Știri
Știri din categoria Politică
Adoptarea noii Legi a salarizării riscă să fie amânată, pe fondul lipsei unei forme agreate în Guvern și al unor termene pe care PSD le consideră imposibil de respectat, potrivit Antena 3. Sorin Grindeanu spune că Ministerul Muncii, Educației și Sănătății nu au ajuns la un punct de vedere comun, ceea ce face „foarte greu, dacă nu imposibil” ca proiectul să parcurgă rapid traseul parlamentar, eventualele contestații la Curtea Constituțională și promulgarea.
În declarațiile citate de publicație, liderul PSD afirmă că discuția cu ministrul Florin Manole nu s-a încheiat cu o concluzie și că, în acest moment, nu există o formă finală a legii.
„Nu pot să vă spun astăzi că avem o formă a acestei legi.”
Grindeanu susține că România are nevoie de o lege a salarizării, dar una care să fie dezbătută cu „toți partenerii sociali” și să așeze sistemul pe baze de echitate. În același timp, el avertizează că, în condițiile actuale, calendarul vehiculat este nerealist.
„Mi se pare foarte greu, dacă nu imposibil, să mai putem veni până mâine la o formă a legii (...) Sunt termene imposibile de îndeplinit.”
Liderul PSD mai spune că Guvernul „nu are în acest moment o formă” agreată și că neînțelegerile persistă între Muncă, Sănătate și Educație. În plus, potrivit lui Grindeanu, Ministerul Finanțelor trebuie să identifice resursele necesare pentru aplicarea noii legi.
Antena 3 notează că negocierile pentru noua Lege a salarizării s-au decalat: întâlnirea tehnică programată duminică, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, între consilierul prezidențial Radu Burnete și specialiștii partidelor din fosta coaliție nu a mai avut loc și a fost amânată pentru luni.
Precizările vin în contextul în care mai multe federații sindicale vor organiza marți, între orele 11:00 și 13:00, un protest în fața Ministerului Muncii. Principalele revendicări sunt creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național, potrivit unui comunicat al Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa.
Separat, publicația mai relatează că, potrivit unor surse oficiale citate de Antena 3 și unui răspuns al Comisiei Europene obținut de aceasta, Comisia a cerut Guvernului măsuri „compensatorii” pentru acoperirea cheltuielilor cu „anvelopa salarială” din noua variantă a legii. Una dintre măsurile sugerate ar fi extinderea contribuției CASS la pensii; în prezent, CASS pentru pensii se aplică veniturilor mai mari de 3.000 de lei.
Recomandate
România are la dispoziție doar 10 zile ca să închidă noua lege a salarizării în parametrii PNRR , iar miza imediată este să nu împingă cheltuielile peste ceea ce Comisia Europeană consideră sustenabil , potrivit Newsweek . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , merge la Cotroceni cu o variantă modificată după discuții cu sindicatele și cu Bruxelles-ul, în condițiile în care termenul pentru jalonul din PNRR este 31 august. Proiectul trebuie să obțină rapid un acord politic și să găsească un echilibru între revendicările din sectorul bugetar și limitele bugetare ale statului. Pîslaru a explicat că varianta inițială, publicată de Ministerul Muncii la 17 iulie, a generat nemulțumiri mai ales în Sănătate și Educație, motiv pentru care au fost cerute discuții suplimentare cu sindicatele. Ce a cerut Comisia Europeană: sustenabilitate, nu „salturi” de cheltuieli Ministrul spune că nu a existat o respingere formală a proiectului de către Comisia Europeană, dar că executivul european a atras atenția asupra riscului ca ipotezele de creștere să fie „debalansate” sau să treacă peste anumite praguri, cu efecte posibile asupra ratingului de țară și asupra validării jalonului din PNRR. „Comisia Europeană nu a respins vreun proiect pentru că n-avea ce să respingă, însă ne-a atras atenția că asumpțiile de creștere (...) ne pot afecta ratingul de țară și (...) să nu fie considerat jalonul din PNRR.” Întrebat ce impact bugetar a fost prezentat Comisiei, Pîslaru a refuzat să avanseze o cifră înainte de prezentarea noii variante către liderii politici, spunând că „vehicularea de alternative” nu ajută în acest moment. Plafonul invocat: „12 miliarde este o limită maximă” Pîslaru a indicat un plafon financiar pentru reformă, descris ca limită maximă a angajamentelor României: 12 miliarde. El a adăugat că problema practică rămâne identificarea surselor de finanțare și că încercările de a suplimenta anvelopa pentru Sănătate și Educație „s-au demonstrat” în discuțiile cu Comisia Europeană ca fiind imposibile. „12 miliarde este o limită maximă pe angajamentele României. (...) avem de spus de unde aducem acești bani.” Mesajul către bugetari: fără scăderi, creșteri pentru majoritate Ministrul insistă că noua lege nu va reduce veniturile actuale din sectorul public și că „peste două treimi” dintre salariile din zona publică ar urma să aibă ajustări pozitive, însă „nu extraordinare”. „Niciun salariu nu va scădea. (...) peste două treimi din salariile din zona publică vor avea ajustări pozitive, deci creșteri (...) și nimeni nu va avea pierdere de venit salarial.” În același timp, Pîslaru susține că depășirea variantei propuse ar intra în coliziune cu obiectivele de sustenabilitate fiscal-bugetară, iar o variantă mai restrictivă ar risca „acceptabilitatea socială minimală”. Ajustări punctuale: salarizarea conducerii din Justiție Pîslaru a mai spus că au fost deja modificate prevederi privind salarizarea conducerii sistemului judiciar (CSM, Parchet, Înalta Curte), în urma consultărilor cu Ministerul Justiției, pentru a respecta „principiul egalității puterilor în stat”. Potrivit ministrului, această problemă este rezolvată în proiectul aflat acum în discuție. În esență, varianta prezentată la Cotroceni trebuie să împace simultan trei condiții: solicitările angajaților din sectorul public, limitele bugetare și cerințele europene, astfel încât reforma să fie considerată îndeplinită în PNRR până la 31 august. [...]
USR cere declanșarea unei cercetări disciplinare în Camera Deputaților după ce un amendament „împotriva lui Dominic Fritz” ar fi fost introdus „în mod fraudulos” în raportul oficial al Comisiei juridice , deși nu fusese depus, dezbătut sau votat în comisie, potrivit News . Miza este una de procedură și integritate legislativă: dacă acuzațiile se confirmă, ar însemna intervenții neautorizate asupra documentelor oficiale ale Parlamentului, cu efect direct asupra conținutului unei legi. Solicitarea a fost formulată de lidera deputaților USR, Diana Stoica, către președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu . USR cere ca ancheta internă să stabilească cine a intervenit asupra raportului, când s-a făcut intervenția și în baza cărei dispoziții. Ce reclamă USR: un amendament apărut în raport, fără vot în comisie Potrivit USR, amendamentul a apărut în raport cu mențiunea „Autor: Comisia juridică”, deși membrii comisiei nu l-ar fi votat. Formațiunea spune că a depus deja un denunț penal pentru suspiciunea de fals intelectual și solicită acum conducerii Camerei Deputaților să stabilească și răspunderea administrativă și disciplinară a celor implicați. În argumentația sa, Diana Stoica afirmă că parlamentarii USR „nu pot accepta ca un text de lege să apară pe sub mână într-un document oficial al Parlamentului”. „Cei care au redactat acel amendament, cei care l-au introdus în raport şi cei care au orchestrat această schemă trebuie să răspundă. Sorin Grindeanu conduce Camera Deputaţilor şi are obligaţia să afle cine a făcut această faptă extrem de gravă şi să dispună sancţiunile aferente”, declară Diana Stoica. Presiune pe conducerea Camerei: anchetă administrativă, în paralel cu plângerea penală Deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că situația nu poate fi explicată printr-o „eroare materială”, argumentând că nu ar fi vorba de o simplă greșeală de redactare, ci de introducerea unui alineat întreg, cu efecte juridice. „O eroare materială înseamnă o cifră sau o formulare greşită. Nu apare din greşeală un alineat întreg, redactat juridic”, spune Alexandru Dimitriu. În același timp, USR cere ca Sorin Grindeanu să nu aștepte finalizarea anchetei penale și să folosească „instrumente administrative” disponibile imediat la nivelul Camerei Deputaților, pentru a identifica persoanele care ar fi intervenit asupra raportului oficial. [...]
Raportul promis de Nicușor Dan despre anularea alegerilor din 2024 se extinde la 20 de ani de „acțiuni hibride” ale Rusiei , iar această schimbare de mandat ridică miza politică și de securitate a documentului, în condițiile în care data publicării rămâne incertă, potrivit HotNews . Fostul candidat la președinție Călin Georgescu a reacționat sâmbătă, la Pâncota (județul Arad), după anunțul de la Palatul Cotroceni privind conținutul raportului. Într-o intervenție în fața susținătorilor, el a calificat documentul drept „ticăloșie administrativă” și a susținut că ar fi „fabricat să spele o crimă constituțională”, potrivit unei înregistrări publicate de OnRecord. „Raportul Cotrocenilor este o ticăloșie administrativă, fabricat să spele o crimă constituțională.” După vizita din Arad, Georgescu a mers duminică în Hunedoara, la mănăstirea Prislop, potrivit Gândul. Ce include raportul și cine lucrează la el Administrația Prezidențială a transmis, într-un răspuns către HotNews, că raportul privind anularea alegerilor din 2024 este în „etapa de redactare”, însă nu se va limita la acel scrutin. Palatul Cotroceni a precizat că documentul va analiza două decenii de acțiuni hibride ale Rusiei împotriva României, iar alegerile din 2024 vor fi tratate separat, într-o secțiune distinctă. La elaborare urmează să contribuie „structuri din cadrul Comunității Naționale de Informații, precum și alte instituții cu atribuții în domeniu”, ceea ce înseamnă implicarea serviciilor de informații. Președinția a mai arătat că nu poate face publice numele persoanelor care lucrează la raport, invocând considerente de securitate și regimul informațiilor analizate. Publicarea rămâne fără termen Deși Nicușor Dan a promis în repetate rânduri, după ce a câștigat în mai 2025, că va publica raportul privind anularea alegerilor din 2024, Administrația Prezidențială spune că nu poate estima o dată a publicării, „având în vedere volumul materialului analizat”. Pentru moment, singura certitudine comunicată este că redactarea este coordonată la nivelul Administrației Prezidențiale. [...]
Miza întâlnirii de la Cotroceni este evitarea pierderii a 770 milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor trebuie adoptată până la 31 august 2026 într-o formă acceptată de Comisia Europeană, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan are, de la ora 14.00, o întâlnire la Palatul Cotroceni cu Ilie Bolojan (PNL), Sorin Grindeanu (PSD) și Kelemen Hunor (UDMR), iar liderul USR, Dominic Fritz, participă online, conform G4Media.ro. La discuție participă și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, respectiv ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, tema fiind „stadiul implementării proiectelor PNRR în condițiile termenului de 31 august 2026”, potrivit Administrației prezidențiale. Legea salarizării, jalon PNRR cu termen-limită și risc de pierdere a banilor Legea salarizării bugetarilor este prezentată ca unul dintre jaloanele importante din PNRR. Dacă nu este adoptată până la 31 august, într-o variantă acceptată de Comisia Europeană, România pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Dragoș Pîslaru, descris în text ca ministru interimar al Muncii, a spus joi dimineață la Digi24 că a finalizat o nouă propunere pentru reforma salarizării, după ce varianta inițială din iulie a generat nemulțumiri în rândul sindicatelor. El a susținut că noul proiect ar fi un „echilibru obiectiv” între revendicările sindicatelor și constrângerile bugetare, inclusiv cele legate de Comisia Europeană, și a dat asigurări că niciun salariu din sistemul bugetar nu va scădea. În același context, Pîslaru a afirmat că efortul financiar suplimentar cerut de Educație și Sănătate ar fi depășit plafonul maxim sustenabil pentru România și ar fi pus în pericol ratingul de țară. Constrângerea bugetară: „anvelopa” cheltuielilor de personal Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat miercuri că nu pot fi făcute creșteri suplimentare ale cheltuielilor de personal, care trebuie să se încadreze în Legea responsabilității fiscal-bugetare. Potrivit acestuia, orice măsuri din noua lege a salarizării sau alte proiecte trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. Un alt jalon: legea integrității și decizia CCR Textul mai arată că legea integrității este un alt jalon din PNRR, de care depind tot circa 770 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Curtea Constituțională a admis „amendamentul Fritz” introdus de PSD, care ar retroactiva legea, contrar principiilor constituționale, iar după motivarea CCR, legea se întoarce în Parlament. În același pachet de informații, Economedia notează că CCR a respins amendamentul care o viza direct pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Dan. [...]
Un eventual ordin de prefect pentru încetarea mandatului lui Dominic Fritz ar deschide un nou front juridic , pe care USR mizează că îl va câștiga în instanță și, la nevoie, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit News . Deputatul USR Alexandru Dimitriu a spus, într-o conferință de presă la Parlament, că nu există „o preocupare instituțională” a partidului pe acest subiect, pe motiv că situația ar fi „personală” pentru Dominic Fritz, liderul USR și primar, rămas fără mandat în urma unei decizii a Curții Constituționale (CCR) . Miza: ordinul prefectului și contestarea în instanță Dimitriu a afirmat că, din perspectiva sa de avocat, dacă va fi emis un ordin de prefect pentru încetarea mandatului, acesta „va fi contestat cu succes”. În același registru, deputatul a susținut că, dacă demersul nu ar avea câștig de cauză în țară, Fritz ar urma să câștige la CEDO. Argumentul invocat de USR: efecte retroactive și „legea mai favorabilă” În explicația sa, Dimitriu a acuzat PSD că ar fi urmărit să dea efecte retroactive sancțiunii și să întrerupă mandatul, prin eliminarea unui amendament care, în viziunea lui, ar fi limitat aplicarea legii „doar pe viitor”. În lipsa acelei „norme tranzitorii”, a spus el, ar deveni aplicabilă „legea contravențională mai favorabilă” — adică o regulă care, în anumite situații, poate conduce la aplicarea variantei mai blânde a regimului sancționator. Deputatul a susținut că, în această logică, „trebuie să fie dezincriminat ce a făcut Dominic Fritz”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas ar fi emiterea unui ordin de prefect privind încetarea mandatului, care, dacă apare, ar fi atacat în instanță. News nu indică un calendar pentru emiterea ordinului și nici detalii despre procedura concretă sau termenul în care ar putea fi contestat. [...]
Miza discuțiilor de la Cotroceni este evitarea pierderii a peste 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor rămâne blocată politic, potrivit Economedia , care citează G4Media. Președintele Nicușor Dan urmează să discute marți, la Palatul Cotroceni , cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru „deblocarea” legii salarizării bugetarilor. Conform informațiilor transmise de G4Media, ultima variantă a proiectului este respinsă de PSD. La întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). De ce contează: jalon PNRR și presiune pe buget Legea salarizării bugetarilor este un jalon în PNRR, iar termenul-limită indicat este 31 august. Dacă actul normativ nu este adoptat până atunci, România ar urma să piardă peste 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). În același timp, contextul fiscal rămâne tensionat: România are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE” și și-a asumat reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor pentru diminuarea deficitului, potrivit aceleiași surse. Blocajul politic: PSD și sindicatele cer majorări generalizate PSD și unele mari carteluri sindicale resping proiectul și cer creșteri de salarii pentru toate categoriile de bugetari, ceea ce complică găsirea unei formule care să treacă politic și să fie compatibilă cu constrângerile bugetare și angajamentele din PNRR. Ce urmează depinde de rezultatul discuției de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a agrea rapid o variantă care să fie adoptată înainte de 31 august. [...]
