Știri
Știri din categoria Politică
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu susține că instabilitatea guvernamentală din ultimii ani este alimentată de interese pentru controlul resurselor publice, într-un mesaj în care afirmă că „crizele politice” sunt „complet artificiale” și legate de „accesul discreționar și privilegiat la resursele statului”, potrivit News.
Ciucu afirmă că „în ultimii cinci ani durata medie a unui guvern este de sub un an” și pune această volatilitate pe seama unor „oameni bogați și puternici” care ar urmări „mai multă bogăție și mai multă putere”. În aceeași intervenție, el spune că guvernele Orban și Cîțu au fost „mătrășite”, iar „acum i se pregătește același lucru guvernului Bolojan”.
În lectura sa, guvernele Ciucă și Ciolacu au funcționat în perioadele în care „oamenii bogați și puternici s-au înțeles”, iar în cazul Cîțu ar fi existat o ruptură între astfel de grupuri, despre care afirmă că „nu toți sunt la vedere”.
Ciucu descrie crizele politice drept un mecanism construit deliberat, asociat cu „foamea de bani” și cu „accesul discreționar și privilegiat la resursele statului”.
„Deci nu avem crize politice naturale, ci complet artificiale, create în laboratoarele lor, parte a foamei de bani şi a accesului discreţionar şi privilegiat la resursele statului.”
El mai susține că actuala situație ar fi „o criză artificială, ușor evitabilă”, care „face rău țării și românilor”, și le transmite colegilor din PNL că partidul ar urma să fie pus în fața unei „alegeri de conștiință”, între „demnitate” și „sistemul, banii” și, în timp, „irelevanța”.
În același mesaj, Ciucu afirmă despre AUR că ar fi „exact sistemul care se prezintă ca anti-sistem”, pe care îl descrie drept „sistemul reinventat în anti-sistem: foști pesediști”.
Totodată, el leagă „cheia acțiunii PSD” și a unor lideri pe care îi menționează (Grindeanu, Neacșu) de „foamea de putere” și bani și susține că Ilie Bolojan „le stă în gât” pentru că „nu are mentalitate de slugă”, adăugând că „nici Orban nu avea”.
Recomandate
Raluca Turcan avertizează că tensiunile din coaliție pot escalada cu efecte asupra economiei , acuzând o implicare „cu valențe neconstituționale” a șefului statului în viața internă a PNL, pe fondul nominalizării lui Veștea într-o funcție în noul Executiv, potrivit Economica . Într-o postare pe Facebook, Turcan susține că actuala configurație politică se sprijină pe „trădări” și „lipsă de loialitate” și că această dinamică riscă să amplifice conflictul politic, cu „efecte grave asupra economiei”. În opinia sa, acțiunile președintelui depășesc „cadrul constituțional normal” în relația cu partenerii politici. „Când un preşedinte de ţară (…) intervine brutal în viaţa internă a unui partid care i-a fost partener şi coechipier politic, intrăm într-o zonă cu evidente valenţe neconstituţionale. Preşedintele poate fi jucător. Dar e vital să-şi aleagă coechipierii corecţi pentru a-şi respecta mandatul” Miza internă în PNL: nominalizarea lui Veștea și acuzația de lipsă de consultare Turcan îi reproșează lui Veștea că ar fi acceptat o funcție în noul Executiv fără să se consulte cu conducerea PNL, deși fusese ales în echipa președintelui partidului, Ilie Bolojan . În acest context, ea leagă episodul de tema loialității în partid. „Faptul că un prim-vicepreşedinte al partidului acceptă o funcţie fără o discuţie cu preşedintele partidului spune multe despre caracter. (…) Loialitatea nu este un concept facultativ într-o echipă” Contextul politic invocat: „puci” și acuzații la adresa PSD, inclusiv pe tema deficitului În evaluarea sa, premisele noului Guvern ar fi „contrare așteptărilor electoratului de dreapta”. Turcan afirmă că un „puci” orchestrat de PSD în interiorul PNL „putea fi anticipat” din cauza unor „interese de grup”, dar că amploarea evenimentelor „depășește orice așteptare”. Ea acuză PSD că a împins România spre „un deficit de aproape 10% din PIB ” prin „prăduirea bugetului de stat” și susține că PSD ar fi „prăbușit Guvernul Bolojan”. În această logică, Turcan afirmă că „cel mai firesc lucru politic” ar fi fost ca PSD „să fie chemat să repare situația dificilă”, nu „să se caute modalități neconstituționale de a sparge un partid parlamentar” care, în viziunea ei, și-a asumat guvernarea „în mod responsabil”. [...]
USR transmite că e puțin probabil să voteze un guvern cu PSD , după ce nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru a venit „foarte din scurt” și fără o propunere oficială către partid, potrivit Agerpres . Mesajul ridică un obstacol de aritmetică parlamentară pentru formarea rapidă a unui executiv, în condițiile în care USR își menține linia de a nu susține o formulă în care intră PSD. Deputatul Radu Mihaiu, vicepreședinte USR, a spus că forurile de conducere ale partidului urmează să decidă poziția privind susținerea lui Veștea, însă a indicat că schimbarea rezoluției interne ar fi „foarte dificilă”. În intervenția la Digi24, el a argumentat că USR a cerut constant reforme și că partidul nu poate spune „da” unei opțiuni despre care află „acum”. Mihaiu a adăugat că, în opinia sa, Adrian Veștea „nu este nici măcar propunerea PNL” și a sugerat că, dacă ar fi o variantă agreată de PSD, votul USR ar deveni și mai greu de obținut. Totodată, el a respins ideea existenței „a două PNL-uri”, afirmând că USR a avut în această criză o „colaborare corectă și onestă” cu liberalii. Ce urmează și de ce contează USR anunță o ședință internă pentru a discuta poziția oficială, dar semnalul public este că partidul își va păstra rezoluția de a nu vota un guvern din care face parte PSD. În același timp, Mihaiu a spus că USR nu vrea să se implice în dezbaterile interne ale PNL. Contextul imediat este schimbarea premierului desemnat: duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul și că îl propune pe Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern. [...]
Ludovic Orban acuză o încălcare a Constituției în desemnarea premierului și susține că președintele Nicușor Dan încearcă să construiască o majoritate parlamentară în afara mecanismelor uzuale, cu sprijin din PSD și din zona partidelor considerate „extremiste”, potrivit HotNews . Fostul consilier prezidențial a declarat la Digi24 că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru ar reprezenta „un atac la constituție și o încălcare grosolană a democrației”. Orban afirmă că Nicușor Dan ar fi încălcat Constituția „de două ori”: prima dată când l-a desemnat pe Eugen Tomac, invocând faptul că acesta provenea dintr-un partid care „nu e în Parlament”, iar a doua oară prin nominalizarea lui Veștea „fără să facă consultări cu partidele parlamentare” și fără ca o formațiune parlamentară să fi făcut propunerea. În aceeași intervenție, Orban a susținut că desemnarea lui Veștea ar arăta că șeful statului este „alături de PSD împotriva PNL” și a descris atât candidatura lui Tomac, cât și pe cea a lui Veștea drept variante „surogat” susținute de PSD. El a adăugat că rămâne de văzut câți parlamentari PNL ar fi dispuși să voteze în afara deciziei partidului, după hotărârea Biroului Național. Acuzații privind reconfigurarea majorității parlamentare Orban a mers mai departe, afirmând că Nicușor Dan „a conspirat împreună cu PSD” pentru „debarcarea Guvernului Bolojan” și pentru „scindarea PNL”, susținând că președintele „l-a transformat într-un inamic politic”. Totodată, fostul lider liberal a spus că, în calculele de susținere pentru un eventual Guvern Veștea, ar intra și parlamentari aleși pe listele SOS România și POT. În acest context, Orban a acuzat o contradicție între discursul public al președintelui și modul în care ar încerca să adune voturi în Parlament, vorbind despre „voturi de la georgiști și șoșocari”. Context: Tomac și-a depus mandatul, Veștea a fost desemnat Potrivit articolului, Eugen Tomac și-a depus duminică mandatul, în ultima zi în care trebuia să anunțe Parlamentul formula viitorului Guvern. Ulterior, Nicușor Dan a anunțat desemnarea lui Adrian Veștea , prim-vicepreședinte PNL și președinte al Consiliului Județean Brașov, pentru funcția de premier, anunț relatat de HotNews într-un material separat: HotNews . [...]
PNL acuză o escaladare a instabilității politice cu potențial cost economic după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, fără consultarea partidului, potrivit Agerpres . Deputatul PNL Robert Sighiartău susține că șeful statului „și-a asumat deschis și fără echivoc confruntarea cu Partidul Național Liberal”, apreciind că, prin nominalizarea unui prim-vicepreședinte PNL la Palatul Victoria „fără consultarea partidului și fără existența unui mandat”, președintele „a ales să intervină direct în viața internă” a formațiunii. Mesajul a fost publicat duminică, pe Facebook. Sighiartău leagă decizia de contextul creat după moțiunea de cenzură care a înlăturat Guvernul Bolojan, despre care afirmă că a deschis „o perioadă de instabilitate politică și economică”, ale cărei costuri „au fost suportate de cetățeni și de mediul de afaceri”. Ce reproșează PNL și ce consecințe invocă În postarea citată de Agerpres , deputatul liberal afirmă că președintele „a renunțat la poziția de mediator” și „a ales să devină actor politic” într-o confruntare care ar urmări „fragmentarea” PNL. Totodată, el susține că îndepărtarea lui Ilie Bolojan nu ar fi fost rezultatul unor „simple diferențe politice”, ci parte a unei „strategii asumate împreună cu PSD”. Context: schimbarea premierului desemnat Duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și că îl propune în locul acestuia pe Adrian Veștea, mai notează Agerpres. [...]
Acuzațiile de „complot” din PNL ridică semne de întrebare asupra stabilității politice în jurul desemnării premierului , după ce Ciprian Ciucu a susținut că nominalizarea lui Adrian Veștea s-a făcut fără consultarea conducerii statutare a partidului, potrivit Economica . Într-un mesaj publicat pe Facebook, Ciucu a descris situația în termeni duri și a afirmat că liderii PNL ar fi aflat „post-factum” despre nominalizare, „când au început să sune telefoanele”. El a calificat desemnarea drept „un act de agresiune la adresa unui partid democratic”, „nemaiîntâlnit până acum”, susținând că ar fi culminarea unui demers început „în ultimele luni”. Ce reclamă Ciucu: decizie fără consultare și absențe „deliberate” de la BPN Primarul susține că planul ar fi fost cunoscut „încă din cursul acestei săptămâni” de către „anumiți factori politici” care ar fi preferat „să conspire în secret”. În aceeași logică, Ciucu afirmă că inițiatorii demersului, „inclusiv premierul desemnat Adrian Veștea”, ar fi absentat „deliberat” de la ședința Biroului Politic Național al PNL pentru a evita asumarea deciziei în fața partidului. În mesajul său, Ciucu indică și o posibilă miză internă: „Unul dintre obiective este ruperea PNL.” Miza: coeziunea partidului și capacitatea de a gestiona presiuni „externe” Deși descrie o escaladare a conflictului intern, Ciucu spune că se așteaptă ca PNL să „treacă și acest test” și să refuze subordonarea față de „interese externe”, fără a detalia în ce ar consta acestea. El a mai afirmat că „modul acesta de a face politică se va întoarce împotriva acelora” care îl practică. Contextul desemnării Duminică dimineață, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și că îl propune în locul acestuia pe Adrian Veștea, conform informațiilor din aceeași sursă. [...]
Clotilde Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Adrian Veștea ca premier ar putea prelungi instabilitatea politică, cu efecte directe asupra încrederii în economie și asupra predictibilității guvernării , potrivit Wall-Street . Într-un mesaj critic, Armand susține că România are nevoie de o formulă de conducere care să genereze credibilitate, nu de „compromisuri” rezultate din negocieri interne de partid. În contextul discuțiilor despre viitoarea formulă de guvernare, Armand spune că nominalizarea lui Veștea „pare mai degrabă o glumă proastă decât o soluție pentru România” și acuză existența unor „jocuri de culise” în PNL, care ar pune calculele politice înaintea interesului public. Miza invocată: încrederea economică și stabilitatea politică Armand leagă direct alegerea viitorului premier de riscurile economice și de securitate din regiune, argumentând că România ar avea nevoie de un șef al Executivului capabil să genereze „încredere, reforme și stabilitate”. În același timp, ea critică ideea unei nominalizări „de compromis”, despre care afirmă că ar servi interesele unor lideri de partid „care se tem de schimbare”. Printre vulnerabilitățile pe care spune că ar trebui să le ia în calcul partidele în negocieri, Armand enumeră: „recesiunea nedeclarată oficial” (formularea îi aparține); problemele legate de ratingul de țară; conflictele din apropierea granițelor României; nevoia de stabilitate politică și continuarea reformelor. „Suntem într-o recesiune nedeclarată oficial, stăm destul de rău și la rating de țară, avem conflicte la graniță.” Scenariul politic: majoritate cu reforme vs. negocieri PNL–PSD În viziunea sa, prioritatea ar trebui să fie construirea unei majorități „în jurul reformelor”, împreună cu Ilie Bolojan și USR, nu o înțelegere între PNL și PSD. Armand afirmă că anumite grupări din PNL ar prefera negocieri interne și o formulă care să mențină relația politică PNL–PSD. „În loc să construiască o majoritate solidă în jurul reformelor, alături de Ilie Bolojan și USR, anumite grupări din PNL (…) par hotărâte să repete exact scenariul din 2021: jocuri de culise, orgolii și calcule de partid puse înaintea interesului public.” Într-o formulare dură, Armand acuză că o astfel de direcție ar urmări conservarea actualului sistem de putere. „Să fure liniștiți în continuare alături de PSD. Ăsta e visul suprem al uselismului.” Ce urmează, potrivit lui Armand: risc de reluare a crizei din 2021 Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Veștea ar putea avea ca efect excluderea lui Ilie Bolojan și a USR din viitoarea formulă de guvernare, ceea ce – în opinia ei – ar putea relansa tensiunile politice similare celor din 2021, când conflictele din coaliție au dus la ruperea alianței și la instabilitate prelungită. „Dacă această mutare urmărește scoaterea lui Ilie Bolojan și a USR din ecuația guvernării, atunci asistăm la reluarea unui film prost pe care românii l-au mai văzut. Iar finalul lui a fost unul pe care l-am plătit cu toții.” În concluzie, mesajul lui Armand pune accent pe riscul ca negocierile politice și o nominalizare contestată să adâncească impredictibilitatea, într-un moment în care – susține ea – economia și contextul regional ar cere o conducere care să consolideze încrederea. [...]
