Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu cere desemnarea rapidă a unui premier, avertizând că întârzierea poate împinge procesul în dispute de constituționalitate, în condițiile în care „majoritatea parlamentară nu este competența președintelui”, potrivit news.ro. Fostul președinte susține că Nicușor Dan „face o mare greșeală” dacă amână nominalizarea pentru a evalua dinainte câte voturi ar avea un viitor guvern.
Băsescu a comentat la Digi 24 blocajul politic legat de desemnarea premierului și a spus că responsabilitatea constituțională revine șefului statului. În evaluarea sa, întârzierea menține speculațiile și calculele politice în jurul numelor vehiculate.
Fostul președinte argumentează că președintele nu poate „controla” în avans voturile din Parlament, mai ales într-un context pe care îl descrie ca fiind volatil, cu doi ani înainte de alegerile legislative. El susține că rezultatul votului de învestitură rămâne „extrem de imprevizibil”, inclusiv din cauza intereselor individuale ale parlamentarilor.
În acest context, Băsescu avertizează că pot apărea discuții de legalitate și constituționalitate legate de secretul votului și de dreptul parlamentarului de a vota „cum îi dictează conștiința”.
„Nu vine sub controlul președintelui votul parlamentarului. Deci cred că greșește. Ar trebui urgent să desemneze un premier.”
În logica expusă de fostul președinte, pasul imediat care ar reduce incertitudinea este nominalizarea unui candidat la funcția de prim-ministru, care, odată desemnat, să își asume public rolul și să meargă în Parlament pentru votul de învestitură. Băsescu insistă că președintele nu ar trebui să condiționeze desemnarea de existența unei majorități „verificate” în prealabil, deoarece aceasta se confirmă doar prin vot.
Recomandate
Caracterizarea făcută de Kelemen Hunor sugerează un stil prezidențial mai rigid în negocierile pentru Guvern , cu potențial de a influența ritmul și rezultatul discuțiilor politice, potrivit Mediafax . Invitat la B1 TV, liderul UDMR a povestit despre modul în care președintele Nicușor Dan a gestionat discuțiile cu partidele pentru formarea unui nou Guvern și l-a comparat cu fostul premier Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept „încăpățânat”. „Seamănă foarte mult cu Bolojan. Deci la fel de încăpățânat, dar e președinte, sigur că asta dă o legitimitate mai mare decât unui premier, indiferent cine-i premierul. Știe ținta și urmărește, deci nu slăbește în niciun fel. Învață pe parcurs. Deci asta e. Nu există facultate de președinte de țară. Dacă nu mă înșel, așa a funcționat și la primărie. Primul an era de pregătire, de a înțelege. E omul care vrea să înțeleagă toate problemele înainte să spună care e soluția”, a declarat Kelemen Hunor. În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a spus că experiența sa „de un an și jumătate”, de când Nicușor Dan este președinte, a fost „mai mult pozitivă”, menționând că șeful statului „ține direcția” în politica externă, pe care a descris-o drept euroatlantică și transatlantică. Mesajul pe politica externă: „România singură nu se descurcă” Liderul UDMR a legat stabilitatea direcției externe de contextul internațional tensionat și a susținut că România trebuie să colaboreze cu administrația americană, indiferent cine se află la conducerea SUA. „Pentru România, tu trebuie să colaborezi cu administrația. Și trebuie să ții cont că administrația rămâne, cum a rămas și după Obama, și după Biden, și rămâne administrația și după Trump. Și pentru România, România singură nu se descurcă.” Kelemen Hunor a adăugat că, în opinia sa, „niciun stat din această regiune” nu se descurcă singur și că România „are nevoie de americani”, afirmând că, din acest punct de vedere, apreciază ceea ce face Nicușor Dan. [...]
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că Nicușor Dan a pierdut încrederea unei părți din electorat , ceea ce poate complica relația politică dintre USR și șeful statului, într-un moment în care deciziile prezidențiale sunt deja contestate public. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, potrivit news . Fritz afirmă că „foarte, foarte mulți oameni” l-au votat pe Nicușor Dan cu „alte speranțe” și „posibil și alte valori”, iar acum sunt „foarte dezamăgiți”, adăugând că și el este dezamăgit, inclusiv o parte dintre simpatizanții USR care l-au susținut în campanie. „Eu cred că sunt foarte, foarte mulţi oameni în România care l-au votat cu totul cu alte speranţe, posibil şi alte valori şi care sunt foarte dezamăgiţi. Şi eu sunt dezamăgit şi cred că o mare parte şi din oamenii care simpatizează cu USR şi care l-au susţinut în campanie.” „Păcăleala presupune o intenție” Întrebat dacă se simte „păcălit” de președinte, liderul USR a respins ideea, susținând că „păcăleala” implică intenție și că nu poate judeca motivele pentru care președintele „a dezamăgit în foarte multe domenii”. „Nu cred că păcăleala este o categorie prezidenţială (…) Păcăleala presupune o intenţie. Eu nu pot să judec care este motivul, de ce preşedintele a dezamăgit în foarte multe domenii.” Ce reproșuri invocă Fritz și ce alimentează criticile Fritz spune că o parte dintre alegători l-au ascultat pe Nicușor Dan în campanie vorbind despre justiție, anticorupție și atitudinea față de PSD, iar după deciziile luate „nu îl mai recunoaște”. În același context, sunt enumerate mai multe teme care au generat critici la adresa președintelui Nicușor Dan din partea susținătorilor săi: numirile din justiție; presupusa apropiere față de PSD și Sorin Grindeanu; modul de gestionare a crizei politice de după moțiunea de cenzură; învestirea unui guvern „format în jurul PSD”; nepublicarea raportului privind anularea alegerilor, deși ar fi fost promis în campanie și imediat după preluarea mandatului. [...]
Exit-pollurile indică un nou blocaj politic în Israel , după ce nici tabăra premierului Benjamin Netanyahu , nici opoziția condusă de Gadi Eisenkot nu par să atingă pragul de 61 de mandate necesar pentru o majoritate în Knesset, potrivit The Jerusalem Post . Situația deschide din nou scenariul unor negocieri complicate pentru coaliție, al unui guvern minoritar sau chiar al unor noi alegeri. Potrivit exit-pollurilor publicate de canalele israeliene 11, 12 și 13, blocul de opoziție (Yashar, B’Yachad, Yisrael Beytenu și Democrații) este creditat cu 50–52 de mandate, față de aproximativ 50 pentru blocul lui Netanyahu. Deși opoziția a revendicat victoria la scurt timp după publicarea sondajelor, aritmetica parlamentară indică lipsa unei căi evidente de formare a guvernului. Cine câștigă și cine pierde în proiecțiile de mandate Likud, partidul lui Netanyahu, este proiectat să rămână cel mai mare din viitorul legislativ, cu 24–25 de mandate, în timp ce Yashar, formațiunea lui Eisenkot, ar obține 21–23. În interiorul blocului de opoziție, B’Yachad (Naftali Bennett) ar fi a treia forță, cu 12–14 mandate. Yisrael Beytenu (Avigdor Liberman) este estimat la 7–9, iar Democrații (Yair Golan) la 9–10. De partea lui Netanyahu, Otzma Yehudit (Itamar Ben-Gvir) ar lua 6–7 mandate, iar Religious Zionist Party–Zehut (Bezalel Smotrich) 6. Partidele ultra-ortodoxe (haredi) ar însuma 12–13 mandate: Shas 6, iar United Torah Judaism 6–7. Partidele arabe, potențial decisive, dar greu de folosit în negocieri Lista Comună și Ra’am sunt proiectate la un total record de 17–18 mandate, ceea ce le-ar putea transforma într-un actor pivot în negocierile pentru coaliție. Totuși, liderii opoziției au exclus în mare parte formarea unui guvern împreună cu partidele arabe, cu excepția lui Yair Golan, potrivit articolului. Această poziționare reduce opțiunile pentru o majoritate și complică inclusiv varianta unui guvern minoritar care să treacă un vot de încredere fără a controla 61 de mandate. Pragul electoral și riscul de fragmentare pe dreapta Două partide mici de dreapta aflate în zona pragului electoral — People of Israel (Ofer Winter) și The Reservists–Economic party (Yoaz Hendel) — sunt proiectate să nu treacă pragul de 3,25%. Dacă aceste proiecții se confirmă, efortul blocului lui Netanyahu de a strânge o majoritate ar putea deveni și mai dificil. Participare ridicată și pașii următori Prezența la vot a ajuns la 77,7% la închiderea urnelor (ora 22:00), cel mai ridicat nivel „cel puțin din 1973”, conform datelor Comitetului Electoral Central citate de publicație. Rezultatele rămân însă provizorii: exit-pollurile au mai diferit în trecut de rezultatele finale, iar configurația politică va fi stabilită după numărarea voturilor. În lipsa unei majorități, Israelul ar putea intra într-o rundă de negocieri prelungite, cu riscul ca blocajul să împingă țara spre un nou scrutin. [...]
Guvernul a schimbat 44 de prefecți și subprefecți, resetând conducerea locală a administrației după învestirea noului Executiv, potrivit Știrile Pro TV . Măsura are impact operațional direct: prefectul și subprefectul sunt reprezentanții Guvernului în teritoriu și coordonează, între altele, aplicarea deciziilor centrale la nivel județean. Deciziile vin după instalarea guvernului format „în jurul PSD”, în contextul în care mai mulți prefecți și subprefecți susținuți anterior de PNL și USR și-au anunțat demisiile în ultimele săptămâni, după ce cele două partide au decis că nu vor intra la guvernare, potrivit News.ro. Într-un comunicat, Guvernul a transmis că a aprobat hotărâri de eliberare din funcție și numire pentru mai mulți prefecți și subprefecți, precizând că persoanele numite „îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de Codul administrativ”. Ce s-a decis: eliberări și numiri la nivel de județe Lista publicată de Executiv include: eliberări din funcția de prefect (inclusiv prefectul municipiului București); eliberări din funcția de subprefect în mai multe județe; numiri în funcția de prefect în județe precum Alba, Arad, Bacău, Bihor, Cluj, Constanța, Dolj, Prahova, Timiș și altele; numiri în funcția de subprefect , inclusiv în județe precum Harghita, Covasna, Mureș, Prahova, Satu Mare și în municipiul București. De ce contează: efect imediat asupra coordonării administrației în teritoriu Schimbarea simultană a zeci de prefecți și subprefecți înseamnă o reconfigurare rapidă a conducerii administrative la nivel local, într-un moment în care relația dintre centru și teritoriu depinde de aceste funcții. Prefecții și subprefecții sunt piese-cheie în implementarea deciziilor guvernamentale la nivel județean. Guvernul Luca Niculescu a fost învestit și cu voturile PNL și UDMR, însă cele două partide au anunțat că nu intră la guvernare, conform informațiilor din material. [...]
UDMR susține adoptarea rapidă a Legii salarizării prin asumarea răspunderii , o procedură care ar scurta traseul parlamentar înainte de buget, potrivit news . Kelemen Hunor spune că proiectul este „pregătit” și ar mai avea nevoie doar de „mici ajustări”. Declarația a fost făcută la B1 TV, în contextul discuțiilor dintre liderii politici și președintele Nicușor Dan, purtate la Cotroceni, unde nu s-a ajuns la o armonizare pe unele puncte considerate importante. Miza: lege înainte de buget, cu un traseu legislativ mai scurt Kelemen Hunor afirmă că, deși în august nu s-a ajuns la o înțelegere, a existat acordul politic pentru a susține „toate demersurile posibile” astfel încât legea să fie adoptată înainte de buget. În acest cadru, liderul UDMR spune că varianta angajării răspunderii de către Guvern ar face procesul „repede și sigur”. „Legea salarizării se poate adopta prin asumare. Asta aş susţine.” Unde s-au blocat discuțiile: baza de calcul și ajustări pe domenii Potrivit lui Kelemen Hunor, una dintre temele rămase în discuție a fost „baza” de la care se pleacă, menționând intervalul „4.000-4.500” și faptul că aici exista o discuție cu sindicatele. El a mai indicat puncte de ajustare pe mai multe arii din sectorul public: Cultură : dispute privind creșterea coeficientului, în special pentru muzee, arheologi și biblioteci; Sănătate și Învățământ : necesare „corecții”, despre care spune că nu ar fi „lucruri extravagante”. Echilibrarea grilei: vechime vs. atractivitatea pentru noii intrați Liderul UDMR a explicat că ar fi fost nevoie de ajustări privind modul în care evoluează salariile pentru angajații cu vechime de 20-25 de ani, în raport cu cei care intră în sistem. El susține că pentru noii intrați ar trebui un coeficient mai mare pentru a face educația mai atractivă, dar fără „înghețarea” completă a creșterilor pentru cei cu experiență, ci eventual o încetinire până când sustenabilitatea bugetară ar permite mai mult. În final, Kelemen Hunor a mai spus că au existat și discuții legate de sistemul medical, dar nu despre ceva care „necesita sume în plus”. Totodată, el a amintit că, inclusiv în perioada crizei guvernamentale, liderii fostei coaliții au avut discuții repetate cu președintele Nicușor Dan pe tema adoptării Legii salarizării. [...]
UDMR condiționează comasarea localităților mici de referendumuri locale , avertizând că o reformă administrativ-teritorială făcută „fără cap” riscă să blocheze funcționarea serviciilor publice, potrivit G4Media . Mesajul liderului UDMR, Kelemen Hunor , vine în contextul în care PSD a readus în discuție comasarea localităților cu sub 1.500 de locuitori, un subiect sensibil mai ales în comunitățile maghiare din Ardeal. Într-o emisiune la B1 TV, Kelemen Hunor a spus că nu este de acord cu varianta de pornire a reformei prezentată de PSD și a insistat că o astfel de decizie nu poate fi asumată fără consultarea directă a comunităților vizate. „Referendumul nu poate să fie scos din ecuație. Dacă vrei o reformă bună trebuie să ai și curajul respectiv.” Ce problemă ridică UDMR: riscul unei reorganizări făcute în grabă Liderul UDMR a criticat modul în care sunt abordate reformele în România și a avertizat că o comasare impusă sau prost pregătită poate genera disfuncționalități, inclusiv în organizarea serviciilor publice. „Dacă faci fără cap te trezești că nu e bine. Cum vor funcționa serviciile, cum împărțim școlile?” Kelemen Hunor a invocat și exemple comparative: a spus că reorganizarea din 1968 a fost „artificială”, iar în Danemarca o comasare voluntară a durat 30 de ani. Calendarul anunțat de Ministerul Dezvoltării În același context, G4Media reamintește declarațiile ministrului Dezvoltării, Alexandru Stoica, care a precizat că proiectul privind comasarea localităților cu până la 1.500 de locuitori ar urma să fie implementat în două etape: până la 1 martie 2027 : comasare voluntară , cu posibilitatea ca localitățile să opteze pentru această soluție; etapa a doua : comasare „asumată” de Guvern. Kelemen Hunor a mai spus că susține începerea reformei, dar contestă ideea că ea ar putea fi finalizată într-un singur an, indicând că o reorganizare administrativă are nevoie de timp și asumare politică. [...]
