Știri
Știri din categoria Politică

România și Polonia transmit că nu își calibrează politica de securitate după promisiunile Moscovei, iar mesajul comun de la Cotroceni indică menținerea unei linii prudente în NATO și UE, în pofida declarațiilor lui Vladimir Putin despre o posibilă apropiere a încheierii războiului din Ucraina, potrivit Mediafax.
Declarațiile au fost făcute marți, la Palatul Cotroceni, de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, ambii susținând că afirmațiile liderului rus trebuie privite cu scepticism.
În esență, cei doi șefi de stat transmit că eventualele mesaje de „pace” venite de la Kremlin nu schimbă evaluarea de securitate a flancului estic. În logica lor, pregătirea militară și coordonarea în formatele NATO, UE și B9 rămân prioritare, indiferent de retorica Moscovei.
Președintele Poloniei a afirmat că își dorește o „pace de durată și dreaptă” și a salutat existența negocierilor, dar a subliniat că rămâne sceptic față de declarațiile lui Putin.
„Bineînțeles că toți așteptăm o pace de durată și dreaptă în Ucraina și mă bucur că sunt purtate negocieri în această discuție. Însă, în ce privește cuvintele președintelui Rusiei Vladimir Putin, eu sunt sceptic.”
Nawrocki a mai spus că analizele serviciilor de securitate ar arăta că Rusia a pierdut de la începutul anului mai mult teritoriu decât a ocupat în Ucraina și a invocat dificultăți economice ale Rusiei. Totodată, a insistat asupra ideii că trebuie precizat „cine este victima” în acest conflict.
Președintele României a susținut că Vladimir Putin „nu trebuie luat foarte în serios”, amintind că liderul rus ar fi negat anterior intenția de a invada Ucraina. Nicușor Dan a afirmat și că, în 2026, poziția Ucrainei pe front ar fi mai bună decât în anii anteriori, invocând o declarație a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Consiliul European, potrivit căreia Ucraina ar fi câștigat pe teren mai mult decât a pierdut în cursul anului 2026.
„Pe ce a spus Vladimir Putin, nu trebuie să-l luăm foarte în serios. Vă aduc aminte că el a spus că nu invadează Ucraina, de exemplu (…).”
Nicușor Dan a mai declarat că Rusia continuă atacurile, în ciuda afirmațiilor despre o eventuală încetare a focului, și a susținut că documentele de strategie militară ale Rusiei din ultimii ani „nu indică” o dorință de pace pe continentul european.
„Noi trebuie să fim pregătiți și asta facem și în formatul acesta bilateral, și în format B9, și în interiorul NATO, și în interiorul Uniunii Europene.”
Din declarațiile celor doi lideri reiese că discuțiile bilaterale România–Polonia și coordonarea în formatele B9, NATO și UE vor continua pe linia pregătirii și descurajării, fără a trata drept decisive mesajele publice ale Kremlinului privind încheierea războiului.
Recomandate

Președintele Nicușor Dan a discutat cu lideri din Polonia și statele baltice despre întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un format regional care pune accent pe descurajare și pe securitatea energetică – teme cu efect direct asupra priorităților de investiții și infrastructură ale statelor din estul UE, potrivit Mediafax . Reuniunea informală a avut loc sâmbătă, la Jurata (Polonia), fiind găzduită de președintele polonez Karol Nawrocki , cu participarea președinților Estoniei (Alar Karis), Letoniei (Edgars Rinkēvičs) și Lituaniei (Gitanas Nausėda). Nicușor Dan a relatat întâlnirea într-o postare pe Facebook, vorbind despre „un schimb interesant de idei și viziuni”. Ce teme au fost pe agendă Conform șefului statului, discuțiile au vizat: securitatea în Europa; consolidarea apărării; descurajarea acțiunilor destabilizatoare pe Flancul Estic; întărirea infrastructurii; securitatea energetică. În același mesaj, Nicușor Dan a spus că a fost analizată și pregătirea statelor pentru „viitoarele provocări”. „Am analizat, de asemenea, cele mai bune modalități de a ne pregăti statele pentru viitoarele provocări.” De ce contează: apărare și energie, două capitole cu costuri și proiecte Prin includerea explicită a infrastructurii și a securității energetice în discuții, întâlnirea indică o agendă care depășește strict dimensiunea militară și atinge zone cu implicații bugetare și operaționale: investiții în rețele, capacități și reziliență, în special pentru statele de pe Flancul Estic. Nicușor Dan a mai afirmat că discuțiile au arătat hotărârea comună a participanților de a acționa pentru securitatea regiunii și a Uniunii Europene. „Discuțiile au evidențiat hotărârea noastră comună de a acționa cu responsabilitate pentru securitatea regiunii noastre și a întregii Uniuni Europene. Suntem prieteni apropiați, aliați de încredere și parteneri dedicați – în NATO, în Uniunea Europeană și dincolo de acestea.” [...]

Guvernul a aprobat regulamentul care stabilește cum cooperează instituțiile statului la aplicarea sancțiunilor internaționale , un pas menit să reducă riscurile de neconformare cu regulile UE și să facă mai previzibilă punerea în practică a măsurilor restrictive, potrivit News . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, spune că a fost „finalizată arhitectura de cooperare” pentru implementarea sancțiunilor. Regulamentul vizează Consiliul interinstituțional pentru implementarea sancțiunilor internaționale și a fost aprobat în Guvern la propunerea Ministerului Afacerilor Externe și a Cancelariei Primului-ministru, conform declarațiilor făcute de Țoiu pe Facebook. De ce contează: risc de infringement și credibilitate în UE Oana Țoiu afirmă că, la preluarea mandatului, „în urmă cu un an”, România era expusă riscului de infringement din cauza nealinierii prelungite la regulile europene privind pedepsele pentru eludarea măsurilor restrictive internaționale. „Era nu doar o vulnerabilitate legislativă, ci şi o problemă serioasă de credibilitate în cadrul UE.” Ministrul susține că problema a fost rezolvată „în primele 100 de zile de mandat”, prin includerea sancțiunilor pentru abateri grave în sfera dreptului penal, pe baza soluțiilor tehnice pregătite de experții din MAE și Ministerul Justiției, și prin obținerea voturilor necesare în Parlament. Ce aduce nou regulamentul: un cadru „predictibil” de aplicare În ultimele luni, MAE ar fi coordonat punctele de vedere transmise de 19 instituții implicate, iar rezultatul este Regulamentul aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 476/2026, act normativ care, potrivit ministrului, este publicat în Monitorul Oficial. Țoiu afirmă că regulamentul „va asigura un cadru predictibil de aplicare pentru anii următori”. Instituțiile implicate în arhitectura de control Potrivit ministrului, arhitectura națională de control reunește autorități cu atribuții în domenii precum diplomația, zona financiar-bancară, securitatea, justiția și controlul vamal/comercial. Lista instituțiilor menționate include: Ministerul Afacerilor Externe (MAE) – coordonare și secretariatul Consiliului Ministerul Justiției (MJ) Ministerul Finanțelor (MF) Ministerul Afacerilor Interne (MAI) Ministerul Apărării Naționale (MApN) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) Banca Națională a României (BNR) Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) Autoritatea Vamală Română (AVR) Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) Serviciul Român de Informații (SRI) Serviciul de Informații Externe (SIE) Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ / DIICOT) Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) Publicația G4Media a relatat, separat, pe aceeași temă, reluând declarațiile ministrului. [...]

Donald Trump a sugerat la G7 că ar putea renunța la „ Înțelegerile de la Anchorage ”, un cadru diplomatic care ar fi acceptat menținerea controlului Rusiei asupra Donbasului într-un eventual acord de pace , pe fondul frustrării față de Vladimir Putin, potrivit Kyiv Post . Mesajul, relatat de Axios pe baza a doi oficiali americani prezenți la summit, a alimentat însă scepticismul liderilor europeni cu privire la disponibilitatea Washingtonului de a trece de la retorică la măsuri concrete. În relatarea citată, Trump a vorbit despre intensificarea presiunii asupra Moscovei și despre posibilitatea de a se retrage din aranjamentele diplomatice anterioare cu Rusia. „Înțelegerile de la Anchorage” sunt descrise ca un presupus cadru în care SUA ar fi fost de acord cu o cerere rusă de a păstra controlul asupra Donbasului în orice viitoare înțelegere de pace. Unul dintre oficialii americani citați a indicat că, în pofida discursului mai dur, în Europa persistă îndoieli că administrația Trump va urma cu acțiuni palpabile. „Trump era sceptic față de tot ce ține de Putin și vorbea despre presarea Rusiei, dar ceilalți lideri nu cred că va face, de fapt, ceva în privința asta.” Presiune internă la Moscova pentru escaladare În paralel cu incertitudinea din jurul eforturilor de pace intermediate de SUA, Kremlinul se confruntă cu presiuni interne pentru abandonarea diplomației, notează materialul. Reuters este citată cu informații potrivit cărora naționaliștii radicali din Rusia cer tot mai insistent oprirea negocierilor cu Washingtonul și escaladarea războiului împotriva Ucrainei, pe fondul unor atacuri ucrainene cu drone asupra Moscovei, Sankt Petersburgului și Crimeei ocupate. Aceleași voci pro-război susțin că diplomația cu SUA a eșuat și cer „înfrângerea militară completă” a Ucrainei; unele poziții extreme invocă inclusiv arsenalul nuclear tactic, potrivit relatării. Deși Kremlinul nu ar fi renunțat formal la contacte, trei oficiali ruși de rang înalt au declarat recent pentru Reuters că discuțiile cu SUA nu au produs progrese relevante, acuzând Washingtonul că nu și-ar fi respectat propunerile discutate la summitul Putin–Trump de anul trecut din Alaska. Moscova respinge înghețarea frontului ca bază pentru negocieri Pe linia diplomatică, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus, potrivit articolului, că Rusia nu va accepta oprirea luptelor pe actuala linie a frontului ca precondiție pentru negocieri de pace. El a invocat experiența discuțiilor eșuate de la Istanbul din 2022 și a susținut că Rusia s-ar fi retras din regiunea Kiev ca „gest de bunăvoință”, înainte ca negocierile să se prăbușească. În același timp, Lavrov și Putin ar menține poziția că Rusia este deschisă reluării discuțiilor, dar doar în condițiile recunoașterii „noilor realități teritoriale”, inclusiv cererea ca Ucraina să cedeze integral regiunea Donețk, inclusiv zone pe care Rusia încă încearcă să le cucerească. În acest context, semnalul transmis de Trump la G7 – chiar dacă rămâne, deocamdată, la nivel de intenție – adaugă volatilitate cadrului de negociere și riscă să complice coordonarea transatlantică, în condițiile în care aliații europeni nu sunt convinși că Washingtonul va schimba efectiv linia de acțiune față de Moscova. [...]

Premierul slovac Robert Fico vrea ca delegația Slovaciei să meargă la summitul NATO de la Ankara fără mandat pentru noi împrumuturi sau contribuții financiare către Ucraina , poziționare care poate complica obținerea unui consens asupra unui pachet multianual de sprijin militar discutat în Alianță, potrivit Kyiv Post . Fico a declarat sâmbătă, 27 iunie, că guvernul său se va opune inițiativei NATO de a aloca „miliarde de dolari” pentru contracte noi de producție de armament și pentru menținerea sprijinului militar acordat Ucrainei. Tema ar urma să fie una centrală la summitul NATO programat pe 7-8 iulie, la Ankara (Turcia). Miza: mandat limitat pentru summit și blocaj pe finanțare Conform publicației slovace Aktuality, citată în material, Fico intenționează să aibă săptămâna viitoare consultări cu cei mai importanți oficiali constituționali ai Slovaciei, inclusiv cu ministrul apărării Robert Kaliňák. Obiectivul anunțat este ca delegația Slovaciei să participe la summit „strict fără mandat” de a aproba sau de a lua parte la decizii privind: împrumuturi militare suplimentare pentru Ucraina; contribuții financiare suplimentare pentru Kiev. Fico a spus că Slovacia nu poate influența deciziile altor state membre NATO care aleg să sprijine Ucraina, dar a delimitat explicit Bratislava de această inițiativă, invocând riscul unei escaladări majore. Argumentul invocat de Fico: riscul de escaladare În declarațiile sale, Fico a avertizat că sprijinul militar ar putea duce la o escaladare cu consecințe grave, inclusiv riscul unui conflict mai larg. „Știți ce s-ar putea întâmpla? O dronă va zbura aici, intenționat sau neintenționat, va cădea pe un bloc, vor fi morți sau răniți și am putea avea Al Treilea Război Mondial. De aceea, spun în numele Slovaciei: fără sprijin pentru război, Slovacia nu va plăti cheltuielile militare ale Ucrainei.” Context: opoziție mai largă față de integrarea Ucrainei Materialul notează că poziția lui Fico pe finanțarea armelor se înscrie într-o linie mai amplă de respingere a inițiativelor care ar apropia Ucraina de instituțiile occidentale. În luna mai, el a respins și o propunere atribuită cancelarului german Friedrich Merz privind acordarea unui statut de „membru asociat” al UE pentru Ucraina, pe durata procesului de aderare. În același context, Kyiv Post menționează că și Kievul ar fi privit cu rezerve ideea, de teama unor soluții temporare care ar putea încetini drumul către aderarea deplină la Uniunea Europeană. [...]

Rusia amenință cu „consecințe” pentru România după interzicerea simbolurilor de stat la Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca , potrivit Mediafax . Mesajul, atribuit Mariei Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a fost publicat de Ambasada Rusiei în România pe Facebook și ridică miza diplomatică a unui incident pornit dintr-o decizie locală legată de drapel și imn. Ce reclamă Moscova și ce invocă drept „precedent” În comentariul citat, Zaharova susține că sportivelor ruse li s-a interzis folosirea drapelului și a imnului național la competiția FIG World Challenge Cup , desfășurată la Cluj-Napoca în perioada 26–28 iunie, descriind situația drept „politizare a sportului internațional”. Reprezentanta diplomației ruse afirmă că această interdicție ar fi venit „în ciuda” unor decizii ale Federației Internaționale de Gimnastică și ale Uniunii Europene de Gimnastică privind eliminarea restricțiilor și „restabilirea deplină în drepturi” a sportivilor ruși. Ținta: Emil Boc și amenințarea cu blocarea candidaturilor României la competiții Zaharova îl indică pe primarul Clujului, Emil Boc, drept responsabil pentru menținerea restricțiilor, susținând că decizia a fost impusă de „primarul local”, sub pretextul combaterii „statului agresor”. „Nici organizatorii competiției, nici autoritățile nu au îndrăznit să i se opună acestui politician local, care, se pare, a decis să-și sporească astfel propriul «prestigiu».” În același mesaj, Zaharova acuză România de „rusofobie” și afirmă că țara ar trebui „privată de dreptul de a candida” pentru organizarea unor competiții internaționale de anvergură. Ce urmează, potrivit mesajului În final, Zaharova transmite că Rusia nu va lăsa situația fără răspuns. „Partea rusă nu va lăsa această situație fără consecințe.” Reacția vine după retragerea Rusiei de la Cupa Mondială Challenge de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca, în contextul în care Emil Boc a anunțat că nu va permite afișarea drapelului Rusiei și intonarea imnului rus la eveniment. Materialul Mediafax nu detaliază ce tip de „consecințe” are în vedere partea rusă. [...]

Fără voturile UDMR , un guvern PSD condus de Sorin Grindeanu rămâne sub pragul de 233 de voturi , iar presiunile pentru schimbarea poziției Uniunii cresc, potrivit Mediafax , care citează surse politice menționate de G4Media. Miza este una de aritmetică parlamentară: învestirea unui cabinet are nevoie de 233 de voturi, iar PSD pornește de la 127 de parlamentari (91 deputați și 36 senatori). Cu sprijinul minorităților naționale (încă 17), totalul ar urca la 144, insuficient pentru a trece un guvern minoritar fără alianțe suplimentare. De ce UDMR devine „votul-pivot” în scenariul Grindeanu În scenariile descrise, UDMR este piesa care poate muta decisiv balanța. Totuși, conform acelorași surse, UDMR nu și-ar fi schimbat poziția stabilită vineri, când, alături de PNL și USR, a decis să îl susțină pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan. Fără UDMR, calculele pentru un Cabinet PSD minoritar sunt descrise ca „extrem de fragile”, PSD având nevoie de voturi din mai multe zone parlamentare, inclusiv de la liberali „anti-Bolojan”, de la grupul din jurul lui Victor Ponta și din zona unor parlamentari neafiliați sau din SOS România. Calculele de voturi: cât lipsește și de unde ar putea veni Materialul conturează mai multe surse potențiale de voturi, dar subliniază că unele cifre sunt estimări politice, nu date oficiale: Liberali „anti-Bolojan” : estimări „în jurul a 20–25” de parlamentari; cu 25 de voturi, PSD + minorități + UDMR ar ajunge la „aproximativ 200” de voturi. Grupul din jurul lui Victor Ponta : 18 membri la Camera Deputaților (Uniți pentru România) și 10 la Senat (PACE – Întâi România). Dacă ar vota „compact”, blocul PSD–minorități–UDMR–Ponta ar ajunge la 203 voturi . Cu încă 25 de liberali „anti-Bolojan”, totalul ar urca la 228 , rămânând sub prag. Pentru a trece, ar mai fi necesare „câteva voturi” din SOS România (15 deputați) sau de la neafiliați (20 în total: 12 deputați și 8 senatori), o parte provenind din reconfigurările din fostele blocuri POT și SOS. Contextul politic: declarațiile Olguței Vasilescu și poziția PNL Contextul este legat de declarațiile făcute sâmbătă de Lia Olguța Vasilescu, vicepreședintă PSD, care a spus că voturile obținute de Adrian Veștea pot fi „un punct de pornire” pentru un Cabinet Grindeanu și a invocat caracterul secret al votului în Parlament. „Dacă am avea voturile de la UDMR, vă spun că un guvern Grindeanu ar trece fără probleme”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, potrivit materialului. De cealaltă parte, Ilie Bolojan a transmis că PNL nu a promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar posibilitatea unui acord politic pe baza căruia să fie analizată susținerea unui guvern, susținând că nu există încă un acord și acuzând PSD că vrea susținere necondiționată. [...]