat. [...]
Demisiile în bloc ale miniștrilor PSD deschid o fereastră de 45 de zile de interimat Potrivit Știrile Pro TV , în care premierul Ilie Bolojan trebuie să acopere rapid portofoliile rămase vacante, într-un guvern care, potrivit PSD, nu mai are majoritate parlamentară și riscă să fie atacat prin moțiune de cenzură , relatează Știrile Pro TV . Miniștrii PSD nu au participat la ședința de guvern de joi, desfășurată la ora 11:00, la Palatul Victoria. Ulterior, la ora 14:00, au venit la Guvern cu demisiile semnate, potrivit aceleiași surse. PSD susține că, din acest moment, premierul „nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare” și invocă „implicații negative asupra economiei naționale” dacă rămâne în fruntea unui „guvern nefuncțional”. Portofoliile pentru care Bolojan trebuie să numească interimari După retragerea PSD, premierul trebuie să desemneze miniștri interimari pentru următoarele ministere: Transporturi Agricultură Energie Sănătate Justiție Muncă Interimatul este de 45 de zile, interval în care poate fi depusă o moțiune de cenzură în Parlament. Ce spune PSD despre pașii următori PSD afirmă că este pregătit să participe la formarea unui nou guvern „pro-european” și să susțină un premier „politic sau tehnocrat”. În același timp, partidul spune că, până la formarea unui nou guvern, va asigura sprijin parlamentar pentru actele normative necesare proiectelor cu finanțare europeană. În comunicarea citată de Știrile Pro TV, PSD mai precizează că miniștrii demisionari își vor îndeplini atribuțiile până la finalizarea procedurilor legale, care se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial a decretului prezidențial privind vacantarea funcțiilor. În această perioadă, miniștrii PSD nu vor mai participa la ședințele de guvern, urmând să delege reprezentarea către secretari de stat desemnați de celelalte partide din coaliție. Marian Neacșu, vicepremier demisionar, a declarat că secretarii de stat ai PSD își vor depune demisia „odată cu moțiunea de cenzură”. Miza politică în Parlament: moțiunea de cenzură AUR a anunțat că va vota orice moțiune împotriva actualului guvern. Liderul AUR, George Simion , a spus: „Votăm orice moţiune simplă, orice moţiune de cenzură împotriva acestui guvern.” Criza politică a început după ce PSD a decis, luni, să retragă sprijinul politic premierului. Potrivit sursei citate, într-un vot intern la un eveniment organizat la Palatul Parlamentului, 97,7% dintre participanți au fost „pentru” retragerea sprijinului, iar 2,3% „împotrivă”. De partea cealaltă, Ilie Bolojan a anunțat că își va continua mandatul și a calificat decizia PSD drept „complet greșită și total iresponsabilă”. USR, prin liderul Dominic Fritz, și-a exprimat susținerea pentru premier și a transmis că nu iese de la guvernare, iar miniștrii partidului își continuă activitatea. [...]
Președintele Nicușor Dan încearcă să limiteze riscul de blocaj guvernamental și transmite că Executivul poate funcționa „eficient” chiar și cu miniștri interimari, în contextul tensiunilor dintre PNL și PSD, potrivit Adevărul . Mesajul vizează, implicit, continuitatea administrativă într-un moment în care instabilitatea politică poate întârzia decizii cu impact economic și angajamente externe. Aflat în Cipru, la reuniunea informală a Consiliului European , șeful statului a refuzat să comenteze scenarii precum o eventuală moțiune de cenzură depusă rapid de PSD, invocând nevoia de a-și păstra „statutul de mediator” între partide. Guvern cu interimari: răspuns scurt, miză mare Întrebat direct dacă un guvern cu miniștri interimari va funcționa eficient, Nicușor Dan a răspuns: „Da”. În același registru, a evitat să se pronunțe asupra acțiunilor partidelor și asupra responsabilității pentru criza politică, precizând că „în privat” va spune mai multe liderilor europeni decât în declarațiile publice. În privința ruperii dintre PNL și PSD, președintele a indicat doar o schimbare de ton: „Sunt foarte multe scenarii și nu vreau să intrăm în ele acum, dar apreciez... ceea ce apreciez e că cel puțin din ce am perceput eu, tonul discuțiilor s-a mai calmat puțin.” Mesaj extern: direcție europeană și proiecte „extrem de importante” Pe fondul instabilității interne, Nicușor Dan spune că va transmite partenerilor europeni un mesaj de continuitate: România „păstrează direcția europeană” și există consens pe obiective precum SAFE, OECD și PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Instituțiile funcționează și într-o formă sau alta, România își va continua drumul la care s-a angajat.” Tot din Cipru, președintele a enumerat temele de interes pentru România pe agenda europeană: competitivitatea, prețurile la energie și viitorul cadru financiar multianual al UE pentru 2028–2034. A menționat și că, pentru prima dată, bugetul european ar urma să includă o componentă dedicată competitivității de aproximativ 400 de miliarde de euro, iar România susține o distribuție care să nu adâncească decalajele între state. Ce urmează: consultări politice „săptămâna viitoare” Nicușor Dan a anunțat că săptămâna viitoare va avea „o intervenție sau o acțiune publică” cu participarea sa, fără să ofere detalii despre format sau obiectiv. În același timp, a refuzat să evalueze performanța premierului Ilie Bolojan , invocând din nou rolul de mediator. [...]
Vicepremierul Tanczos Barna anticipează că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR–minorități va fi testat rapid printr-o moțiune de cenzură , un scenariu care poate prelungi incertitudinea politică și poate forța o „reașezare” a majorității în Parlament, potrivit news.ro . Tanczos spune că, „în perioada acestui interimat”, va apărea „cu siguranță” o moțiune, care va funcționa ca primul test pentru opoziție privind capacitatea de a răsturna Executivul. În evaluarea sa, demiterea prin moțiune este, de regulă, mai dificilă decât strângerea voturilor pentru instalarea unui nou guvern, deoarece guvernul aflat în funcție „mai are câteva pârghii” pentru a convinge parlamentari să nu voteze moțiunea. „De obicei este mult mai greu să strângi voturile pentru moţiunea de cenzură ca să treacă, pentru că Guvernul care este în funcţie mai are câteva pârghii să mai convingă câţiva parlamentari să nu voteze, din diferite motive, o moţiune de cenzură.” Ce opțiuni vede Tanczos dacă Guvernul cade Vicepremierul afirmă că, în cazul căderii Guvernului, nu se așteaptă ca un reprezentant PSD sau AUR să fie nominalizat pentru formarea unui nou Executiv, invocând și poziția PSD, care a anunțat că nu dorește o alianță cu AUR. În acest context, Tanczos indică două variante: „reașezarea” coaliției actuale în format de patru: PSD, PNL, USR, UDMR; un guvern minoritar, susținut printr-o majoritate construită din „partidele mele plus câteva voturi adunate din Parlament”. El adaugă că un astfel de lider care își asumă formarea majorității ar putea fi chiar premierul în funcție, președintele PNL Ilie Bolojan. Linia roșie a UDMR: fără sprijin AUR Tanczos spune că UDMR ar fi dispus să intre într-un guvern minoritar, cu condiția ca acesta să nu fie susținut de AUR. Declarațiile au fost făcute joi seară, la Digi 24. [...]
UDMR exclude orice formulă de guvernare sprijinită de AUR , iar vicepremierul Tanczos Barna spune că, în scenariul căderii Guvernului, nu va fi „nominalizată” dinspre PSD sau AUR o persoană care ar propune o coaliție PSD–AUR, potrivit Mediafax . Declarația vine pe fondul tensiunilor politice din coaliție, pe care Tanczos Barna le descrie drept „complicate”, și al discuțiilor despre o eventuală moțiune de cenzură. Vicepremierul a vorbit la Digi24 despre „linii roșii” pe care partidele nu ar fi dispuse să le treacă în negocierile pentru o majoritate. „Linii roșii” în negocierile pentru majoritate Tanczos Barna afirmă că pentru UDMR linia roșie este participarea sau susținerea unui guvern în care AUR ar intra sau pe care l-ar susține. Într-un astfel de scenariu, spune el, UDMR nu ar avea miniștri și nu ar intra într-o asemenea coaliție. În același context, vicepremierul susține că poziția PSD este „foarte clară”: social-democrații nu ar dori o coaliție cu Ilie Bolojan în fruntea Guvernului, iar Bolojan „nu își dă demisia”, pe care Tanczos o descrie drept „o altă linie roșie”. Ce scenarii vede vicepremierul după criză Vicepremierul spune că „săptămâna viitoare încep să se limpezească apele”, printr-o etapă de „dezescaladare”, pe care o consideră necesară pentru reluarea dialogului politic. În ipoteza în care Guvernul ar cădea, Tanczos Barna indică drept opțiuni: o „reașezare a coaliției actuale”, în formatul de patru partide: PSD, PNL, USR, UDMR; un guvern minoritar, în care o persoană (tehnocrat, politician sau lider de partid) ar veni cu „certitudinea” că poate strânge o majoritate din voturi în Parlament. El adaugă însă că un astfel de eveniment este „încă relativ departe”, în evaluarea sa. [...]
