Știri
Știri din categoria Politică
Cotroceniul testează trei variante de premier din afara partidelor, dar miza imediată rămâne aritmetica parlamentară și capacitatea viitorului Executiv de a strânge voturi, potrivit News. Surse politice spun că sunt analizate trei nume, toate din afara grupărilor politice parlamentare, iar discuțiile se concentrează pe gradul de susținere pe care l-ar avea noul guvern în Camera Deputaților și Senat.
La trei săptămâni de la moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan, „ecuația” formării unui nou Executiv s-ar fi restrâns la o listă scurtă. Sursele citate de publicație susțin că „totul e în plină evoluție” și că nu s-a ajuns la o concluzie finală, în timp ce se verifică, pentru fiecare variantă, șansele de a obține sprijin parlamentar.
Conform informațiilor citate de News, printre variantele discutate pentru funcția de prim-ministru se află:
Separat, în spațiul public este menționat și Șerban Matei, director al Direcției de Relații Internaționale din cadrul Băncii Naționale a României, mai notează sursa.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a comentat marți varianta Eugen Tomac, spunând că îl cunoaște „foarte bine”, dar că până la a indica un vot al UDMR „drumul este lung”. Tot el a afirmat, despre un posibil guvern PSD–UDMR, că participarea Uniunii într-un guvern minoritar este „puțin probabilă” și a avertizat că un guvern tehnocrat „a doua zi va rămâne singur”.
În același context, deputatul neafiliat George Becali a relatat, după întâlnirea de joi, 21 mai, cu președintele Nicușor Dan, că liderul PSD Sorin Grindeanu i-ar fi confirmat varianta unui premier independent, precizând totodată că numele nu ar fi fost încă stabilit. Becali a mai spus că l-a întrebat pe Grindeanu despre Tomac și Nazare, iar răspunsul ar fi fost că „sunt și ei pe listă”.
Recomandate
Termenul de 31 august pentru jaloanele din PNRR devine un risc financiar în contextul în care România este de 65 de zile fără un guvern cu puteri depline, iar întârzierea deciziilor poate duce la pierderea unor fonduri europene, potrivit Mediafax . Într-o intervenție la B1 TV, consilierul prezidențial onorific Eugen Tomac a cerut partidelor să reducă tensiunea politică și să ajungă rapid la o formulă de guvernare. Tomac a spus că termenul-limită de 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este „un test extrem de important” pentru clasa politică și a avertizat că, în lipsa măsurilor asumate de statul român, există riscul pierderii unor fonduri europene. „În lipsa măsurilor asumate de statul român (…) riscăm să nu doar să pierdem bani, ci să adâncim această criză pe care, din nefericire, o vor deconta tot cetățenii români.” Soluția propusă: refacerea dialogului în fosta coaliție În actuala configurație parlamentară, Tomac a susținut că „singura soluție realistă” este reluarea dialogului între partidele care au făcut parte din fosta coaliție de guvernare (PSD, PNL, USR, UDMR), astfel încât să fie găsită „o formulă de compromis rezonabil” într-un timp scurt. El a invocat eșecul investirii guvernului propus de Adrian Veștea și a insistat că prioritatea imediată este formarea unui guvern cu o majoritate stabilă în Parlament, altfel „există și soluții alternative”, fără a le detalia. De ce respinge un guvern de tehnocrați și ce spune despre anticipate Tomac s-a pronunțat pentru un guvern politic, nu pentru un cabinet de tehnocrați, argumentând că este nevoie de un premier care își asumă reformele și are sprijin parlamentar. „Eu cred că avem nevoie de un guvern politic, asumat, cu un premier care își asumă reformele necesare și, evident, are suport în Parlament.” În privința alegerilor anticipate, Tomac a afirmat că nu reprezintă o soluție „în acest moment”, atâta timp cât există opțiuni politice pentru formarea unui guvern cu puteri depline. În același context, a cerut reducerea „discursului politic extrem de tensionat” și orientarea către „soluții pragmatice”, inclusiv pentru a folosi resursele disponibile de la Uniunea Europeană și pentru a depăși obstacolele „în zona bugetar-fiscală”. Context: criza politică și următoarele consultări Criza politică durează de peste două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată cu 281 de voturi „pentru”. După consultări la Cotroceni, prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijin suficient, iar ulterior guvernul propus de Adrian Veștea a picat la vot, cu 189 de voturi. Luni sunt programate noi consultări la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui premier și conturarea unei majorități parlamentare, iar președintele Nicușor Dan a cerut ca liderii partidelor să spună public ce soluție de majoritate văd. [...]
Turcia își consolidează rolul de „furnizor de securitate” în regiune, iar pentru România asta înseamnă un partener-cheie la Marea Neagră într-un moment în care SUA își pot reduce implicarea în securitatea Europei, iar europenii sunt împinși să cheltuiască mai mult pentru apărare, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , pe baza unui interviu cu profesorul Hüseyin Bağcı, co-fondator al Ankara Global Advisory Group. În această arhitectură de securitate în schimbare, Ankara își joacă simultan mai multe cărți: rămâne aliat NATO, negociază cu Uniunea Europeană, menține canale deschise cu Rusia și își folosește tot mai mult industria de apărare ca instrument de influență. Pentru București, miza este practică: accesul și echilibrul de putere la Marea Neagră, cooperarea în cadrul NATO și proiecte comune precum deminarea. De ce contează pentru România: Marea Neagră și „cheile” strâmtorilor Bağcı susține că, „pentru prima dată din 1774”, Marea Neagră „nu mai este un lac rusesc”, în condițiile în care Turcia controlează strâmtorile Bosfor și Dardanele prin Convenția de la Montreux (1936). În logica sa, acest control oferă Ankarei un avantaj strategic direct asupra accesului naval în Marea Neagră. În același context, jurnalista Cristina Cileacu ridică problema redeschiderii strâmtorilor pentru navele de război rusești după încheierea războiului, iar Bağcı descrie rolul Turciei drept unul de „control al ușii” de intrare/ieșire, cu efect asupra echilibrului regional. „Zero probleme” cu România și spațiu de cooperare în NATO În interviu, Bağcı afirmă că România este „una dintre puținele țări” cu care Turcia are „zero probleme” și leagă această relație de apartenența României la NATO. În opinia sa, cadrul aliat creează „mai multe oportunități de cooperare decât oricând”, inclusiv pe dimensiunea de securitate regională. Discuția revine și la cooperarea dintre România, Turcia și Bulgaria privind deminarea Mării Negre , văzută ca parte a vecinătății NATO în raport cu Rusia. Turcia între Occident și Rusia: avantaj geopolitic și geoeconomic Bağcı descrie politica externă a Turciei ca un „echilibru al puterii”, cu ambiția de a-și construi imaginea unei țări „furnizoare de securitate”. El punctează că Turcia: face parte din NATO și negociază cu Uniunea Europeană; nu recunoaște anexarea Crimeei și nu acceptă intervenția Rusiei în Ucraina; nu aplică sancțiunile economice împotriva Rusiei, tocmai pentru că nu este stat membru UE, ceea ce numește un avantaj „geopolitic și geoeconomic”. Totodată, Bağcı afirmă că Turcia vinde drone Ucrainei și că industria sa de apărare a devenit un atu, inclusiv prin livrări de drone, muniție și alte tipuri de armament către țări baltice și din Europa Centrală și de Est. Presiunea pe bugetele europene: de la 2% la 5% pentru apărare În discuția despre „NATO 3.0”, Bağcı avansează ideea că statele europene ar urma să își crească cheltuielile de apărare „de la 2% la 5% în următorii ani” și menționează „peste un trilion de dolari pentru următorii doi ani”, în contextul în care Europa își asumă mai mult din povara securității, iar SUA ar reduce treptat prezența. În lectura sa, consecința economică este directă: „buzunarele țărilor europene vor fi mai goale”, pe măsură ce finanțarea apărării crește. Ce urmează: mai multă securitate regională, dar și mai multă presiune financiară Interviul conturează o dublă tendință: pe de o parte, întărirea rolului Turciei în Marea Neagră și în arhitectura europeană de securitate; pe de altă parte, o perioadă în care statele europene, inclusiv cele de pe flancul estic, vor fi împinse să aloce mai multe resurse pentru apărare. În acest tablou, relația București–Ankara apare ca un canal de cooperare cu relevanță operațională la Marea Neagră și în cadrul NATO, fără ca materialul să detalieze pași concreți suplimentari dincolo de proiectele deja menționate. [...]
Europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că PSD și-a pierdut pârghiile de influență în Parlament , iar această schimbare ar redesena competiția politică la următoarele alegeri, pe axa AUR versus „forțele pro-europene” conduse de Ilie Bolojan, potrivit G4Media . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD trece printr-o „schimbare istorică” și că a pierdut „rolul de principal partid din România”. El argumentează că, „de la Revoluție încoace”, PSD a influențat decisiv jocul politic inclusiv din opoziție și dă ca exemple perioada 1996–2000, când PDSR ar fi „sabotat” reformele CDR, precum și guvernul minoritar Tăriceanu, menținut în funcție cu sprijin din opoziție. În același registru, europarlamentarul invocă și anul 2016, când, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut „cele mai multe funcții în eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. De ce contează: semnal de repoziționare a majorităților parlamentare Miza afirmației lui Mureșan este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlament. El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care au fost „pe placul lor”, social-democrații „nu au reușit să construiască o majoritate” parlamentară. Pe această bază, Mureșan apreciază că PSD „nu va mai recâștiga influența” exercitată în ultimii peste 30 de ani și anticipează că următoarea confruntare electorală va fi între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. Context politic: Mureșan, propunere de premier, dar nedesemnat G4Media amintește că Siegfried Mureșan a fost propunerea comună a PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, însă nu a fost desemnat de președintele României, Nicușor Dan . [...]
PSD avertizează că blocajul politic poate tăia accesul României la fondurile SAFE , susținând că, fără un guvern învestit cu puteri depline, nu poate fi inițiat cadrul legal necesar pentru aprobarea acordului de împrumut, potrivit Antena 3 . Social-democrații cer celorlalte partide parlamentare „deblocarea de urgență” a negocierilor pentru formarea noului Executiv și afirmă că România riscă să piardă accesul la fondurile europene din instrumentul Security Action for Europe (SAFE) , invocând imposibilitatea de a parcurge pașii legislativi în actualul context. De ce spune PSD că nu se poate avansa fără un guvern cu puteri depline PSD susține că, potrivit OUG 64/2007 privind datoria publică, inițierea proiectului de lege pentru aprobarea Acordului de Împrumut SAFE este „competența exclusivă” a Guvernului României. În această logică, parlamentarii sau grupurile parlamentare nu ar avea dreptul și competența de a iniția un astfel de proiect, iar actul normativ ar putea fi elaborat doar de Ministerul Finanțelor Publice. În același mesaj, PSD afirmă că, în condițiile în care Guvernul este demis, acesta „nu are dreptul de a iniția niciun proiect de lege”, ceea ce ar bloca aprobarea cadrului legal necesar accesării banilor. Presiune pe partidele „pro-europene” și miza SAFE PSD afirmă că „singura cale” pentru accesarea fondurilor SAFE este învestirea rapidă a unui guvern cu puteri depline, care să inițieze actul normativ. Partidul cere partidelor parlamentare, „și mai ales celor care se declară pro-europene”, să renunțe la „orgolii” și să intre în negocieri pentru formarea urgentă a noului guvern. În mesaj, PSD califică menținerea blocajului politic drept o „abordare anti-națională” și o „amenințare deosebit de gravă” la adresa securității României, în contextul în care instrumentul SAFE este prezentat ca relevant pentru consolidarea capacității de apărare. Ce urmează în negocierile politice Antena 3 relatează, citând surse, că președintele Nicușor Dan i-a chemat luni la discuții la Cotroceni pe liderii Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Dominic Fritz, într-o nouă încercare de deblocare a crizei politice. Totodată, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că, „în principiu”, este de acord cu un „guvern de armistițiu”, dar că PSD nu susține un executiv condus de Siegfried Mureșan, despre care a spus că „este un Bolojan mai mic”. Grindeanu a mai afirmat că USR „ar trebui să meargă în opoziție”. [...]
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD nu mai poate controla deciziile din Parlament , iar această pierdere de influență ar explica „dezorientarea” social-democraților și ar repoziționa competiția politică înaintea următoarelor alegeri, potrivit Agerpres . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD și-ar fi pierdut „pentru totdeauna” rolul de principal partid din România, rol pe care l-ar fi avut „de la Revoluție încoace”, inclusiv în perioadele în care a fost în opoziție. Argumentul central: PSD nu mai poate face majorități În evaluarea europarlamentarului liberal, schimbarea esențială este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlamentul României . El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care ar fi fost „pe placul” PSD, partidul nu a reușit să construiască o majoritate parlamentară. Totodată, Mureșan afirmă că PSD „nu va mai recâștiga influența” pe care ar fi avut-o timp de peste trei decenii. Contextul invocat: episoade în care PSD ar fi dominat din opoziție Pentru a-și susține teza, Mureșan amintește mai multe momente din istoria politică recentă: perioada 1996–2000, când PSD (pe atunci PDSR) ar fi rămas „principala forță politică” chiar din opoziție și ar fi „sabotat” reformele CDR; menținerea în funcție a Guvernului minoritar Tăriceanu, pe care o pune tot pe seama PSD; anul 2016, când, în timpul Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut cele mai multe funcții în „eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. Ce anticipează pentru următoarele alegeri Mureșan susține că „confruntarea” la următoarele alegeri ar urma să fie între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. [...]
AUR cere declanșarea alegerilor anticipate ca ieșire din criza politică , susținând că orice formulă de guvernare negociată în actualul Parlament ar amâna doar problemele fără să refacă „echilibrul” dintre opțiunile alegătorilor și reprezentarea instituțională, potrivit Agerpres . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a scris vineri pe Facebook că partidul vrea alegeri anticipate „nu pentru că AUR este cel mai bine plasat în sondaje, sau nu doar pentru asta”, ci pentru că ar fi „singura soluție” de „reechilibrare” a României. În mesaj, el afirmă că, indiferent ce guvern „se va încropi”, acesta nu ar face decât să mute criza „de pe azi pe mâine”. Negocieri „cu orice partid”, inclusiv cu implicarea Cotroceniului Dungaciu susține că AUR este dispus să înceapă „de mâine” negocieri pentru alegeri anticipate cu orice partid. În același timp, el spune că, pentru accelerarea procesului, ar fi utilă participarea la discuții și a reprezentanților Administrației Prezidențiale de la Palatul Cotroceni . Respinge acuzațiile de înțelegeri și descrie o „bătălie reală” în politică Liderul AUR afirmă că formațiunea a fost acuzată, pe rând, că ar avea o înțelegere cu Guvernul pentru a-l menține în funcție, dar și că ar avea o înțelegere pentru declanșarea anticipatelor, respingând aceste acuzații ca incoerente. În argumentația sa, Dungaciu susține că „marea problemă” este o clasă politică aflată „spre sfârșit” care „nu vrea să iasă din scenă”, pe fondul unor tensiuni atât între partide, cât și între partide și Palatul Cotroceni. Ce înseamnă politic mesajul AUR Din declarațiile citate de Agerpres , AUR își fixează anticipatele ca obiectiv central de ieșire din actuala criză, prezentându-le drept singura opțiune „reală” și anunțând disponibilitatea de a negocia transversal. Materialul nu oferă detalii despre un calendar, pași procedurali sau sprijin parlamentar concret pentru declanșarea alegerilor anticipate. [...]
