Știri
Știri din categoria Politică
Avocatul Poporului contestă la CCR OUG 38/2026, ceea ce poate bloca sau întârzia aplicarea reglementărilor din programul SAFE, într-un moment în care Guvernul Bolojan a fost deja demis prin moțiune de cenzură, potrivit Digi24.
Renate Weber a declarat pentru Digi24.ro că sesizarea către Curtea Constituțională va fi trimisă în cursul zilei de marți și că instituția va publica documentul pe site „pe la ora 15.00”, împreună cu „toate motivele și argumentele”. Weber a precizat că demersul este „independent” de petiția depusă de AUR și că analiza a început înainte ca această solicitare să ajungă la Avocatul Poporului.
„Sesizarea noastră este independentă de petiția primită de la AUR. Este propria noastră analiză începută chiar de vineri după-amiază (...) Analiza și sesizarea privesc atât fondul OUG, cât și procedurile constituționale.”
Actul vizat este Ordonanța de urgență 38/2026, care, potrivit informațiilor din articol, include reglementări privind programul SAFE de înzestrare a armatei. Contestarea la CCR deschide perspectiva unei decizii care ar putea afecta aplicarea ordonanței, în funcție de verdictul Curții.
În paralel, Comisia pentru constituționalitate a Senatului a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în legătură cu OUG 38/2026 și a apreciat că președintele Senatului ar trebui să sesizeze CCR. Decizia finală privind o astfel de sesizare ar urma să fie luată de Biroul permanent, conform aceleiași surse.
Potrivit Digi24.ro, ordonanța a fost adoptată în ședința de Guvern din 4 mai, înainte ca moțiunea de cenzură să ducă la demiterea Cabinetului Bolojan. Ulterior, Guvernul interimar a reintrodus pe ordinea de zi a ședinței din 8 mai același act normativ, cu câteva ore înainte de demitere.
Secretariatul General al Guvernului a transmis, conform articolului, că repunerea pe ordinea de zi nu ar fi însemnat o nouă adoptare, ci îndeplinirea unei proceduri formale legate de avizul emis ulterior de Consiliul Legislativ. Guvernul a invocat și faptul că a fost vorba despre luarea la cunoștință a avizului negativ al Consiliului Legislativ asupra modificărilor introduse în ședința din 4 mai.
În cursul zilei, Avocatul Poporului trimite sesizarea la CCR, iar documentul ar urma să fie făcut public pe site-ul instituției în jurul orei 15.00, potrivit declarațiilor Renatei Weber. Separat, Senatul ar putea decide dacă președintele Camerei sesizează Curtea pe tema conflictului constituțional invocat de comisia de specialitate.
Recomandate
PNL și USR își coordonează agenda legislativă pe PNRR și OCDE , într-un prim test de funcționare a noului bloc parlamentar anunțat de conducerile celor două partide, cu miza de a susține „direcția de reformă” a guvernului Bolojan, potrivit Stirile Pro TV . Marți, la Parlament, liderii celor două grupuri au avut prima ședință comună după anunțul colaborării, pentru a stabili o strategie de coordonare a acțiunilor în perioada următoare. La final, Mircea Abrudean (președintele Senatului și lider PNL) a susținut că blocul PNL–USR ar reprezenta „cea mai puternică forță” din Parlament. Ce urmăresc PNL și USR în Parlament Din declarațiile făcute după întâlnire, prioritățile invocate țin de continuarea reformelor și de proiecte asociate angajamentelor externe ale României, cu accent pe: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , unde Abrudean a spus că există „9 proiecte de lege” legate de adoptarea unor „jaloane” (ținte asumate în schimbul finanțării); programul SAFE; aderarea la OCDE; continuarea reformelor începute de guvern. „Am avut o întâlnire cu colegii de la USR pentru a ne coordona strategia parlamentară pentru următoarea perioadă. Pe PNRR, avem 9 proiecte de lege care prevăd adoptarea unor jaloane. Al doilea element important, accesarea programului SAFE, aderarea la OCDE, și continuarea reformelor începute de guvern”, a declarat Mircea Abrudean. Căutarea de majorități și următorii pași Abrudean a indicat că PNL și USR vor încerca să atragă sprijin și din afara celor două partide pentru proiectele legislative pe care le consideră necesare. „Noi discutăm despre ceea ce ne propunem noi să facem. Împreună suntem cea mai puternică forță din Parlament. Încercăm să aducem lângă noi oameni responsabili din parlament, din toate partidele”, a mai declarat Abrudean. Din partea USR, deputatul Diana Stoica a descris întâlnirea drept începutul colaborării parlamentare și a spus că la următoarea reuniune ar urma să fie stabilit „un set de inițiative legislative” asumate împreună. Totodată, participanții au fost întrebați și despre posibilitatea unui „front comun” în negocierile de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, după demiterea lui Ilie Bolojan, însă materialul nu indică o decizie concretă pe acest subiect. [...]
România mizează pe semnarea până la 31 mai a contractelor din programul SAFE , un calendar care ar trebui să deblocheze investiții și să aducă în țară o parte din producția aferentă înzestrării militare, în ciuda crizei politice de la București, potrivit Antena 3 . Președintele Nicușor Dan a declarat marți, la Black Sea and Balkans Security Forum , că România este „în grafic” cu programul SAFE – un mecanism de finanțare prin împrumuturi europene pentru achiziții și investiții în apărare – și că în comisiile parlamentare de Apărare urmează să fie votată „ultima parte” a acordului necesar pentru semnarea contractelor. Ce impact economic invocă președintele Șeful statului a susținut că, în perspectiva programului SAFE, companiile implicate „vor aduce o parte din producție în România”, estimând o valoare de 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). Totodată, el a spus că, din discuțiile cu firmele care ar urma să semneze contracte, există „toată voința” ca activitatea economică generată de aceste proiecte să nu se oprească în 2030. Contextul politic și mesajul către parteneri Nicușor Dan a afirmat că, în pofida crizei politice interne, „nu există dubii din partea partidelor pro-occidentale” privind obligațiile strategice ale României. În deschiderea forumului, președintele a legat consolidarea internă de securitatea regională, menționând că aceasta se reflectă în securitatea la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO și în Balcanii de Vest, și a indicat drept direcții „investiții în apărare”, „interoperabilitate” și un „parteneriat transatlantic” funcțional. [...]
Mesajul lui Nicușor Dan despre UE a redeschis o discuție incomodă: România câștigă net din Uniune, dar Europa are vulnerabilități care se traduc în riscuri economice și de securitate , potrivit HotNews . În jurul discursurilor președintelui, ținute de Ziua Europei și reluate ulterior la conferința „ Black Sea and Balkans Security Forum ”, s-a format o controversă care nu a vizat atât mesajele pro-europene, cât faptul că șeful statului a vorbit explicit și despre „greșelile” Europei. Publicația notează că reacțiile au mers dincolo de critică și au inclus suspiciuni privind o „agendă ascunsă”, inclusiv acuzații că ar încerca o poziționare de tip „pro-MAGA”, acuzație la care președintele a răspuns că politica externă a României nu se schimbă. Bilanțul financiar invocat: România, beneficiar net al UE Un punct central din intervențiile lui Nicușor Dan a fost argumentul economic: România ar fi plătit 36 de miliarde de euro și ar fi încasat 110 miliarde de euro, adică un câștig net de 74 de miliarde de euro, conform cifrelor citate în articol. Din suma totală primită, președintele a indicat că 45 de miliarde de euro au mers către agricultură și dezvoltarea satelor românești. „Europa a făcut greșeli”: energie, apărare, mediu În același registru, Nicușor Dan a enumerat o serie de decizii europene pe care le consideră erori, cu efecte directe asupra economiei și securității: renunțarea la energia nucleară și bazarea pe gaz ieftin din Rusia; neglijarea industriei de apărare; stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase”, care ar fi afectat industria grea; acțiuni „ideologice” pe mai multe subiecte. În logica prezentată, miza nu este contestarea proiectului european, ci discutarea realistă a vulnerabilităților, inclusiv a dependențelor energetice și a capacității de apărare. Relația cu SUA: „parteneriat corect, solid, echitabil” HotNews reține și formularea președintelui despre relația transatlantică: Europa și România ar avea nevoie de un „parteneriat corect, solid, echitabil” cu Statele Unite, iar România ar susține o astfel de direcție. În articol apare și un exemplu din actualitatea americană, cu trimitere la The Guardian , pentru a ilustra, în contrapunct, ideea că o relație „corectă și echitabilă” nu înseamnă gesturi opace sau tranzacționale. Contextul mai larg: „ Europa se destramă sub ochii noștri ” Titlul articolului trimite la un apel din 2019 semnat de 30 de intelectuali europeni, publicat de The Guardian , care avertiza că „Europa se destramă sub ochii noștri”. Semnatarii susțineau că, în pofida greșelilor și eșecurilor, Europa rămâne „un far” și că valul naționalismului poate fi combătut prin patriotism. Concluzia de fond a textului este că, la șapte ani de la acel apel, „tulburarea este mai extinsă și amenințările sunt mai adânci”, iar una dintre cauze ar putea fi tocmai lipsa unei dezbateri suficient de directe despre problemele Uniunii. [...]
Vizita secretarului general al NATO la București deschide o nouă rundă de discuții la vârf pe agenda de securitate a României , într-un moment în care întâlnirile cu liderii politici locali sunt folosite pentru coordonare și semnal politic în interiorul Alianței, potrivit Antena 3 . Publicația notează că secretarul general al NATO a ajuns la București și că urmează să ia cina cu Nicușor Dan . Materialul nu oferă, însă, detalii despre agenda discuției, temele care vor fi abordate sau eventuale concluzii așteptate în urma întâlnirii. Informația a fost publicată marți, 12 mai 2026, la ora 19:55, conform datelor afișate pe pagina sursei. În lipsa altor precizări în material, nu este clar dacă vizita include și întâlniri instituționale suplimentare sau declarații publice. [...]
România și Polonia transmit că nu își calibrează politica de securitate după promisiunile Moscovei , iar mesajul comun de la Cotroceni indică menținerea unei linii prudente în NATO și UE, în pofida declarațiilor lui Vladimir Putin despre o posibilă apropiere a încheierii războiului din Ucraina, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute marți, la Palatul Cotroceni , de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, ambii susținând că afirmațiile liderului rus trebuie privite cu scepticism. De ce contează: semnal de continuitate în postura de apărare În esență, cei doi șefi de stat transmit că eventualele mesaje de „pace” venite de la Kremlin nu schimbă evaluarea de securitate a flancului estic. În logica lor, pregătirea militară și coordonarea în formatele NATO, UE și B9 rămân prioritare, indiferent de retorica Moscovei. Ce a spus Karol Nawrocki Președintele Poloniei a afirmat că își dorește o „pace de durată și dreaptă” și a salutat existența negocierilor, dar a subliniat că rămâne sceptic față de declarațiile lui Putin. „Bineînțeles că toți așteptăm o pace de durată și dreaptă în Ucraina și mă bucur că sunt purtate negocieri în această discuție. Însă, în ce privește cuvintele președintelui Rusiei Vladimir Putin, eu sunt sceptic.” Nawrocki a mai spus că analizele serviciilor de securitate ar arăta că Rusia a pierdut de la începutul anului mai mult teritoriu decât a ocupat în Ucraina și a invocat dificultăți economice ale Rusiei. Totodată, a insistat asupra ideii că trebuie precizat „cine este victima” în acest conflict. Ce a spus Nicușor Dan Președintele României a susținut că Vladimir Putin „nu trebuie luat foarte în serios”, amintind că liderul rus ar fi negat anterior intenția de a invada Ucraina. Nicușor Dan a afirmat și că, în 2026, poziția Ucrainei pe front ar fi mai bună decât în anii anteriori, invocând o declarație a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Consiliul European , potrivit căreia Ucraina ar fi câștigat pe teren mai mult decât a pierdut în cursul anului 2026. „Pe ce a spus Vladimir Putin, nu trebuie să-l luăm foarte în serios. Vă aduc aminte că el a spus că nu invadează Ucraina, de exemplu (…).” Nicușor Dan a mai declarat că Rusia continuă atacurile, în ciuda afirmațiilor despre o eventuală încetare a focului, și a susținut că documentele de strategie militară ale Rusiei din ultimii ani „nu indică” o dorință de pace pe continentul european. „Noi trebuie să fim pregătiți și asta facem și în formatul acesta bilateral, și în format B9, și în interiorul NATO, și în interiorul Uniunii Europene.” Ce urmează Din declarațiile celor doi lideri reiese că discuțiile bilaterale România–Polonia și coordonarea în formatele B9, NATO și UE vor continua pe linia pregătirii și descurajării, fără a trata drept decisive mesajele publice ale Kremlinului privind încheierea războiului. [...]
AUR vrea să ridice de zece ori plafonul plăților în numerar între firme, până la 50.000 de lei , o schimbare care ar relaxa semnificativ regulile actuale și ar modifica Legea nr. 70/2015, potrivit Mediafax . Proiectul de lege depus de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune creșterea plafonului pentru plățile cash de la 5.000 de lei la 50.000 de lei, măsura fiind adresată firmelor și justificată de partid prin nevoia de a „facilita operațiunile de încasări și plăți în numerar”. Ce spune AUR că urmărește prin proiect Potrivit comunicatului AUR citat de Mediafax, inițiativa ar veni „în sprijinul IMM-urilor, al profesiilor liberale și al antreprenorilor” care ar avea „blocaje administrative” și dificultăți generate de restricțiile actuale. În același comunicat, AUR susține că proiectul păstrează măsuri de control pentru combaterea evaziunii fiscale și interzice „fragmentarea artificială a tranzacțiilor” pentru evitarea plafonului, menținând sancțiunile pentru încălcarea legii. Detalii legislative și argumentele din Parlament Gabriel Florea , deputat AUR, a declarat că a fost depus PL-x 110/2026 pentru modificarea Legii nr. 70/2015, astfel încât plafonul plăților cash să fie majorat la 50.000 de lei. În aceeași intervenție, el a afirmat că anul trecut s-au închis „peste 100.000 de firme”, iar anul acesta „aproape 10.000”, susținând că mediul de afaceri este „în colaps”. Deputatul a mai spus că măsura ar fi în concordanță cu „politica europeană” și ar avea ca scop sprijinirea mediului de afaceri. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre calendarul parlamentar sau despre șansele de adoptare ale proiectului. În forma prezentată public, inițiativa rămâne la nivel de propunere legislativă, urmând să fie dezbătută în Parlament. [...]
