Știri
Știri din categoria Politică
AUR propune tăieri anuale de 1% din PIB din cheltuieli administrative și un pachet de restructurare a aparatului public care include plafonarea numărului de ministere și agenții, reducerea funcțiilor de conducere și sistarea ajutoarelor financiare externe până la revenirea deficitului bugetar la 3% din PIB, potrivit Digi24.
Planul este prezentat de AUR ca alternativă la politicile „guvernării Bolojan”, pe care formațiunea o acuză că a redus sprijinul pentru categoriile vulnerabile „în loc să înceapă cu privilegiile, sinecurile și risipa din aparatul de stat”. În același mesaj, AUR susține că un viitor premier propus de partid „va corecta erorile” actualei guvernări.
În centrul pachetului se află ținta de diminuare a cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, timp de patru ani. George Simion a precizat că, în viziunea AUR, reducerea ar viza „birocrația locală și centrală”, nu domenii precum educația sau sănătatea.
Un alt punct cu impact direct asupra politicii fiscale și de cheltuieli este oprirea ajutoarelor financiare internaționale până la atingerea unui deficit bugetar de 3% din PIB. Liderul AUR a menționat explicit Ucraina, dar a spus că măsura nu s-ar limita la acest caz.
AUR își structurează propunerile într-un set de măsuri care vizează atât arhitectura Guvernului, cât și organizarea instituțiilor și companiilor de stat:
Pe zona companiilor de stat, AUR afirmă că „vânzarea companiilor strategice este exclusă” și susține capitalizarea acestora inclusiv prin listări la bursă (IPO – ofertă publică inițială de acțiuni).
Materialul Digi24 prezintă planul ca pe o poziționare politică a AUR în contextul criticilor la adresa actualei guvernări. Nu sunt indicate, în acest stadiu, detalii despre calendarul de implementare sau despre instrumentele legislative concrete prin care pachetul ar putea fi aplicat.
Recomandate
AUR propune reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, timp de patru ani , printr-un pachet de măsuri care include restructurarea Guvernului și a agențiilor, potrivit News . Formațiunea leagă planul de o schimbare de guvernare și susține că un premier propus de AUR „va corecta erorile guvernării Bolojan”. În centrul planului este ținta de scădere a cheltuielilor administrative cu 1% din PIB anual, iar George Simion afirmă că măsura vizează „birocrația locală și centrală”, nu domenii precum educația sau sănătatea. Cum ar arăta restructurarea aparatului de stat Pachetul prezentat de AUR este structurat în zece puncte și include, între altele: diminuarea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, în următorii patru ani; un Parlament cu 300 de parlamentari; un Guvern cu 10 ministere și 50 de secretari de stat; comasarea și desființarea agențiilor/autorităților până la un total de 20; reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din instituțiile publice; o reformă administrativă „adaptată la realitățile anului 2026”. Ajutoare externe condiționate de deficit și mesajul pe companiile de stat Pe zona de politică bugetară, AUR propune sistarea acordării de ajutoare financiare internaționale până când deficitul bugetar ajunge la 3% din PIB. Liderul AUR menționează explicit Ucraina, precizând însă că măsura nu s-ar limita la acest caz. În ceea ce privește companiile de stat, formațiunea spune că „vânzarea companiilor strategice este exclusă” și propune reformarea lor prin criterii de competență în conducere și reorganizarea celor neperformante. Totodată, AUR susține încurajarea finanțării dezvoltării acestor companii prin majorări de capital și emiterea de acțiuni noi pe bursă, „cu predilecție către cetățenii și fondurile autohtone”, inclusiv prin IPO (ofertă publică inițială) . [...]
AUR propune reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, timp de patru ani , un pachet care ar redesena dimensiunea aparatului public (Parlament, Guvern, agenții) și ar impune o țintă explicită de ajustare bugetară, potrivit Economica . Formațiunea spune că măsurile vizează birocrația „locală și centrală”, nu sectoare precum educația sau sănătatea, iar George Simion le prezintă ca alternativă la politicile actualului guvern, într-un context în care AUR invocă presiuni economice și bugetare. Ținta bugetară: 1% din PIB pe an din cheltuieli administrative În programul prezentat, AUR include ca prim punct „diminuarea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an în următorii 4 ani”. Liderul partidului afirmă că reducerea ar trebui să se aplice aparatului birocratic, nu personalului din domenii esențiale. Reconfigurarea instituțiilor: Parlament, Guvern, agenții și funcții de conducere Pachetul de zece puncte include măsuri de reducere a dimensiunii și a numărului de poziții din instituțiile publice: Parlament cu 300 de parlamentari ; Guvern cu 10 ministere și maximum 50 de secretari de stat ; comasarea și desființarea agențiilor/autorităților până la 20 ; reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din toate instituțiile publice; o „reformă administrativă” adaptată la realitățile anului 2026 . Ajutorul financiar extern, condiționat de deficitul bugetar AUR mai propune sistarea „oricărui ajutor financiar internațional” până când România ajunge la un deficit bugetar de 3% din PIB , George Simion menționând explicit Ucraina, „dar nu doar Ucraina”, conform textului citat. Companiile de stat: fără vânzări, cu reorganizări și finanțare prin bursă Pe zona companiilor de stat, programul include: reformarea conducerii prin „criterii reale de competență” și reorganizarea companiilor neperformante; excluderea vânzării companiilor strategice , cu referiri la Hidroelectrica și Transgaz și la metoda „ABB” (accelerated book building – plasament accelerat de acțiuni); încurajarea finanțării dezvoltării prin majorări de capital și emiterea de acțiuni noi pe bursă, inclusiv prin IPO (ofertă publică inițială), cu „predilecție către cetățenii și fondurile autohtone”. Ca exemplu, Simion indică posibilitatea ca Romgaz să preia Azomureș, finanțarea urmând să fie realizată prin emiterea de noi acțiuni, potrivit declarațiilor din material. Ce rămâne neclar din propuneri Materialul nu detaliază mecanismele concrete prin care ar fi atinsă reducerea anuală de 1% din PIB la cheltuieli administrative (de exemplu, prin tăieri de posturi, plafonări salariale, comasări cu economii cuantificate sau schimbări legislative punctuale) și nici calendarul de implementare pentru comasarea agențiilor ori reducerea funcțiilor de conducere. [...]
Ludovic Orban susține că AUR folosește numele lui Călin Georgescu ca instrument electoral, nu ca opțiune reală de guvernare , iar această strategie complică și mai mult aritmetica parlamentară într-un scenariu de formare a unui nou executiv, potrivit Digi24 . Fostul premier a declarat, la emisiunea „ În Fața Ta ”, că o eventuală propunere AUR pentru funcția de prim-ministru în persoana lui Călin Georgescu ar fi „marketing electoral”, menită să păstreze aproape electoratul acestuia. În interpretarea lui Orban, AUR ar fi „convins” că Georgescu „n-are nicio șansă” să ajungă premier, iar miza ar fi mai degrabă mobilizarea și fidelizarea susținătorilor. Ce spune Orban despre șansele unui guvern cu premier PSD Orban a discutat și varianta unui guvern condus de PSD, pe care o vede drept dificil de realizat în Parlament. El a argumentat că probabilitatea ca PSD să strângă o majoritate parlamentară „nu este foarte mare”, invocând poziționările și condițiile puse de AUR. În același context, Orban a susținut că AUR ar condiționa votul pentru un guvern de participarea la guvernare și de acceptarea unui premier propus de partid, menționând explicit numele lui Călin Georgescu. De ce contează: blocajul politic se mută în negocierile pentru majoritate Dincolo de disputa de imagine, mesajul lui Orban indică un risc de blocaj în negocierile pentru formarea unei majorități: dacă partidele își fixează condiții incompatibile (AUR cu un premier propriu, reticența față de PSD, competiția cu alte formațiuni), spațiul pentru o coaliție funcțională se îngustează. Orban a mai afirmat că AUR nu ar accepta un premier PSD, pe care l-a descris drept „partidul-sistem”, ceea ce ar face „contra naturii” o asociere între un partid cu discurs antisistem și PSD. Rolul altor partide: POT și SOS, mai degrabă împotrivă În scenariul în care PSD ar încerca să formeze guvernul, Orban a spus că partide precum POT sau SOS ar putea vota împotrivă, încercând să profite politic de o eventuală „discreditare” a AUR, în loc să susțină un executiv în care AUR ar fi parte. Totodată, Orban a menționat existența unor parlamentari „de târguit”, dar a susținut că numărul acestora ar fi limitat, ceea ce ar reduce și mai mult șansele de a construi o majoritate stabilă în jurul PSD. [...]
Sorin Grindeanu discută luni cu ambasadorii UE, pe fondul lipsei unei majorități pentru un nou guvern , într-o criză politică ce prelungește incertitudinea decizională la vârful executivului, potrivit G4Media . Întâlnirea are loc după ce Guvernul Bolojan a fost răsturnat printr-un vot în care PSD și AUR au acționat împreună, iar în prezent „nu se întrevede nicio majoritate parlamentară care să susțină un nou guvern”, conform informațiilor publicate. Grindeanu, care a rămas președintele Camerei Deputaților după retragerea PSD de la guvernare, se va vedea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene în contextul crizei politice declanșate de căderea guvernului. În același cadru, publicația notează că răsturnarea executivului a fost realizată de PSD-AUR, „cu voturile polului extremist AUR-SOS-POT și ale minorităților”. Detalii logistice ale întâlnirii Întâlnirea cu ambasadorii statelor membre UE este programată la Camera Deputaților, în Sala Mihai Viteazul (nivel P1), de la ora 11:00. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan cere reforme „profunde” în administrație, economie și servicii publice , argumentând că miza de azi nu mai este proclamarea independenței, ci funcționarea mai bună a instituțiilor, „eficientă și corectă” pentru cetățeni, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost transmis pe Facebook, cu ocazia Zilei Independenței Naționale a României (10 Mai). Bolojan a spus că „libertatea se câștigă și se apără” și a legat momentul istoric din 1877 de nevoia actuală de modernizare a statului. Ce pune Bolojan pe agenda de guvernare În mesajul său, premierul interimar indică drept priorități: „reforme profunde” în administrație, economie și servicii publice; „instituții solide”; „reducerea risipei”; „recâștigarea încrederii cetățenilor”. De ce contează: accent pe eficiența instituțiilor și reducerea risipei Bolojan susține că „independența câștigată atunci” obligă astăzi la „responsabilitate” și la continuarea modernizării statului, prin decizii „corecte”, „muncă” și „seriozitate”. În același cadru, el descrie drept provocare centrală „o funcționare mai bună a instituțiilor și a administrației”. „Astăzi, provocarea este o funcționare mai bună a instituțiilor și a administrației, eficientă și corectă pentru toți cetățenii săi.” Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete, termene sau proiecte legislative care ar urma să susțină aceste reforme. [...]
Mesajul Guvernului și al președintelui indică o schimbare de accent: România vrea să-și apere mai activ interesele în UE , pe fondul unei dezbateri interne în care apar și nuanțe eurosceptice, potrivit Euronews . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a spus că România trebuie să treacă de la statutul de „musafir la masa Uniunii Europene” la cel de partener care „construiește activ” proiectul european, după discursul susținut de președintele Nicușor Dan de Ziua Europei . Ce mize pune Oana Țoiu: competitivitate, fără renunțarea la valori Șefa diplomației de la București a legat apartenența la UE de rezultate economice și sociale, susținând că beneficiile sunt „foarte clare”, inclusiv prin „triplarea economiei” și prin faptul că „veniturile medii au ajuns la 80% din media europeană”. În același timp, Țoiu a indicat ca prioritate „imperativul” creșterii competitivității, dar „fără a renunța” la valorile europene și la obiective precum mediul și sustenabilitatea. „Ne-am triplat economia, veniturile medii au ajuns la 80% din media europeană și cred că suntem la un nivel de maturitate ca stat membru încât să ne uităm la Uniunea Europeană nu doar ca la o masă la care suntem musafiri și comentăm meniul, ci ca la un proiect comun pe care îl construim împreună (...)”, a declarat Oana Țoiu. Ce spune Nicușor Dan: România a fost „slabă” în UE, dar acum poate construi alianțe În mesajul de Ziua Europei, președintele Nicușor Dan a vorbit despre vulnerabilități ale României în interiorul Uniunii, într-un discurs în care, potrivit Euronews, au existat și accente eurosceptice. El a enumerat probleme precum reprezentarea slabă în rândul decidenților, dificultatea de a apăra coerent interesul național, divizarea societății pe tema apartenenței la UE și „erori strategice” ale Uniunii, alături de necesitatea parteneriatului euroatlantic. Președintele a susținut însă că România este acum într-un moment în care este „credibilă”, știe să acționeze în UE și să facă alianțe pentru a-și susține politicile. „E adevărat că România a fost de multe ori slabă în interiorul UE (...) Suntem în momentul în care România e credibilă, știe să acționeze în cadrul Uniunii Europene, știe să facă alianțe pentru a-și susține politicile și deci știe să-și apere interesele (...)”, a afirmat Nicușor Dan, într-o declarație de presă la Cotroceni. De ce contează Mesajele celor doi conturează o linie politică ce pune accent pe o prezență mai „politică” și mai negociatoare a României în UE: apărarea intereselor naționale și construirea de alianțe, fără a transforma relația cu Bruxelles-ul într-o temă de polarizare internă. În acest cadru, discuția despre competitivitate este legată explicit de menținerea obiectivelor europene, inclusiv cele de mediu și sustenabilitate. [...]
