Știri
Știri din categoria Politică
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu ridică miza moțiunii de cenzură ca test de „conștiință” pentru liberali, respingând ideea unui clivaj real în zona pro-europeană și mutând discuția către o confruntare între „sistem” și o mișcare reformistă, potrivit Wall-Street.
Ciucu susține, într-o postare pe Facebook, că „nu avem un «split»”, ci „un sistem ticăloșit” care își apără „puterea, privilegiile și banii pe seama românilor”, în opoziție cu o mișcare reformistă „care încearcă să țină țara pe linia de plutire”. În acest cadru, el întreabă retoric: „Unde este dilema morală, că eu nu o văd?”.
Declarația vine după ce președintele Nicușor Dan afirmase că există un clivaj între forțele politice pro-europene și a evitat să spună dacă îl susține sau nu pe premierul Ilie Bolojan. În același context, Nicușor Dan a spus că își „păstrează distanța” față de o chestiune care „s-a transpus într-un act administrativ, moțiune de cenzură”.
Ciucu atrage atenția că, în ultimii cinci ani, durata medie a unui guvern a fost sub un an și afirmă că în România crizele politice sunt generate „exclusiv pe baza intereselor politice și financiare”, pe fondul competiției pentru „mai multă bogăție” și putere.
În același mesaj, el descrie AUR drept „sistemul care se prezintă ca anti-sistem”, format din „foști pesediști”.
Moțiunea de cenzură a fost depusă marți în Parlament, anunțul fiind făcut de George Simion, fără reprezentanții PSD. Birourile Permanente reunite s-au întrunit tot marți pentru declanșarea procedurii oficiale, iar votul de încredere ar urma să aibă loc marți, 5 mai.
Tot marți, după depunerea moțiunii, președintele României a declarat, la Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări, că are încredere că PSD nu va face un guvern cu AUR.
„Este extrem de improbabil, așa cum a declarat și președintele PSD. Sunt nişte oameni care sunt în funcţia de lider de partid, vorbesc în numele a zeci de mii de oameni şi când ei spun ceva, trebuie să-i luăm în serios”, a spus el.
În paralel, Ciucu își avertizează colegii din PNL că „miza” este inclusiv viitorul partidului, susținând că urmează „o alegere de conștiință” între „demnitate” și „agenda publică”, pe de o parte, și „sistemul, banii” și, ulterior, „irelevanța”, pe de altă parte.
Recomandate
PNL acuză o escaladare a instabilității politice cu potențial cost economic după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, fără consultarea partidului, potrivit Agerpres . Deputatul PNL Robert Sighiartău susține că șeful statului „și-a asumat deschis și fără echivoc confruntarea cu Partidul Național Liberal”, apreciind că, prin nominalizarea unui prim-vicepreședinte PNL la Palatul Victoria „fără consultarea partidului și fără existența unui mandat”, președintele „a ales să intervină direct în viața internă” a formațiunii. Mesajul a fost publicat duminică, pe Facebook. Sighiartău leagă decizia de contextul creat după moțiunea de cenzură care a înlăturat Guvernul Bolojan, despre care afirmă că a deschis „o perioadă de instabilitate politică și economică”, ale cărei costuri „au fost suportate de cetățeni și de mediul de afaceri”. Ce reproșează PNL și ce consecințe invocă În postarea citată de Agerpres , deputatul liberal afirmă că președintele „a renunțat la poziția de mediator” și „a ales să devină actor politic” într-o confruntare care ar urmări „fragmentarea” PNL. Totodată, el susține că îndepărtarea lui Ilie Bolojan nu ar fi fost rezultatul unor „simple diferențe politice”, ci parte a unei „strategii asumate împreună cu PSD”. Context: schimbarea premierului desemnat Duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și că îl propune în locul acestuia pe Adrian Veștea, mai notează Agerpres. [...]
Acuzațiile de „complot” din PNL ridică semne de întrebare asupra stabilității politice în jurul desemnării premierului , după ce Ciprian Ciucu a susținut că nominalizarea lui Adrian Veștea s-a făcut fără consultarea conducerii statutare a partidului, potrivit Economica . Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ciucu a descris situația în termeni duri și a afirmat că liderii PNL ar fi aflat „post-factum” despre nominalizare, „când au început să sune telefoanele”. El a calificat desemnarea drept „un act de agresiune la adresa unui partid democratic”, „nemaiîntâlnit până acum”, susținând că ar fi culminarea unui demers început „în ultimele luni”. Ce reclamă Ciucu: decizie fără consultare și absențe „deliberate” de la BPN Primarul susține că planul ar fi fost cunoscut „încă din cursul acestei săptămâni” de către „anumiți factori politici” care ar fi preferat „să conspire în secret”. În aceeași logică, Ciucu afirmă că inițiatorii demersului, „inclusiv premierul desemnat Adrian Veștea”, ar fi absentat „deliberat” de la ședința Biroului Politic Național al PNL pentru a evita asumarea deciziei în fața partidului. În mesajul său, Ciucu indică și o posibilă miză internă: „Unul dintre obiective este ruperea PNL.” Miza: coeziunea partidului și capacitatea de a gestiona presiuni „externe” Deși descrie o escaladare a conflictului intern, Ciucu spune că se așteaptă ca PNL să „treacă și acest test” și să refuze subordonarea față de „interese externe”, fără a detalia în ce ar consta acestea. El a mai afirmat că „modul acesta de a face politică se va întoarce împotriva acelora” care îl practică. Contextul desemnării Duminică dimineață, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și că îl propune în locul acestuia pe Adrian Veștea, conform informațiilor din aceeași sursă. [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea la Palatul Victoria mută centrul de greutate al crizei politice în PNL , iar deznodământul depinde de cât de repede se repoziționează taberele din partid, potrivit unei analize citate de Adevărul . Politologul Cristian Pîrvulescu susține că mișcarea schimbă jocul din zona negocierilor guvernamentale către o confruntare internă pentru controlul partidului. De ce contează: conflictul se mută din Parlament în interiorul PNL Pîrvulescu argumentează că desemnarea lui Veștea nu este doar o schimbare de nume, ci o formulă care „mută întreaga confruntare în interiorul PNL”. În această logică, nominalizarea ar forța o reașezare rapidă a echilibrelor interne, cu efect direct asupra modului în care partidul își gestionează conducerea și strategia de guvernare. Analistul face o paralelă istorică cu ianuarie 1934, când, spune el, regele Carol al II-lea „a încercat să preia controlul PNL şi să pună miniştri liberali după voia sa”, sugerând că și acum miza reală este controlul politic asupra partidului, nu doar formarea unui guvern. Momentul ales și retragerea lui Eugen Tomac În aceeași analiză, Pîrvulescu leagă schimbarea de retragerea lui Eugen Tomac înaintea unui vot decisiv, pe care o descrie ca parte a unei strategii menite să reducă riscurile politice pentru președinte. El afirmă că sprijinul pentru un guvern Tomac era scăzut și că exista riscul ca acesta să fie perceput drept „guvern marionetă al PSD”. Miza internă: cine se mișcă primul în PNL Cheia, în lectura politologului, este viteza de reacție a taberelor din PNL. Dacă susținătorii noii formule nu acționează rapid, conducerea actuală ar putea organiza un congres și bloca ascensiunea lui Veștea. „Dacă nu se vor mişca repede, atunci Ilie Bolojan şi Moşneanu vor avea posibilitatea să organizeze apărarea, să organizeze congresul şi să îl elimine pe domnul Veştea.” Voturile „flotante” și presiunea asupra partidelor În privința învestirii în Parlament, Pîrvulescu indică rolul parlamentarilor indeciși, pe care îi descrie drept „voturi flotante”. El spune că, dacă UDMR și minoritățile ar vota, acest bazin ar putea deveni suficient pentru a asigura sprijinul necesar și estimează existența a aproximativ „50” de parlamentari „care nu mai sunt înregimentaţi” și care „au votat moţiunea de cenzură”. Pe fondul acestei reconfigurări, analistul descrie și constrângerile celorlalte partide: în USR, decizia ar fi complicată de un principiu asumat „de a nu sprijini PSD la guvernare”, iar despre PSD afirmă că reacția a fost întârziată și confuză. „PSD este mut, este surprins, este laminat.” [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea cere PNL să rămână la guvernare pentru stabilitate , prezentând numirea sa drept un test de „responsabilitate” și un argument pentru reluarea negocierilor cu partidele pro-europene, potrivit Mediafax . Veștea, desemnat premier de către Nicușor Dan, a spus că acceptarea mandatului este „o onoare”, dar mai ales „o responsabilitate uriașă”, într-un moment în care România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Mesajul către liberali: guvernarea, nu „funcțiile” În mesajul transmis colegilor din PNL, Veștea a insistat că situația de acum „nu este o amenințare pentru PNL”, ci „un moment de responsabilitate”, pe care îl leagă de trei direcții: continuarea reformelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan ; asumarea guvernării „atunci când România are nevoie de stabilitate”; demonstrarea capacității PNL de a lua „deciziile importante pentru România”. Continuitate în proiecte și angajamente externe Premierul desemnat a afirmat că l-a sprijinit pe Ilie Bolojan și că va continua proiectele pe care le consideră „necesare și benefice”, adăugând că va respecta „toate angajamentele internaționale” ale României și va promova „valorile liberale”. Totodată, Veștea a susținut că apartenența la o „coaliție pro-occidentală” nu înseamnă „trădarea valorilor”, ci încercarea de a le face relevante „acolo unde se iau, de fapt, deciziile”. Ce urmează: revenirea PNL la masa negocierilor Veștea a cerut ca PNL „să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene” pentru „continuarea guvernării”, punctând că miza nu ar trebui să fie „funcții” sau „calcule mărunte”, ci stabilitatea și proiectele duse la capăt. În final, el a susținut că PNL este „partidul care livrează rezultate” și că „datoria” formațiunii este să rămână implicată în deciziile majore, pe fondul nevoii de stabilitate și dezvoltare. [...]
USR transmite că e puțin probabil să voteze un guvern cu PSD , după ce nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru a venit „foarte din scurt” și fără o propunere oficială către partid, potrivit Agerpres . Mesajul ridică un obstacol de aritmetică parlamentară pentru formarea rapidă a unui executiv, în condițiile în care USR își menține linia de a nu susține o formulă în care intră PSD. Deputatul Radu Mihaiu, vicepreședinte USR, a spus că forurile de conducere ale partidului urmează să decidă poziția privind susținerea lui Veștea, însă a indicat că schimbarea rezoluției interne ar fi „foarte dificilă”. În intervenția la Digi24, el a argumentat că USR a cerut constant reforme și că partidul nu poate spune „da” unei opțiuni despre care află „acum”. Mihaiu a adăugat că, în opinia sa, Adrian Veștea „nu este nici măcar propunerea PNL” și a sugerat că, dacă ar fi o variantă agreată de PSD, votul USR ar deveni și mai greu de obținut. Totodată, el a respins ideea existenței „a două PNL-uri”, afirmând că USR a avut în această criză o „colaborare corectă și onestă” cu liberalii. Ce urmează și de ce contează USR anunță o ședință internă pentru a discuta poziția oficială, dar semnalul public este că partidul își va păstra rezoluția de a nu vota un guvern din care face parte PSD. În același timp, Mihaiu a spus că USR nu vrea să se implice în dezbaterile interne ale PNL. Contextul imediat este schimbarea premierului desemnat: duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul și că îl propune pe Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern. [...]
PNL ia în calcul să conteste la CCR desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, ceea ce poate bloca procedura de formare a Guvernului , pe fondul acuzației că președintele Nicușor Dan nu a reluat consultările formale cu partidele, prevăzute de Constituție, potrivit G4Media . Liberalii ar urma să decidă dacă sesizează Curtea Constituțională după întoarcerea liderului partidului, Ilie Bolojan, din Republica Moldova, conform informațiilor publicației. Miza este una de procedură constituțională: Articolul 103 prevede consultări cu partidele înainte de desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, iar Nicușor Dan nu ar fi organizat astfel de consultări înainte de nominalizarea lui Veștea. Președintele a anunțat duminică dimineață că premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul și că l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de premier. Ultimele consultări formale ale președintelui cu partidele ar fi avut loc înainte de desemnarea lui Tomac. Pe ce se bazează potențiala sesizare la CCR Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, a susținut într-o postare pe Facebook că președintele nu putea desemna un nou candidat fără reluarea consultărilor cu partidele, invocând obligația de „loialitate și bună credință” în procedura de formare a Guvernului și ideea că președintele nu poate face „desemnări discreționare”. În același mesaj, Neacșu arată că PNL, având președinția Senatului, poate sesiza Curtea Constituțională. Cine poate sesiza Curtea și ce efect are decizia PNL ar putea sesiza CCR pe două rute menționate în articol: prin Mircea Abrudean, președintele Senatului; printr-o sesizare depusă de premierul Ilie Bolojan, în baza procedurilor prezentate de CCR pe site-ul oficial. În cazul unei sesizări, Curtea pronunță o decizie cu votul majorității judecătorilor, publicată în Monitorul Oficial, iar autoritățile implicate trebuie să se conformeze, deciziile CCR având caracter general obligatoriu, potrivit prevederilor citate din Constituție (art. 147 alin. 4). Dacă PNL va merge sau nu la CCR rămâne, deocamdată, o decizie politică internă, care – în funcție de rezultat – poate transforma rapid desemnarea premierului într-un conflict juridic între autorități, cu efect direct asupra calendarului de instalare a noului Guvern. [...]
