Știri
Știri din categoria Politică
Avocatul Poporului contestă la CCR OUG 38/2026, ceea ce poate bloca sau întârzia aplicarea reglementărilor din programul SAFE, într-un moment în care Guvernul Bolojan a fost deja demis prin moțiune de cenzură, potrivit Digi24.
Renate Weber a declarat pentru Digi24.ro că sesizarea către Curtea Constituțională va fi trimisă în cursul zilei de marți și că instituția va publica documentul pe site „pe la ora 15.00”, împreună cu „toate motivele și argumentele”. Weber a precizat că demersul este „independent” de petiția depusă de AUR și că analiza a început înainte ca această solicitare să ajungă la Avocatul Poporului.
„Sesizarea noastră este independentă de petiția primită de la AUR. Este propria noastră analiză începută chiar de vineri după-amiază (...) Analiza și sesizarea privesc atât fondul OUG, cât și procedurile constituționale.”
Actul vizat este Ordonanța de urgență 38/2026, care, potrivit informațiilor din articol, include reglementări privind programul SAFE de înzestrare a armatei. Contestarea la CCR deschide perspectiva unei decizii care ar putea afecta aplicarea ordonanței, în funcție de verdictul Curții.
În paralel, Comisia pentru constituționalitate a Senatului a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în legătură cu OUG 38/2026 și a apreciat că președintele Senatului ar trebui să sesizeze CCR. Decizia finală privind o astfel de sesizare ar urma să fie luată de Biroul permanent, conform aceleiași surse.
Potrivit Digi24.ro, ordonanța a fost adoptată în ședința de Guvern din 4 mai, înainte ca moțiunea de cenzură să ducă la demiterea Cabinetului Bolojan. Ulterior, Guvernul interimar a reintrodus pe ordinea de zi a ședinței din 8 mai același act normativ, cu câteva ore înainte de demitere.
Secretariatul General al Guvernului a transmis, conform articolului, că repunerea pe ordinea de zi nu ar fi însemnat o nouă adoptare, ci îndeplinirea unei proceduri formale legate de avizul emis ulterior de Consiliul Legislativ. Guvernul a invocat și faptul că a fost vorba despre luarea la cunoștință a avizului negativ al Consiliului Legislativ asupra modificărilor introduse în ședința din 4 mai.
În cursul zilei, Avocatul Poporului trimite sesizarea la CCR, iar documentul ar urma să fie făcut public pe site-ul instituției în jurul orei 15.00, potrivit declarațiilor Renatei Weber. Separat, Senatul ar putea decide dacă președintele Camerei sesizează Curtea pe tema conflictului constituțional invocat de comisia de specialitate.
Recomandate
Schimbul de replici PSD–PNL ridică riscul de blocaj în formarea Guvernului , chiar înainte ca președintele Nicușor Dan să facă o nouă desemnare de premier, pe fondul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Mihai Fifor, fost ministru PSD al Apărării, a lansat un atac la adresa PNL într-o postare pe Facebook, cu câteva ore înainte de desemnarea anunțată. Social-democratul susține că liberalii transmit „cu jumătate de gură” că, dacă PSD intră la guvernare, PNL va trece în opoziție, deși, spune el, PNL ar fi afirmat și în trecut că intră în opoziție după moțiunea de cenzură din luna mai. „La PNL situația e puțin… gravidă. Cu jumătate de gură, ne anunță azi din nou că, dacă PSD intră la guvernare, ei pleacă în opoziție.” Contextul: a patra desemnare de premier și o propunere deja anunțată de PSD Atacul lui Fifor vine într-un moment în care președintele Nicușor Dan urmează să facă „cea de-a patra desemnare” de premier, după consultările cu partidele și grupurile parlamentare. În același timp, PSD a anunțat deja o propunere: Sorin Grindeanu , liderul social-democraților. În paralel, Mediafax notează că Guvernul Bolojan este în interimat din luna mai, după ce PSD a ieșit din executiv și a demis cabinetul prin moțiune de cenzură. Miza politică: poziționarea PNL între putere și opoziție În postarea sa, Fifor acuză PNL de inconsecvență și ironizează faptul că, la cinci luni de la moțiune, Ilie Bolojan ar fi rămas la Palatul Victoria, în timp ce partidul ar repeta periodic mesajul că va intra în opoziție. „PNL rămâne, probabil, singurul partid din istorie care a reușit performanța de a fi și la putere, și în opoziție. Simultan.” Potrivit informațiilor din articol, până acum au existat două desemnări „dinspre tabăra liberalilor”, însă niciuna nu a trecut de votul de învestire din Parlament. În acest context, escaladarea publică a tensiunilor PSD–PNL complică și mai mult perspectiva unei majorități stabile, în condițiile în care următoarea nominalizare depinde de rezultatul consultărilor și de capacitatea de a strânge voturi în Legislativ. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu pune pe agenda imediată prețurile la energie și protejarea puterii de cumpărare , în timp ce își finalizează programul de guvernare și se pregătește de consultările cu partidele parlamentare, potrivit Wall-Street . Mesajul vine într-un moment în care presiunea facturilor, odată cu apropierea iernii, devine un test de politici publice cu impact direct în economie și în costurile companiilor. Niculescu spune că, dincolo de negocierile politice, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și pornește de la așteptările populației privind felul în care sunt cheltuiți banii publici și capacitatea de a face față scumpirilor. Într-o postare pe Facebook, citată de Agerpres, acesta a punctat că „facturile nu așteaptă calendarul politic” și că este nevoie de răspunsuri la problema prețurilor la energie. Pe lista de preocupări menționate de premierul desemnat se află: creșterea economică; protecția puterii de cumpărare; măsuri de relansare pentru mediul de afaceri; îmbunătățirea colectării veniturilor publice și atenție la cheltuirea banului public. Program „realist” și consultări cu partidele Niculescu afirmă că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”, susținând ideea de continuitate acolo unde politicile funcționează și de corectare a ceea ce nu funcționează. El spune că va ține cont de prioritățile diferite ale partidelor și că rolul său este să le „unească într-un program realist”, pe care intenționează să îl prezinte public după discuții. Desemnarea lui Luca Niculescu ca premier a fost anunțată de președintele Nicușor Dan la finalul consultărilor cu partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament, mai notează publicația. [...]
George Simion spune că AUR e aproape să guverneze singur , iar mesajul are o miză directă de încredere pentru mediul economic: liderul partidului afirmă că, din discuțiile purtate de oficiali AUR cu investitori străini, ar fi rezultat că „nu are nimeni nicio problemă” cu venirea formațiunii la guvernare, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, în contextul poziționării AUR față de formulele de guvernare. Simion a susținut că partidul nu va vota „guverne din care nu facem parte” și a argumentat că, în lipsa unui premier „deplin”, nu ar putea fi făcute „cheltuieli nesăbuite”. Mesajul către investitori: „nu are nimeni nicio problemă” În intervenția sa, președintele AUR a spus că reprezentanți ai partidului au discutat cu investitori străini și că, în urma acestor discuții, concluzia ar fi fost una favorabilă pentru AUR din perspectiva acceptabilității la guvernare. Afirmația nu este însoțită, în relatarea news.ro, de detalii despre cine au fost investitorii, când au avut loc discuțiile sau ce teme au fost abordate, astfel că nu poate fi evaluată independent dimensiunea sau relevanța acestor contacte. Ținta politică: guvern pe patru ani, cu majoritate Simion a prezentat drept „singura soluție” pentru stabilizarea țării și pentru „măsuri de redresare economică” formarea unui guvern pe patru ani, susținut de o majoritate parlamentară. Totodată, el s-a declarat convins că AUR va ajunge la guvernare și a formulat explicit perspectiva unei guvernări fără parteneri. „Astăzi mai avem puțin și ajungem să guvernăm singuri, și e o problemă de timp, o problemă de timp.” Context: referirea la demiterea lui Ilie Bolojan În aceeași intervenție, liderul AUR a făcut referire la Ilie Bolojan, despre care a spus că a fost „demis în mai”, susținând că ar fi preferabil „fără niciun premier” decât un „premier Bolojan”. News.ro nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre procedura sau contextul politic la care se referă Simion, dincolo de această afirmație. [...]
Deși a câștigat alegerile în Saxonia-Anhalt, AfD nu are încă o majoritate pentru a guverna , iar blocajul arată limitele „cordonului sanitar” („firewall”) prin care partidele tradiționale din Germania refuză cooperarea cu extrema dreaptă, potrivit Reuters . La prima ședință a noului parlament regional, la Magdeburg, formațiunea Alternativa pentru Germania (AfD) a intrat în legislativ după victoria din 6 septembrie, însă a rămas la trei mandate de majoritatea absolută pe care candidatul său, Ulrich Siegmund, o viza. Siegmund a spus înaintea ședinței că urmărește să obțină sprijinul parlamentului pentru a deveni premier al landului într-un prim tur de vot care, potrivit lui, ar urma să aibă loc abia în decembrie, fără să ofere detalii despre cum ar construi această susținere. „Firewall”-ul ține AfD departe de executiv Impulsul electoral al AfD se lovește, din nou, de refuzul partidelor mainstream de a negocia cu formațiunea, o politică descrisă în Germania drept „firewall”. Reuters notează că AfD, fondată în 2013 ca mișcare eurosceptică, și-a extins baza de susținere prin opoziția tot mai dură față de imigrație, mai ales după valul de refugiați din 2015. În paralel, opoziția civică rămâne vizibilă: aproximativ 400 de protestatari s-au adunat pașnic în fața parlamentului regional, au citit cu voce tare Constituția Germaniei și au afișat un banner cu mesajul „Fără cooperare cu extrema dreaptă”. Victorie simbolică: AfD obține pentru prima dată președinția unui parlament regional Chiar și fără o cale clară spre guvernare, AfD a obținut o victorie simbolică: Tobias Rausch, un antreprenor imobiliar în vârstă de 35 de ani și apropiat al lui Siegmund, a fost ales președinte al parlamentului regional cu sprijinul formațiunii de stânga populistă BSW. Este primul membru AfD care ajunge într-una dintre cele mai înalte funcții dintr-o legislatură de land. În discursul inaugural, Rausch a cerut colaborare între parlamentari și a spus că „zilele cordoanelor sanitare politice ar trebui să fie de domeniul trecutului”. BSW, singurul potențial sprijin, dar fără coaliție Votul a fost urmărit și ca test al relației cu BSW, singurul partid care nu a exclus explicit cooperarea cu AfD, deși a respins ideea intrării într-o coaliție. BSW a anunțat că s-ar abține la un vot pentru Siegmund ca premier, scenariu care ar putea deschide calea unei guvernări minoritare AfD „tolerate” pasiv de BSW, după un model văzut în landul vecin Turingia. Siegmund a respins anterior o astfel de formulă, pe motiv că l-ar face prea dependent de un partid mai mic. Siegmund a evocat și posibilitatea unor noi alegeri dacă nu obține majoritatea necesară din prima încercare. În votul secret pentru președinția parlamentului regional, Rausch a primit 48 de voturi, peste totalul cumulat al AfD și BSW (44), ceea ce sugerează sprijin și din partea a cel puțin patru parlamentari din alte partide, potrivit calculelor Reuters. De ce contează Evoluțiile din Saxonia-Anhalt alimentează presiunea politică asupra guvernului cancelarului Friedrich Merz , după ce AfD a avut rezultate puternice și în alte două alegeri regionale din septembrie. În același timp, impasul din jurul formării guvernului arată că, în pofida creșterii electorale, accesul AfD la puterea executivă rămâne condiționat de capacitatea de a rupe izolarea politică sau de a găsi formule de sprijin parlamentar fără coaliție. [...]
AUR susține că există o majoritate pentru alegeri anticipate , iar partidul consideră „improbabilă” susținerea unui Guvern condus de Luca Niculescu, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , vine în contextul consultărilor de la Palatul Cotroceni și indică o posibilă prelungire a incertitudinii politice, cu efect direct asupra predictibilității deciziilor guvernamentale. Peiu a spus că i-a comunicat președintelui Nicușor Dan că AUR „are o majoritate, care poate fi probată, pentru alegeri anticipate”. Într-o conferință de presă la Parlament, senatorul a susținut că, „din ce spun partidele politice”, ar exista o majoritate în acest sens. Semnal politic: AUR exclude sprijinul pentru Guvernul Niculescu În aceeași declarație, Peiu a afirmat că este „improbabil” ca AUR să susțină Guvernul Niculescu, folosind o formulare prin care a echivalat această posibilitate cu „probabilitatea zero”. Disputa cu președintele, pe tema stabilității financiare și a relațiilor externe Peiu a relatat că întâlnirea de luni de la Cotroceni „ar fi trebuit să fie niște consultări”, dar, în versiunea sa, acestea nu ar fi avut loc deoarece i-a cerut președintelui să își justifice afirmațiile făcute anterior. Senatorul AUR a contestat acuzația că formațiunea ar pune în pericol stabilitatea financiară a statului, argumentând că AUR nu a fost la guvernare și invocând un „program de ieșire din criză” care ar include reduceri ale cheltuielilor bugetare „cu un procent în fiecare an pentru următorii patru ani”. Totodată, Peiu a afirmat că, în documentele partidului, AUR ar stipula respectarea „cu strictețe” a tratatelor care definesc orientarea euro-atlantică a României: Tratatul NATO, Tratatul Uniunii Europene și Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. În context, Agerpres amintește că președintele Nicușor Dan a declarat săptămâna trecută că o prezență a AUR la guvernare ar afecta relația cu partenerii României, atât pe componenta de securitate, cât și pe cea legată de Uniunea Europeană. [...]
PSD contestă politic desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, ceea ce complică formarea unei majorități și calendarul guvernării , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că numirea „nu este neconstituțională”, dar partidul se declară „extrem de dezamăgit” de decizia președintelui Nicușor Dan de a nu-i încredința mandatul. Grindeanu a afirmat că, în discuțiile de la Cotroceni, a cerut explicit mandatul de prim-ministru și că se aștepta ca „după patru premieri de dreapta” să existe „șansa celor care au câștigat alegerile”, respectiv PSD. În același timp, liderul social-democrat a insistat că desemnarea lui Niculescu nu încalcă legea sau Constituția. Miza politică: PSD își delimitează poziția față de președinte și de noul premier desemnat În declarațiile de la sediul central al PSD, Grindeanu a respins ideea unor „înțelegeri” între PSD și Nicușor Dan, susținând că astfel de scenarii au fost folosite pentru a „justifica incompetența” și „rezultate dezastruoase”. El a interpretat decizia de desemnare ca dovadă că nu a existat „niciodată vreo înțelegere” între președinte și PSD. Totodată, Grindeanu a spus că nu i-a cerut explicații președintelui pentru faptul că nu a fost desemnat premier. Contextul invocat de Grindeanu: o succesiune de opțiuni „de dreapta” Liderul PSD a enumerat mai multe nume pe care președintele le-ar fi desemnat sau încercat anterior pentru funcția de premier: Ilie Bolojan, Eugen Tomac, Veștea și Siegfried Mureșan, pe care i-a caracterizat drept „de dreapta”. Despre Luca Niculescu, Grindeanu a spus că este „dincolo de vreo culoare politică”. În acest cadru, Grindeanu a concluzionat că, deși situația nu este „în afara Constituției”, în PSD există „dezamăgire” și „un soi de revoltă” față de opțiunea președintelui. [...]
