Știri
Știri din categoria Apărare

Summitul B9 de la Cotroceni pune pe masă accesul la finanțarea SAFE pentru apărare, cu România vizând aproape 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei), într-un format care reunește statele de pe flancul estic al NATO și țările nordice înaintea reuniunii NATO de la Ankara din iulie, potrivit Euronews.
Summitul București 9 (B9) și al Țărilor Nordice este programat pe 13 mai, la Palatul Cotroceni, și va fi coprezidat de președintele Nicușor Dan și omologul său polonez, Karol Nawrocki. Tema generală este „Delivering More for Transatlantic Security”, conform Administrației Prezidențiale.
Miza imediată, așa cum reiese din informațiile prezentate, este coordonarea mai strânsă în domeniul apărării și a proiectelor de modernizare, în condițiile în care programul SAFE ar urma să ofere resurse pentru dezvoltarea industriilor naționale de apărare. România speră să folosească aproape 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) în acest scop, a doua cea mai mare alocare după Polonia.
La București sunt așteptate 15 delegații oficiale. Printre participanți se numără:
Întâlnirile de la Cotroceni sunt programate să dureze aproximativ opt ore și se încheie cu o conferință de presă comună. Agenda anunțată include:
În plan politic intern, Euronews notează că președintele Nicușor Dan amână, deocamdată, discuțiile pentru formarea noului guvern și își concentrează agenda pe summitul B9.
Recomandate

O blocadă a Taiwanului ar putea opri producția auto din România și ar slăbi descurajarea NATO la Marea Neagră , printr-un șoc simultan în lanțurile de aprovizionare cu semiconductori și prin redirecționarea resurselor militare americane spre Indo-Pacific, potrivit unei analize publicate de Adevărul , bazată pe explicațiile generalului Alexandru Grumaz . În ultimele luni, China și-a intensificat activitatea maritimă în jurul Taiwanului, iar G7 a emis un avertisment comun pe fondul unei „schimbări de tipar”: presiunea s-ar fi mutat dinspre Strâmtoarea Taiwan spre coasta de est a insulei, folosind în principal Garda de Coastă, nu marina militară. În paralel, la începutul lui noiembrie ar fi avut loc o desfășurare navală amplă în Pacificul de Vest, înaintea summitului APEC de la Shenzhen, unde Donald Trump și Xi Jinping sunt așteptați să se întâlnească. De ce contează economic pentru România: expunere indirectă, dar mare, prin industria auto România „nu cumpără mare lucru direct din Taiwan”, însă vulnerabilitatea ar veni prin integrarea în lanțurile industriale germane și franceze, în special în industria auto, care depinde de cipuri (semiconductori). În analiza citată, generalul Grumaz indică o expunere structurală: sectorul auto ar genera aproximativ 12–14% din PIB și circa 25% din exporturile totale ; uzina de la Mioveni ar genera direct aproximativ 2,1% din PIB . Un precedent invocat este anul 2021, când, în contextul unei penurii globale de semiconductori (fără blocadă), producția uzinei Dacia de la Mioveni a fost oprită în februarie de două ori, apoi în martie și aprilie, pentru câteva zile. În scenariul unei blocade, efectul ar putea însemna „luni, poate un an”, nu întreruperi punctuale. Cine ar fi lovit primul și cum s-ar transmite șocul în economie Potrivit aceleiași analize, primele afectate ar fi sectoarele care lucrează „just-in-time” (pe flux continuu, cu stocuri mici), unde o întrerupere a transporturilor din Indo-Pacific s-ar vedea rapid în producție: industria auto și componentele auto , ca principal sector expus; electronice și echipamente electrice în vestul țării (menționate: Timișoara, Arad, Cluj), care asamblează pentru clienți germani cu componente asiatice; farmaceutice (generice) , prin dependența de substanțe active din China și India. Într-un „al doilea val”, de ordinul lunilor, ar putea fi afectate comerțul cu amănuntul de electronice, textile și bunuri de larg consum, precum și logistica din Portul Constanța, unde scăderea traficului de containere s-ar combina cu creșterea costurilor de transport și a primelor de asigurare, cu potențial de transmitere în inflație. Agricultura și energia sunt descrise ca fiind relativ mai ferite, fiind mai puțin legate de rutele Indo-Pacificului. De ce România ar putea rămâne „la coada” accesului la cipuri într-o criză Un element central este ierarhia de acces la semiconductori în caz de criză majoră. În text este citată o estimare Bloomberg privind un cost pentru Uniunea Europeană de circa două trilioane de dolari în primul an (aprox. 9,2 trilioane lei , la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). Mai important, în simulări europene menționate în articol, reprezentanți ai Taiwanului și ai SUA ar fi indicat că Washingtonul și-ar acoperi mai întâi propria cerere, ceea ce ar putea reduce accesul Europei la aprovizionare. În interiorul UE, alocarea ar urma să depindă de „greutatea politică și industrială” a fiecărui stat. România, în această descriere, pornește cu dezavantaje: nu are fabrică de semiconductori, nu are stocuri strategice și nu are pârghii de negociere. Efectul de securitate: resurse americane mutate spre Indo-Pacific, presiune pe flancul estic Dincolo de economie, analiza avertizează asupra unui risc de securitate: o criză în jurul Taiwanului ar putea accelera mutarea resurselor militare americane spre Indo-Pacific, exact când flancul estic al NATO depinde puternic de SUA. Generalul Grumaz afirmă că redirecționarea ar fi început deja: Pentagonul ar fi inițiat reduceri în octombrie 2025, inclusiv prin retragerea unei brigăzi de luptă din România, iar în mai 2026 ar fi fost anunțată retragerea a circa 5.000 de militari din Germania. În iunie, potrivit unor relatări menționate, Washingtonul ar fi redus și numărul de avioane de luptă, drone de recunoaștere și nave pe care le-ar activa pentru Europa în caz de criză. Într-un scenariu de escaladare în Indo-Pacific, nu neapărat trupele terestre ar fi primele mutate, ci „mijloacele rare” pe care Europa nu le are suficient: sisteme Patriot, transport strategic, avioane de realimentare, capabilități de informații/supraveghere/recunoaștere, submarine și stocuri de muniție de precizie. Consecința ar fi un „gol de descurajare” pe flancul estic, într-un moment în care Rusia ar putea încerca presiune hibridă în Marea Neagră, în Republica Moldova sau în spațiul aerian românesc. În această logică, România ar fi expusă suplimentar prin dependența de prezența americană ( baza Mihail Kogălniceanu și scutul de la Deveselu) și prin lacune încă existente în apărarea aeriană și navală. [...]

Pentagonul ia în calcul o reducere limitată a trupelor SUA din Europa, ceea ce poate menține și chiar redistribui prezența militară spre flancul estic al NATO. Potrivit Adevărul , Departamentul Apărării al SUA analizează un plan care ar tăia aproximativ 5.000 de militari din totalul de 80.000 staționați în Europa, mult sub scenariul anterior de 25.000–40.000 de militari care îi îngrijora pe aliați. Informația este atribuită unor surse citate de Bloomberg , iar miza pentru regiune este una operațională: Washingtonul ar depinde în continuare de infrastructura și de spațiul aerian aliat din Europa pentru a susține operațiuni în Orientul Mijlociu, inclusiv în contextul războiului împotriva Iranului. De ce se schimbă planul: baze europene și bugete mai mari în NATO Conform aceleiași relatări, schimbarea de direcție ar reflecta două evoluții principale: creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, privită favorabil de Administrația Trump; recunoașterea, la nivelul conducerii Pentagonului, a dependenței armatei SUA de bazele europene și de spațiul aerian aliat pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu. Unde s-ar face tăierile și ce ar putea însemna pentru România Majoritatea reducerilor ar urma să vizeze Germania, în timp ce flancul estic al NATO ar putea fi consolidat, potrivit surselor citate. În acest scenariu, militari retrași din Germania ar putea fi relocați în: Polonia, țările baltice, România. În paralel, România ar fi transmis liderilor SUA o ofertă privind suportarea cheltuielilor legate de militarii americani din bazele de pe teritoriul românesc, menționează publicația, cu trimitere la un material anterior pe această temă: „o ofertă privind suportarea cheltuielilor”. Calendarul deciziei: recomandări pe 1 decembrie, verdict la Trump Decizia finală nu este încă luată. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth , ar urma să prezinte recomandările finale președintelui Donald Trump la 1 decembrie, iar Trump va decide forma finală a planului, potrivit informațiilor citate. [...]

Sprijinul ridicat din România pentru o armată a UE poate accelera decizii de investiții în apărare la nivel european , într-un context în care guvernele discută consolidarea capacităților militare pe fondul războiului dus de Rusia și al incertitudinilor legate de angajamentul SUA, potrivit Digi24 , care citează un sondaj GLOBSEC consultat de POLITICO . Datele din raportul „GLOBSEC Trends 2026” indică un sprijin larg în statele analizate pentru înființarea unei armate europene și pentru întărirea apărării UE, semnalând o presiune publică în creștere pentru politici de securitate mai integrate. România, în topul susținerii pentru o armată europeană În România, sprijinul pentru crearea unei armate proprii a Uniunii Europene ajunge la 82%, cel mai ridicat nivel dintre țările menționate în material. Urmează Lituania (78%) și Franța (75%). La nivelul eșantionului, „peste șapte din zece” respondenți susțin înființarea unei armate europene, iar „aproape opt din zece” vor consolidarea capacităților de apărare ale Europei, potrivit aceluiași raport. Integrare europeană, dar fără rupere de NATO Sondajul sugerează că sprijinul pentru dezvoltarea capacităților militare europene nu se traduce într-o respingere a NATO. În țările NATO incluse în cercetare, aproximativ 77% dintre respondenți spun că ar vota pentru menținerea apartenenței la Alianță. În paralel, 78% dintre respondenții din statele UE chestionate susțin dezvoltarea capacităților de apărare ale Uniunii „în paralel cu NATO”, ceea ce indică o preferință pentru dublarea instrumentelor de securitate, nu pentru înlocuirea lor. Serviciul militar obligatoriu revine în discuție Raportul notează și un sprijin puternic pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu în țările unde acesta nu mai este în vigoare: 64% dintre respondenți s-au declarat în favoarea acestei măsuri. Cele mai ridicate niveluri de susținere au fost înregistrate în Cehia, Franța, Germania și Slovacia. Contextul care împinge agenda de apărare Cercetarea a fost realizată pe respondenți din 14 țări din spațiul transatlantic: 11 state membre UE, plus Ucraina, Regatul Unit și Statele Unite. Rezultatele sunt plasate de autorii raportului în contextul agresiunii continue a Rusiei și al dezbaterilor din Europa privind întărirea capacităților militare, pe fondul incertitudinilor legate de rolul SUA în securitatea continentului. Pentru decidenți, combinația dintre sprijinul public ridicat (inclusiv în România) și presiunile de securitate poate însemna un spațiu politic mai larg pentru măsuri concrete de consolidare a apărării europene, chiar dacă arhitectura finală (armată comună, capabilități integrate sau proiecte comune) rămâne, deocamdată, la nivel de dezbatere. [...]

NATO pregătește o schimbare majoră de planificare militară, mutând prioritatea de la misiuni externe la apărarea Europei împotriva Rusiei , în cadrul negocierilor dintre cele 32 de state membre privind noile „obiective de capacitate” ale alianței, potrivit Antena 3 , care citează Politico . Miza imediată este una operațională: ce forțe și ce armament ar pune la dispoziție aliații într-un conflict de mare intensitate și cum se împart costurile pentru crearea de noi forțe și achiziția de sisteme de armament. De la „și” la „sau”: cum se schimbă cerințele pentru aliați Conform unui proiect de document de planificare citat de Politico, NATO ar urma să renunțe la cerința de a putea susține simultan un conflict major în Europa și desfășurări de trupe în misiuni externe de gestionare a crizelor. Patru diplomați NATO au declarat pentru Politico că noul text ar înlocui logica „și” cu „sau”, adică aliații ar trebui să asigure forțe pentru unul dintre scenarii, nu pentru ambele în același timp. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a descris schimbarea ca pe o recunoaștere că o criză majoră în Europa ar depăși, ca prioritate, orice altă criză externă. Discuțiile sunt încă într-o fază incipientă, iar un diplomat NATO de rang înalt a rezumat dificultatea negocierilor astfel: „O să fie greu.” Procesul: „Ghidul Politic”, termen 2029 și ținta februarie 2027 Negocierile se poartă în jurul unui document numit „Ghid Politic”, parte a unui proces de patru ani care ar urma să se încheie cu aprobarea noilor cerințe de capacitate militară până în 2029. Potrivit aceleiași surse, aliații se așteaptă să finalizeze un acord până în februarie 2027. Schimbarea este legată și de presiunea SUA pentru reorientarea misiunii principale a NATO spre apărarea Europei, proiect denumit de Washington „NATO 3.0”. Ce se întâmplă cu misiunile actuale din afara teritoriului NATO Politico notează că revizuirea doctrinei nu ar afecta automat operațiunile curente din străinătate, precum misiunile NATO din Kosovo sau Irak. Totuși, dezbaterea are implicații majore, deoarece cerința de a acoperi concomitent ambele tipuri de scenarii datează de cel puțin două decenii. Oana Lungescu, cercetătoare la Institutul pentru Studii Strategice de la Londra (RUSI) și fostă purtătoare de cuvânt a NATO, a sintetizat direcția astfel: „NATO a închis un cerc complet. Este firesc ca efortul principal al NATO, ca alianță defensivă, să fie de a descuraja o Rusie agresivă și de a menține Europa în siguranță, mai ales în timp ce SUA își reduc angajamentul.” Falii între aliați și motivul invocat: resurse limitate Istoric, țările din sudul Europei au favorizat parteneriatele și gestionarea crizelor, în timp ce SUA, țările nordice și statele de pe Flancul Estic susțin mai puternic prioritizarea apărării împotriva Rusiei, potrivit unor diplomați citați de Politico. Argumentele pentru regândirea cerințelor includ bugete limitate pentru apărare, nevoia de concentrare pe descurajarea Rusiei și prioritizarea resurselor, în condițiile în care SUA iau în calcul retragerea trupelor din Europa, mai arată publicația. În același context, oficiali europeni au avertizat în mod repetat asupra posibilității unei incursiuni ruse pe teritoriul NATO până în 2029, potrivit materialului citat. [...]

Comisia Europeană alocă 50 de milioane de euro pentru operaționalizarea hubului de securitate maritimă de la Marea Neagră , un proiect inițiat de România împreună cu Bulgaria și integrat între timp în strategia UE, potrivit HotNews , care relatează declarațiile comune ale președintelui Nicușor Dan și ale Ursulei von der Leyen de la Palatul Cotroceni. Finanțarea anunțată vine pe fondul intensificării incidentelor de securitate în regiune și are ca miză creșterea capacității de supraveghere și reacție în Marea Neagră, o zonă descrisă de cei doi oficiali drept critică atât pentru securitatea Europei, cât și pentru rutele comerciale și securitatea energetică. Hubul de securitate la Marea Neagră: calendar și bani europeni Președintele Nicușor Dan a indicat hubul de securitate la Marea Neagră drept „punctul concret, important” al discuțiilor, subliniind că proiectul trebuie „concretizat în România și Bulgaria cu ajutorul Uniunii Europene”. Ursula von der Leyen a spus că ideea a fost deja inclusă în strategiile europene și a anunțat un acord cu România și Bulgaria pentru accelerarea activității, „cu un calendar pentru finalizare” și 50 de milioane de euro alocați . De ce contează: supraveghere, răspuns la incidente și război hibrid În declarațiile de la Cotroceni, Nicușor Dan a legat securitatea Mării Negre de comerțul global, de securitatea energetică a Europei și de perspectivele de reconstrucție a Ucrainei, argumentând că aceasta nu poate fi eficientă fără o mare sigură. Șeful statului a enumerat incidente recente din regiune, de la incursiuni cu drone la sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, pe care le-a încadrat în spectrul „războiului hibrid”. La rândul ei, Ursula von der Leyen a insistat pe menținerea libertății navigației și pe consolidarea supravegherii în Marea Neagră, inclusiv prin imagini satelitare, precum și pe întărirea securității în spațiul informațional, în contextul manipulării și interferențelor care pot însoți incidentele cu drone. Alte finanțări și instrumente UE invocate în discuție Pe lângă alocarea pentru hub, Ursula von der Leyen a anunțat o finanțare de 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare. Tot în contextul consolidării apărării, președinta Comisiei Europene a menționat programul SAFE (program de achiziții în apărare) și a afirmat că România va primi „mai mult de 16 miliarde de euro” . În același cadru, ea a dat ca exemplu inițiativa comună privind producția de drone cu Ucraina, apreciind că este nevoie de mai multe proiecte similare. Ce urmează: discuții la Guvern și vizite în regiune După întâlnirea de la Cotroceni, Ursula von der Leyen urma să aibă o întrevedere și cu premierul Luca Niculescu, la Palatul Victoria, conform programului citat. Marți, ea urma să fie în Bulgaria, la Varna, pentru întâlniri la nivel înalt și o vizită la Academia Navală „Nikolai Babțarov”, iar ulterior agenda include participări la reuniuni internaționale în Turcia și Irlanda. [...]

Turcia mizează pe sisteme antidronă fără muniție, cu costuri operaționale mai mici , după ce ASELSAN a testat EJDERHA, un sistem care ar fi neutralizat simultan 51 de drone în câteva secunde, folosind unde electromagnetice de mare putere, potrivit Digi24 . Demonstrația a avut loc la centrul de încercări Gölbek din Turcia, iar informațiile despre test sunt atribuite agenției Anadolu. Testul a fost organizat cu ocazia împlinirii a 51 de ani de la înființarea ASELSAN și a avut două etape. În prima fază, sistemul a neutralizat două drone controlate prin cablu, la o distanță de aproximativ un kilometru. Acest tip de drone nu depinde de conexiuni radio pentru comenzi, ceea ce le face mai greu de contracarat prin bruiaj electronic (interferențe deliberate asupra semnalelor). În a doua etapă, ASELSAN susține că a lansat simultan 51 de drone, toate fiind neutralizate „în câteva secunde”. Compania a publicat imagini video ale demonstrației, însă nu a oferit date independente privind condițiile exacte ale testului. „Sistemul EJDERHA al ASELSAN a devenit primul din lume care a doborât 51 de drone prin simpla apăsare a unui buton, fără să lanseze vreo rachetă sau să utilizeze muniție”, a declarat directorul general al companiei, Ahmet Akyol. De ce contează: apărare „pe impuls”, fără interceptori scumpi Miza operațională a unor astfel de sisteme este reducerea dependenței de interceptori clasici (rachete antiaeriene), care sunt costisitori și limitați ca stoc, mai ales în scenarii cu roiuri de drone. În schimb, tehnologiile bazate pe microunde/unde electromagnetice pot lovi mai multe ținte într-o singură intervenție, fără consum de muniție convențională. În același timp, Digi24 notează că aceste sisteme au, de regulă, o rază de acțiune relativ redusă și sunt concepute să completeze, nu să înlocuiască, apărarea bazată pe rachete, tunuri, lasere și mijloace de război electronic. Cum funcționează EJDERHA, potrivit producătorului Spre deosebire de apărarea antiaeriană clasică, EJDERHA folosește unde electromagnetice de mare putere pentru a afecta electronica dronelor. Efectele pot include: întreruperea temporară a funcționării; resetarea; dezactivarea; deteriorarea circuitelor electronice. Sistemul utilizează radar pentru detectare și senzori electro-optici pentru urmărire, apoi direcționează emisia electromagnetică către dronele identificate. ASELSAN afirmă că tehnologia a fost testată în teren împotriva mai multor tipuri de aparate fără pilot, inclusiv drone mici, drone FPV (de regulă operate cu vedere „din cockpit”, prin cameră video) controlate prin cablu sau radio și aparate cu aripi fixe. EJDERHA este gândit pentru integrarea în arhitectura multistratificată de apărare aeriană a Turciei, „Steel Dome (ÇELİKKUBBE)”, care reunește tehnologii diferite pentru detectarea și neutralizarea amenințărilor aeriene. Ce nu se știe încă: parametri, preț, contracte Deși compania spune că sistemul a intrat în producție de serie, nu a comunicat câte unități au fost produse sau livrate și nici cine sunt beneficiarii. De asemenea, nu au fost făcute publice: distanța de la care au fost neutralizate cele 51 de drone; altitudinea țintelor; puterea electromagnetică utilizată; durata exactă a intervenției; prețul sistemului și eventuale contracte de livrare. Context: cursă internațională pe antidronă cu impuls electromagnetic Materialul menționează și un exemplu din SUA: compania americană Epirus a anunțat că sistemul Leonidas a neutralizat 61 de drone din 61 într-o demonstrație din august 2025, în statul Indiana, inclusiv un „roi” de 49 de drone printr-un singur impuls electromagnetic. Totuși, condițiile testelor au fost diferite și stabilite de producători, astfel că rezultatele nu permit o comparație directă a performanțelor. [...]