Știri
Știri din categoria Politică
AUR vrea să ridice de zece ori plafonul plăților în numerar între firme, până la 50.000 de lei, o schimbare care ar relaxa semnificativ regulile actuale și ar modifica Legea nr. 70/2015, potrivit Mediafax.
Proiectul de lege depus de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune creșterea plafonului pentru plățile cash de la 5.000 de lei la 50.000 de lei, măsura fiind adresată firmelor și justificată de partid prin nevoia de a „facilita operațiunile de încasări și plăți în numerar”.
Potrivit comunicatului AUR citat de Mediafax, inițiativa ar veni „în sprijinul IMM-urilor, al profesiilor liberale și al antreprenorilor” care ar avea „blocaje administrative” și dificultăți generate de restricțiile actuale.
În același comunicat, AUR susține că proiectul păstrează măsuri de control pentru combaterea evaziunii fiscale și interzice „fragmentarea artificială a tranzacțiilor” pentru evitarea plafonului, menținând sancțiunile pentru încălcarea legii.
Gabriel Florea, deputat AUR, a declarat că a fost depus PL-x 110/2026 pentru modificarea Legii nr. 70/2015, astfel încât plafonul plăților cash să fie majorat la 50.000 de lei. În aceeași intervenție, el a afirmat că anul trecut s-au închis „peste 100.000 de firme”, iar anul acesta „aproape 10.000”, susținând că mediul de afaceri este „în colaps”.
Deputatul a mai spus că măsura ar fi în concordanță cu „politica europeană” și ar avea ca scop sprijinirea mediului de afaceri.
Materialul nu oferă detalii despre calendarul parlamentar sau despre șansele de adoptare ale proiectului. În forma prezentată public, inițiativa rămâne la nivel de propunere legislativă, urmând să fie dezbătută în Parlament.
Recomandate
PNL și USR își coordonează agenda legislativă pe PNRR și OCDE , într-un prim test de funcționare a noului bloc parlamentar anunțat de conducerile celor două partide, cu miza de a susține „direcția de reformă” a guvernului Bolojan, potrivit Stirile Pro TV . Marți, la Parlament, liderii celor două grupuri au avut prima ședință comună după anunțul colaborării, pentru a stabili o strategie de coordonare a acțiunilor în perioada următoare. La final, Mircea Abrudean (președintele Senatului și lider PNL) a susținut că blocul PNL–USR ar reprezenta „cea mai puternică forță” din Parlament. Ce urmăresc PNL și USR în Parlament Din declarațiile făcute după întâlnire, prioritățile invocate țin de continuarea reformelor și de proiecte asociate angajamentelor externe ale României, cu accent pe: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , unde Abrudean a spus că există „9 proiecte de lege” legate de adoptarea unor „jaloane” (ținte asumate în schimbul finanțării); programul SAFE; aderarea la OCDE; continuarea reformelor începute de guvern. „Am avut o întâlnire cu colegii de la USR pentru a ne coordona strategia parlamentară pentru următoarea perioadă. Pe PNRR, avem 9 proiecte de lege care prevăd adoptarea unor jaloane. Al doilea element important, accesarea programului SAFE, aderarea la OCDE, și continuarea reformelor începute de guvern”, a declarat Mircea Abrudean. Căutarea de majorități și următorii pași Abrudean a indicat că PNL și USR vor încerca să atragă sprijin și din afara celor două partide pentru proiectele legislative pe care le consideră necesare. „Noi discutăm despre ceea ce ne propunem noi să facem. Împreună suntem cea mai puternică forță din Parlament. Încercăm să aducem lângă noi oameni responsabili din parlament, din toate partidele”, a mai declarat Abrudean. Din partea USR, deputatul Diana Stoica a descris întâlnirea drept începutul colaborării parlamentare și a spus că la următoarea reuniune ar urma să fie stabilit „un set de inițiative legislative” asumate împreună. Totodată, participanții au fost întrebați și despre posibilitatea unui „front comun” în negocierile de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, după demiterea lui Ilie Bolojan, însă materialul nu indică o decizie concretă pe acest subiect. [...]
Vizita secretarului general al NATO la București deschide o nouă rundă de discuții la vârf pe agenda de securitate a României , într-un moment în care întâlnirile cu liderii politici locali sunt folosite pentru coordonare și semnal politic în interiorul Alianței, potrivit Antena 3 . Publicația notează că secretarul general al NATO a ajuns la București și că urmează să ia cina cu Nicușor Dan . Materialul nu oferă, însă, detalii despre agenda discuției, temele care vor fi abordate sau eventuale concluzii așteptate în urma întâlnirii. Informația a fost publicată marți, 12 mai 2026, la ora 19:55, conform datelor afișate pe pagina sursei. În lipsa altor precizări în material, nu este clar dacă vizita include și întâlniri instituționale suplimentare sau declarații publice. [...]
România și Polonia transmit că nu își calibrează politica de securitate după promisiunile Moscovei , iar mesajul comun de la Cotroceni indică menținerea unei linii prudente în NATO și UE, în pofida declarațiilor lui Vladimir Putin despre o posibilă apropiere a încheierii războiului din Ucraina, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute marți, la Palatul Cotroceni , de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, ambii susținând că afirmațiile liderului rus trebuie privite cu scepticism. De ce contează: semnal de continuitate în postura de apărare În esență, cei doi șefi de stat transmit că eventualele mesaje de „pace” venite de la Kremlin nu schimbă evaluarea de securitate a flancului estic. În logica lor, pregătirea militară și coordonarea în formatele NATO, UE și B9 rămân prioritare, indiferent de retorica Moscovei. Ce a spus Karol Nawrocki Președintele Poloniei a afirmat că își dorește o „pace de durată și dreaptă” și a salutat existența negocierilor, dar a subliniat că rămâne sceptic față de declarațiile lui Putin. „Bineînțeles că toți așteptăm o pace de durată și dreaptă în Ucraina și mă bucur că sunt purtate negocieri în această discuție. Însă, în ce privește cuvintele președintelui Rusiei Vladimir Putin, eu sunt sceptic.” Nawrocki a mai spus că analizele serviciilor de securitate ar arăta că Rusia a pierdut de la începutul anului mai mult teritoriu decât a ocupat în Ucraina și a invocat dificultăți economice ale Rusiei. Totodată, a insistat asupra ideii că trebuie precizat „cine este victima” în acest conflict. Ce a spus Nicușor Dan Președintele României a susținut că Vladimir Putin „nu trebuie luat foarte în serios”, amintind că liderul rus ar fi negat anterior intenția de a invada Ucraina. Nicușor Dan a afirmat și că, în 2026, poziția Ucrainei pe front ar fi mai bună decât în anii anteriori, invocând o declarație a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Consiliul European , potrivit căreia Ucraina ar fi câștigat pe teren mai mult decât a pierdut în cursul anului 2026. „Pe ce a spus Vladimir Putin, nu trebuie să-l luăm foarte în serios. Vă aduc aminte că el a spus că nu invadează Ucraina, de exemplu (…).” Nicușor Dan a mai declarat că Rusia continuă atacurile, în ciuda afirmațiilor despre o eventuală încetare a focului, și a susținut că documentele de strategie militară ale Rusiei din ultimii ani „nu indică” o dorință de pace pe continentul european. „Noi trebuie să fim pregătiți și asta facem și în formatul acesta bilateral, și în format B9, și în interiorul NATO, și în interiorul Uniunii Europene.” Ce urmează Din declarațiile celor doi lideri reiese că discuțiile bilaterale România–Polonia și coordonarea în formatele B9, NATO și UE vor continua pe linia pregătirii și descurajării, fără a trata drept decisive mesajele publice ale Kremlinului privind încheierea războiului. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude alegerile anticipate și mizează pe o rezolvare rapidă a crizei , argumentând că scenariul este greu de declanșat constituțional și că direcția pro-occidentală a României nu este pusă în discuție, potrivit HotNews . Declarațiile vin în contextul blocajului politic de la București și au o miză directă pentru stabilitatea guvernării: șeful statului transmite că nu vede anticipatele ca opțiune realistă și că soluția va fi găsită „destul de rapid”, într-o formulă care păstrează orientarea externă actuală. „Legat de criza noastră politică internă, ea se va rezolva într-o direcție pro-occidentală și într-un termen pe care eu îl apreciez destul de rapid. Nu există vreun risc ca România să se abată de la această direcție pro-occidentală.” De ce respinge anticipatele: „Constituția… destul de complicată” Întrebat despre riscul alegerilor anticipate, Nicușor Dan a spus că nu consideră varianta realistă și a invocat dificultatea procedurală. „ Constituția României este destul de complicată pe scenariul de alegeri anticipate. Nu am avut alegeri anticipate după 1989 și de asta excludem acest scenariu.” Condiția pentru desemnarea premierului: majoritate parlamentară În același context, președintele a precizat că nu va face o desemnare pentru funcția de prim-ministru înainte să se asigure că există o majoritate care să voteze învestirea Guvernului. La consultările de la Cotroceni, spune el, va cere partidelor să indice dacă au o majoritate negociată. „Solicitarea pe care o să o am cu toate delegațiile de partide cu care ne vom întâlni, pentru oricare din propunerile de guvern întrebarea mea va fi dacă au sau nu negociată o majoritate.” Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni, înaintea Summitului București 9 de miercuri, cu prilejul întâlnirii cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki . Contextul diplomatic este prezent, însă mesajul central rămâne unul de procedură internă: fără majoritate, nu va exista o nominalizare de premier, iar anticipatele sunt scoase din calcul. [...]
UDMR împinge negocierile spre un guvern „de tranziție” cu premier acceptat de toate partidele , mizând pe refacerea coaliției ca soluție pentru deblocarea deciziilor urgente legate de PNRR, programul SAFE , bugetul pe 2027 și ținta de deficit, potrivit Agerpres . Discuțiile despre criza politică au continuat marți în biroul președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care s-a întâlnit cu liderul UDMR, Kelemen Hunor . Acesta a spus că „prima variantă” rămâne refacerea coaliției de guvernare, cu un premier „independent” în sensul de persoană „acceptabilă pentru toată lumea”, nu neapărat un „tehnocrat”. Kelemen Hunor a indicat că a luat în calcul declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, potrivit cărora „toate variantele sunt pe masă” și este căutată o „variantă sigură”, adică una care are majoritate parlamentară în spate. Liderul UDMR a mai afirmat că președintele ar avea „două, trei nume în cap”, care ar urma să fie cunoscute după consultări. Mandat „flexibil” și un singur scenariu de lucru Liderul UDMR a anunțat că, la reuniunea de vineri a Consiliului Reprezentanților Uniunii (CRU), va cere un „mandat flexibil” pentru consultări, argumentând că un mandat rigid poate duce la blocaje. În acest moment, spune el, merge pe varianta „Guvernului care a fost până acum”, adică o coaliție majoritară „stabilă”. Întrebat despre un posibil scenariu PSD–UDMR–grupul minorităților naționale, care să obțină măcar votul de validare al USR și PNL, Kelemen Hunor a respins ipoteza, afirmând că „nu există acest scenariu” și că, în viziunea sa, există „un singur scenariu”. De ce contează: calendarul scurt și presiunea pe țintele fiscale Kelemen Hunor a susținut că viitorul premier trebuie să fie o persoană capabilă să gestioneze criza politică și guvernamentală, „nu trebuie să fie macroeconomist” și nici neapărat lider de partid, ci „o personalitate” care poate conduce într-un context complicat. În același timp, el a estimat că următorul guvern ar avea o durată limitată, de „8–9–10 luni”, cu obiective punctuale: trecerea de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); trecerea de SAFE; pregătirea bugetului pentru 2027; menținerea deficitului la „ținta asumată”. Liderul UDMR a mai spus că nu i-a „plăcut” că guvernul a fost „dat jos”, dar a încadrat situația în „jocul democratic”, insistând că, înainte de a dispersa discuția în mai multe opțiuni, ar trebui încercată „varianta cea mai bună” pentru momentul actual. [...]
Președintele Nicușor Dan încearcă să reducă riscul de ambiguitate în politica externă prin folosirea termenului „prooccidental”, pe care îl definește ca o formulă ce include simultan Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO, pilonii din Strategia de Apărare a României, potrivit Digi24 . Explicația vine după speculații apărute în spațiul public despre motivul pentru care șeful statului preferă „prooccidental” în loc de „proeuropean”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Nicușor Dan susține că „abordarea strategică a României față de politica externă a rămas neschimbată”, iar dezbaterile interne „nu afectează în niciun fel” cei trei piloni: UE, SUA și NATO. „Termenul «prooccidental» integrează acești trei piloni ai politicii externe a României.” De ce contează: semnal de predictibilitate pentru parteneri și investitori În mesajul său, președintele leagă explicit această poziționare de ideea de continuitate, afirmând că „predictibilitatea asumată de România timp de peste 20 de ani” a fost „unul dintre avantajele competitive majore” ale țării. În logica sa, menținerea unei linii externe stabile este un activ pentru România, inclusiv în perioade de tensiune politică internă. Totodată, Nicușor Dan afirmă că orientarea europeană, relația cu Statele Unite și poziția în NATO nu sunt puse sub semnul întrebării și transmite că „nu există nicio șansă” ca „forțe antioccidentale” să facă parte din viitoarea majoritate guvernamentală. „Dezbaterea politică internă este specifică democrației, dar în niciun moment nu sunt puse sub semnul întrebării orientarea noastră europeană, relația cu Statele Unite și o poziție corectă în cadrul NATO.” „Nu e o alegere între piloni”, ci compatibilitate Președintele mai spune că România nu ar trebui să aleagă între acești piloni strategici, ci să urmărească „cea mai bună compatibilitate posibilă” între ei. În argumentația sa, o Europă mai puternică întărește NATO, iar un NATO mai puternic întărește Europa, iar interesul României este ca UE, SUA și NATO „să aibă o relație cât mai corectă între ele”. [...]
