Știri
Știri din categoria Politică
Cotroceniul testează trei variante de premier din afara partidelor, dar miza imediată rămâne aritmetica parlamentară și capacitatea viitorului Executiv de a strânge voturi, potrivit News. Surse politice spun că sunt analizate trei nume, toate din afara grupărilor politice parlamentare, iar discuțiile se concentrează pe gradul de susținere pe care l-ar avea noul guvern în Camera Deputaților și Senat.
La trei săptămâni de la moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan, „ecuația” formării unui nou Executiv s-ar fi restrâns la o listă scurtă. Sursele citate de publicație susțin că „totul e în plină evoluție” și că nu s-a ajuns la o concluzie finală, în timp ce se verifică, pentru fiecare variantă, șansele de a obține sprijin parlamentar.
Conform informațiilor citate de News, printre variantele discutate pentru funcția de prim-ministru se află:
Separat, în spațiul public este menționat și Șerban Matei, director al Direcției de Relații Internaționale din cadrul Băncii Naționale a României, mai notează sursa.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a comentat marți varianta Eugen Tomac, spunând că îl cunoaște „foarte bine”, dar că până la a indica un vot al UDMR „drumul este lung”. Tot el a afirmat, despre un posibil guvern PSD–UDMR, că participarea Uniunii într-un guvern minoritar este „puțin probabilă” și a avertizat că un guvern tehnocrat „a doua zi va rămâne singur”.
În același context, deputatul neafiliat George Becali a relatat, după întâlnirea de joi, 21 mai, cu președintele Nicușor Dan, că liderul PSD Sorin Grindeanu i-ar fi confirmat varianta unui premier independent, precizând totodată că numele nu ar fi fost încă stabilit. Becali a mai spus că l-a întrebat pe Grindeanu despre Tomac și Nazare, iar răspunsul ar fi fost că „sunt și ei pe listă”.
Recomandate
Traian Băsescu avertizează că ideea unui „Guvern al președintelui” poate deveni o capcană politică pentru șeful statului, în condițiile în care partidele aflate în negocieri evită să-și asume desemnarea premierului și, implicit, costurile guvernării, potrivit Adevărul . Fostul președinte susține, într-o postare pe Facebook, că două formațiuni „mari” ar fugi de „responsabilitatea redresării țării” și ar încerca să transfere către președinte decizia privind viitorul prim-ministru. În acest context, Băsescu respinge formula „Guvernul meu”, pe care o descrie drept o manevră menită să împingă răspunderea politică spre Cotroceni. „«Guvernul meu» este o capcană! (...) «Guvernul meu», oferit pe tavă de «marile partide» președintelui, este doar o capcană.” Negocierile pentru premier, în impas Declarațiile vin pe fondul negocierilor pentru conturarea unei noi formule guvernamentale, în care partidele nu au ajuns la un acord privind desemnarea unui premier. În paralel, Băsescu a criticat și scenariul unui premier tehnocrat, despre care afirmă că nu ar avea capacitate reală de negociere și ar eșua în relația cu partidele parlamentare, potrivit aceleiași surse. Context: consultările de la Cotroceni și miza majorității Președintele Nicușor Dan a convocat luni, 18 mai, consultări la Palatul Cotroceni cu principalele partide și formațiuni parlamentare, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. La finalul discuțiilor, șeful statului a cerut partidelor să identifice o majoritate „solidă” și „pro-occidentală” care să susțină viitorul Executiv. [...]
Traian Băsescu susține că PSD și PNL încearcă să transfere către președinte costul politic al guvernării și descrie ideea unui „Guvernul meu” drept „o capcană”, în contextul negocierilor pentru formarea unui nou Executiv, potrivit HotNews . Într-o postare pe Facebook, fostul președinte acuză PSD și PNL că „nu știu cum să se mai lepede de responsabilitatea redresării ţării” și afirmă că cele două partide nu vor să desemneze un nou premier, lăsând această decizie în sarcina președintelui Nicușor Dan. „«Guvernul meu» este o capcană! Două partide, care își spun «mari partide», nu știu cum să se mai lepede de responsabilitatea redresării ţării pe care au îngenuncheat-o (...). Nici măcar nu vor să desemneze un nou premier, lăsând această responsabilitate în seama preşedintelui. «Guvernul meu», oferit pe tavă de «marile partide» preşedintelui, este doar o capcană.” Contextul: Guvern demis și consultări la Cotroceni Mesajul lui Traian Băsescu vine după demiterea, la 5 mai, a cabinetului condus de Ilie Bolojan , printr-o moțiune de cenzură PSD–AUR, depusă după ce social-democrații au decis să retragă sprijinul premierului liberal. În acest context, președintele Nicușor Dan a avut săptămâna trecută două runde de consultări formale cu partidele parlamentare și cu grupuri parlamentare. Ce a cerut președintele partidelor După prima rundă de consultări, Nicușor Dan a făcut un apel public către partide să ajungă la o soluție într-un interval „rezonabil”, cu „formule coerente” și „propuneri viabile”. „Este esențial ca partidele să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile.” [...]
Aproape jumătate dintre români cer creșteri de salarii și pensii în următoarele șase luni , o presiune directă pe agenda fiscală a viitorului guvern, în condițiile în care corupția rămâne principala problemă indicată la nivel național, potrivit news.ro , care citează un sondaj INSCOP. În sondaj, 48,2% dintre respondenți spun că prioritatea următoarelor șase luni ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor, iar 33,7% indică drept prioritară reducerea taxelor. Alte măsuri menționate: atragerea fondurilor europene (26,1%), reducerea cheltuielilor statului (25,8%), combaterea evaziunii fiscale (22,7%), stabilitatea politică și acordul între partide (16,4%), reforma administrației publice (15%), creșterea investițiilor publice (14,2%) și organizarea de alegeri anticipate (9,1%). Ce spun românii că „arde” cel mai tare Întrebați care este principala problemă a României, 27,8% indică corupția. Urmează lipsa locurilor de muncă bine plătite (14,9%), instabilitatea politică (13,4%) și inflația/costul vieții (10,7%). Deficitul bugetar și datoria publică sunt menționate de 8,1% dintre respondenți. În funcție de profilul electoral și socio-demografic, percepțiile diferă: votanții PNL, USR și AUR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani și locuitorii din București și din urbanul mare indică mai des corupția ca problemă principală, în timp ce votanții PSD, locuitorii din urbanul mic și persoanele între 45 și 59 de ani menționează mai frecvent lipsa locurilor de muncă bine plătite. Miza pentru politicile economice: cereri simultane, greu de împăcat Sondajul conturează o așteptare dublă: pe de o parte, „curățenie” în stat (corupția e pe primul loc), pe de altă parte, măsuri cu impact imediat în venituri (salarii și pensii) și în fiscalitate (reducerea taxelor), într-un context în care o parte dintre respondenți indică explicit și deficitul bugetar/datoria publică drept problemă. Directorul INSCOP Research , Remus Ștefureac , interpretează această combinație ca favorizând discursuri populiste care promit simultan „curățenie” și redistribuire rapidă: „Studiul indică o concentrare a anxietăţii publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupţiei coexistă cu presiunea puternică pentru creşteri de salarii şi pensii arată apariţia unui electorat simultan moralizator şi dependent de protecţia economică a statului - o combinaţie care favorizează discursurile populiste ce promit atât «curăţenie», cât şi redistribuire rapidă.” Cum a fost făcut sondajul Datele au fost culese în perioada 11–14 mai 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eșantionul a fost de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Deputatul PSD Marius Budăi leagă scăderea subscrierilor populației la titlurile de stat de o pierdere de încredere în guvernare , după ce, în primele cinci luni din 2026, românii au investit în Fidelis și Tezaur cu aproape 4 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025 (minus circa 17%), potrivit Agerpres . Într-o postare pe Facebook, Budăi îl critică pe premierul interimar Ilie Bolojan , susținând că reculul subscrierilor nu este „o cifră abstractă”, ci „semnătura neîncrederii”, în condițiile în care oamenii ar fi comparat dobânzile cu percepția asupra guvernării și ar fi ales să nu mai finanțeze statul prin economiile proprii. Un punct distinct din mesaj vizează programul Fidelis, unde, potrivit lui Budăi, investitorii „s-au retras cel mai mult”, cu un minus de 28% față de 2025. Deputatul PSD interpretează această evoluție ca un semnal venit de la investitori mai sofisticați, „foarte atenți la semnalele economice”. Contextul economic invocat în critică Budăi își sprijină atacul politic și pe o evaluare atribuită Comisiei Europene, menționând „stagnare economică” și „cea mai mare inflație din UE”. În același registru, el afirmă că peste 54.000 de oameni și-ar fi pierdut locul de muncă și folosește termenul „stagflație” (combinație între stagnare economică și inflație ridicată) pentru a descrie situația. În final, Budăi susține că Ilie Bolojan ar fi reușit „performanța” de „a guverna și de a fi demis în același timp”, după retragerea încrederii Parlamentului, și afirmă că „numărul celor dezamăgiți” ar fi singurul indicator „care refuză să scadă”. [...]
Noua lege a salarizării unitare ar urma să mărească salariile pentru 56% dintre bugetari de la 1 ianuarie 2027, cu un efort bugetar estimat la 8 miliarde de lei , potrivit HotNews . Restul de 44% ar urma să rămână la nivelul actual prin „diferențe compensatorii”, astfel încât niciun salariu aflat în plată să nu scadă, a spus ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Proiectul introduce o grilă cu 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8, aplicați la o valoare de referință de 4.100 de lei, care determină salariul de bază. Coeficientul maxim (8) este rezervat președintelui României, iar coeficientul 1 este pentru debutanți, conform proiectului pus în consultare publică de Ministerul Muncii. Cum se împart creșterile și cine rămâne „înghețat” Pentru cele peste 1,2 milioane de posturi ocupate din sectorul public, ministrul interimar a indicat următoarea distribuție a creșterilor salariale proiectate de la 1 ianuarie 2027: 21% dintre posturi: creșteri de peste 10%; 14%: creșteri între 5% și 10%; 21%: creșteri între 0% și 5%. Pentru celelalte 44% dintre posturi, Guvernul mizează pe mecanismul diferențelor compensatorii, pe fondul reducerii sau eliminării unor sporuri, astfel încât venitul total să nu scadă. Vârful grilei: președintele, premierul și Parlamentul În noua grilă, cel mai mare salariu este cel al președintelui României: 32.800 de lei brut, echivalentul a 19.188 de lei net (peste 3.650 de euro). HotNews notează că, potrivit datelor Administrației Prezidențiale , la 31 martie 2026 indemnizația brută lunară era de 24.960 de lei (aprox. 15.000 de lei net, circa 3.000 de euro). În zona executivă, premierul ar urma să aibă tot coeficient 7,5, adică 30.750 de lei brut (17.988 de lei net, peste 3.400 de euro). Vicepremierii ar urma să aibă 27.060 de lei brut (15.830 de lei net, circa 3.000 de euro), iar miniștrii 26.650 de lei brut (circa 15.590 de lei net, peste 2.970 de euro). În Parlament, deputații și senatorii ar urma să aibă coeficient 6: 24.600 de lei brut (14.391 de lei net, circa 2.750 de euro), la care se adaugă „alte drepturi și facilități”. Președinții Senatului și Camerei Deputaților ar urma să aibă 30.750 de lei brut (17.988 de lei net, peste 3.400 de euro). Accent pe debutanți: exemple din educație și sănătate Inițiatorii proiectului susțin că cele mai mari creșteri sunt orientate către începutul de carieră. Exemplele prezentate includ: profesor debutant în preuniversitar: salariul de bază ar crește de la 6.446 de lei brut (3.770 de lei net, 718 euro) la 7.544 de lei brut (4.414 lei net, 840 euro), o creștere de 17%; asistent medical în spital: salariul de bază ar crește de la 5.530 de lei brut la 7.011 lei brut (echivalent net 4.100 de lei, 780 euro). Pentru un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime, ministrul a indicat o creștere medie de 3% a salariului lunar brut (cu sporuri incluse), până la 22.051 de lei, echivalentul a 12.900 de lei net (2.460 de euro), în condițiile în care salariul de bază ar urma să fie calculat la un coeficient 4 (16.400 de lei brut, echivalentul a 9.594 de lei). De ce apar înghețări: cazul judecătorilor și costul litigiilor Ministrul interimar a indicat explicit că în unele zone, unde salariile „în plată” sunt peste grilă, soluția va fi înghețarea, nu reducerea, invocând riscul de litigii și principiul drepturilor câștigate. Ca exemplu, proiectul ar duce la o scădere medie cu 16% a salariilor în plată ale judecătorilor (de la 22.907 lei brut în 2026 la 19.268 lei brut în 2027), dar, pentru că nu pot fi diminuate, acestea ar urma să fie înghețate. În același context, documentul citat menționează costuri mari generate de hotărâri judecătorești: tranșe scadente de 7,14 miliarde lei în 2026 (din care 5,95 miliarde în justiție) și o estimare de 11,15 miliarde lei pentru 2026–2029 (din care 9,69 miliarde în justiție), pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Ce urmează Proiectul este în consultare publică, însă pentru a intra în vigoare trebuie asumat de viitorul guvern și trimis în Parlament. HotNews amintește că un executiv demis prin moțiune de cenzură nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, ceea ce mută decizia politică asupra următoarei formule guvernamentale. [...]
Sindicatul angajaților din aparatul Guvernului cere un coeficient minim de 3,15 la salarizare , avertizând că forma propusă a noii legi riscă să subevalueze funcțiile de execuție și să accelereze plecarea specialiștilor din administrația centrală, potrivit Mediafax . Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) susține că, deși noua lege invocă principii precum echitatea, transparența și nediscriminarea, acestea „nu sunt reflectate” în modul în care sunt tratate atribuțiile funcționarilor din aparatul de lucru al Guvernului. Miza, în lectura sindicaliștilor, este una operațională: pierderea „memoriei administrative” și scăderea calității actului public, dacă administrația centrală rămâne necompetitivă salarial. „O administrație centrală subevaluată salarial devine o administrație vulnerabilă, deoarece specialiștii pleacă, iar cei rămași sunt demotivați. Bineînțeles, instituțiile publice pierd memorie administrativă și calitatea actului public scade”, se arată în comunicatul SAALG. Ce solicită SAALG și de ce contează SAALG cere ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să includă: un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului, descris drept „un prag minim de respect instituțional”; o abordare care să nu trateze administrația centrală doar ca o „problemă bugetară”, în condițiile în care sindicatul avertizează asupra efectelor în lanț: demotivare, plecări și slăbirea instituțiilor. În argumentația sa, sindicatul respinge ideea că deficitul bugetar ar fi explicat în principal de salariile din administrație și afirmă că prezentarea cheltuielilor salariale brute ca problemă centrală este „incompletă”, deoarece o parte din venituri se întorc la buget sub formă de contribuții fiscale. SAALG indică drept cauze „colectarea slabă, evaziunea tolerată și privilegiile politice”. Context: cum arată grila propusă în noua lege Potrivit informațiilor prezentate, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a prezentat noua lege a salarizării ca jalon din PNRR . Proiectul introduce o structură unică de 12 grade salariale , fiecare cu un interval de coeficienți: de la 1,00 la gradul 1 , până la 8,00 la gradul 12 . În acest cadru, solicitarea SAALG vizează explicit poziționarea funcțiilor de execuție din aparatul guvernamental la un nivel minim de coeficient care, în opinia sindicatului, să reducă riscul de depopulare a administrației de specialiști și de degradare a capacității instituționale. [...]
