Știri
Știri din categoria Politică
USR și PNL anunță că vor ataca la CCR noua componență a Biroului Permanent al Camerei Deputaților, după ce două poziții deținute de cele două partide au fost înlocuite, prin vot în plen, cu reprezentanți ai AUR și SOS România, potrivit Adevărul. Miza este una de reglementare și funcționare internă a Camerei: cine controlează voturile din Biroul Permanent, organismul care gestionează agenda și deciziile administrative ale forului.
Schimbarea a fost votată marți, 1 septembrie, în prima ședință de plen a sesiunii de toamnă. Deputații USR și PNL au contestat repartizarea funcțiilor, au părăsit sala și susțin că două dintre pozițiile pe care le aveau au fost „cedate” către AUR și SOS România.
USR și PNL spun că vor sesiza Curtea Constituțională, invocând faptul că, în urma votului, un reprezentant al PNL și unul al USR au pierdut locurile din Biroul Permanent, acestea revenind unor parlamentari AUR și SOS România. În plan practic, disputa nu se reduce la o rotație de funcții: Biroul Permanent are un rol-cheie în organizarea activității Camerei Deputaților, iar modificarea echilibrului de voturi poate influența decizii procedurale și administrative.
Liderul deputaților USR, Diana Stoica, a susținut că votul arată formarea unei „majorități toxice” în Parlament, între PSD și „extremiști”, și a ridicat inclusiv tema alegerilor anticipate dacă nu există o majoritate „capabilă să guverneze România responsabil și să păstreze direcția europeană”.
Într-o postare pe Facebook, Stoica a indicat formațiunile despre care USR afirmă că au susținut decizia: PSD, AUR, SOS, UDMR, UPR, minoritățile și câțiva deputați neafiliați (postarea este publicată pe contul ei: Facebook).
La rândul său, Cătălin Drulă (USR), vicepreședinte al Camerei Deputaților, a afirmat că, în urma votului, „extremiștii” au ajuns să dețină 4 din cele 12 voturi din Biroul Permanent (trei AUR și unul SOS), adică o treime din total.
Pentru context, Camera Deputaților și-a ales marți noua componență a Biroului Permanent pentru sesiunea de toamnă, detaliată de publicație aici: Adevărul.
Dacă sesizarea va fi depusă, Curtea Constituțională va decide dacă modificarea componenței Biroului Permanent respectă regulile constituționale și procedurale invocate de contestatari. Până atunci, noua formulă rezultată din vot rămâne punctul de referință pentru funcționarea conducerii Camerei Deputaților în sesiunea de toamnă.
Recomandate
Ilie Bolojan deschide discuția despre un pol PNL–USR pentru 2028 , argumentând că fragmentarea dreptei alimentează votul „antisistem”, potrivit Antena 3 . Liderul PNL, care este și premier interimar, spune că o alianță între cele două partide „este fezabilă” și ar trebui analizată „cât se poate de serios”. Declarațiile au fost făcute la Digi 24, unde Bolojan a susținut că, în lipsa unei „alternative serioase” la actualele realități politice, forțele pro-europene riscă să nu contracareze eficient un „vot antisistem puternic”. „Nu mai putem merge pe fragmentări, nu mai putem merge pe pulverizări, avem nişte realităţi politice pe care nu le putem nega, avem un vot antisistem puternic şi, fără o alternativă serioasă la ceea ce se întâmplă, n-am făcut nimic.” Ce se schimbă pe termen scurt: colaborarea parlamentară, deja în funcțiune Bolojan a indicat că PNL și USR au în prezent un mecanism de colaborare în Parlament , care ar crește „forța de negociere” pentru trecerea unor proiecte. El a spus că această cooperare „va continua” și „se va consolida”, sugerând o apropiere operațională înaintea unei eventuale formule electorale în 2028. Divergențe punctuale, dar miză comună: „pol de modernizare” Întrebat despre pozițiile diferite ale PNL și USR privind votul de învestire a Guvernului Niculescu, liderul liberal a afirmat că partidele își cunosc „poziționările” și a invocat responsabilitatea suplimentară a PNL, prin faptul că deține funcția de premier interimar, „legat de situația în care suntem”. În același răspuns, Bolojan a conturat direcțiile pe care le vede drept bază pentru o alternativă politică: muncă, disciplină, seriozitate, competitivitate, performanță, meritocrație și „eliminarea risipei”. El a adăugat că, „în perioada următoare”, PNL, împreună cu USR și „alte partide”, ar trebui să lucreze la „crearea unui astfel de pol de modernizare”, pentru a oferi „o alternativă serioasă”. În material nu sunt prezentate detalii despre pașii concreți sau un calendar de negociere pentru o alianță PNL–USR; declarațiile se referă la fezabilitatea ideii și la continuarea colaborării parlamentare. [...]
Adrian Veștea avertizează că PNL riscă un declin electoral cu efecte directe în administrația locală , după ce conducerea partidului le-a cerut parlamentarilor să voteze guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu , deși PNL nu ar urma să intre în Executiv, potrivit G4Media . Fost premier desemnat de președintele Nicușor Dan „peste capul partidului”, Veștea critică linia actuală a conducerii liberale și spune că formațiunea riscă să repete „destinul politic al PNȚCD”, pe fondul slăbirii în sondaje și al pierderii identității politice înaintea alegerilor din 2028. În același timp, el susține că noua formulă guvernamentală ar fi „practic monocolor PSD”, cu „câteva excepții tehnocrate”, în timp ce PNL ar rămâne în afara guvernării. Miza: blocaje și incertitudine pentru primării și investiții locale Un punct central al mesajului lui Veștea este impactul instabilității politice asupra administrațiilor locale. El afirmă că anul a fost dificil pentru primari și comunități, invocând aprobarea întârziată a bugetului, incertitudinea privind investițiile și blocajele administrative, care s-ar traduce în proiecte amânate și oportunități pierdute. În acest context, Veștea spune că România are nevoie „urgentă” de un guvern cu puteri depline, dar consideră că interesul PNL ar trebui să fie participarea la guvernare, nu susținerea din afara Executivului. Totodată, el arată că „realitatea parlamentară” impune negocieri și compromisuri atunci când un partid nu are o majoritate de peste 50%. Acuzații de inconsecvență și tensiuni interne în PNL Veștea acuză conducerea PNL – pe care o asociază cu Ilie Bolojan – de inconsecvență politică. El compară decizia de acum (susținerea la vot a unui guvern din care PNL lipsește) cu pozițiile din urmă cu câteva luni, când, potrivit lui, susținerea unui guvern condus de un liberal era contestată, iar cei care pledau pentru menținerea PNL la guvernare ar fi fost amenințați cu excluderea. „Responsabilitatea politică nu poate fi invocată selectiv, în funcție de cine propune guvernul sau de cine ocupă funcția de prim-ministru” El mai susține că rigiditatea internă, deciziile influențate de orgolii și marginalizarea vocilor critice pot afecta unitatea partidului. Veștea afirmă că este membru PNL de 30 de ani și cere respect pentru aleșii locali, argumentând că meritocrația ar trebui să se bazeze pe competență și rezultate, nu pe apropierea de conducerea centrală. Context: episodul negocierilor cu AUR Publicația amintește că Veștea a fost chemat de liderul AUR, George Simion , la sediul partidului pentru a negocia voturi pentru învestire. Veștea s-a dus la biroul lui Simion, a cerut voturile AUR, dar nu le-a primit. În finalul mesajului, Veștea revine la riscul de declin major pentru PNL și la nevoia de a-și „regăsi identitatea”, avertizând că direcția actuală nu ar trebui tratată „cu superficialitate”. [...]
Intrarea PNL în opoziție este prezentată în partid ca o încercare de refacere a credibilității și a identității politice , după costurile electorale ale guvernării alături de PSD, potrivit Mediafax . Deputatul liberal Robert Sighiartău susține că alianța începută în 2021 a erodat încrederea alegătorilor și a „diluat” profilul formațiunii. Într-o postare pe Facebook, Sighiartău afirmă că s-a opus de la început colaborării cu PSD, pe care o consideră „o greșeală” cu efecte directe asupra imaginii PNL. „În 2021, când PNL a intrat în alianță cu PSD, am spus că este o greșeală. O greșeală care ne-a costat enorm și a afectat profund încrederea alegătorilor noștri” Costul politic al guvernării și ruptura de PSD Deputatul argumentează că diferențele dintre PNL și PSD nu țin doar de doctrină, ci și de modul de a face politică. În lectura sa, PSD ar fi cules avantajele guvernării, în timp ce PNL ar fi suportat o parte importantă din costurile politice ale deciziilor nepopulare. Sighiartău face referire și la perioada în care Ilie Bolojan a fost premier, susținând că PNL și-a asumat atunci măsuri dificile pentru corectarea problemelor financiare ale țării. El afirmă că partidul a plătit electoral pentru aceste decizii și pune căderea Guvernului Bolojan pe seama PSD, interpretând episodul ca pe o încercare de a readuce PNL într-o poziție de subordonare. Ce spune Sighiartău despre „planul” de revenire la guvernare În mesajul său, deputatul liberal mai afirmă că, timp de cinci luni, ar fi existat încercări de readucere a PNL la guvernare alături de PSD, „cu sprijinul președintelui Nicușor Dan ”. În opinia sa, o astfel de formulă ar fi afectat suplimentar credibilitatea partidului, iar eșecul acestui demers ar fi dus la decizia de intrare în opoziție. „Acest plan a eșuat. PNL intră în opoziție” Sighiartău mai spune că votul care ar permite instalarea unui guvern susținut de PSD îi obligă pe cei care sprijină această formulă să își asume rezultatele guvernării. Ținta internă: reconstrucție până în 2028 În perspectiva lui Sighiartău, opoziția ar oferi PNL spațiul necesar pentru a-și reconstrui identitatea și a-și defini o direcție proprie, după „aproape cinci ani” în care partidul ar fi fost afectat de guvernarea cu PSD. El avertizează că urmează presiuni asupra primarilor liberali și posibile tentative de divizare, dar susține că alternativa ar fi fost pierderea definitivă a identității politice. Până în 2028, deputatul indică drept obiective atragerea de oameni noi, reorganizarea partidului și formularea de soluții pentru problemele României. „Nu este suficient să fim împotriva PSD. Trebuie să demonstrăm că suntem diferiți și că ținem la țara noastră” [...]
Decizia PNL de a vota un guvern din care nu face parte riscă să prelungească blocajele din administrațiile locale , într-un an deja marcat de întârzieri bugetare și incertitudine privind investițiile, avertizează liberalul Adrian Veștea , potrivit Mediafax . Fostul premier desemnat critică linia conducerii partidului, care le-a cerut parlamentarilor să susțină Executivul propus de premierul desemnat Luca Niculescu , deși PNL nu ar urma să intre la guvernare. Veștea susține că formula guvernamentală ar fi „practic monocolor PSD”, cu „câteva excepții tehnocrate”, iar PNL ar lipsi „cu desăvârșire” din noul Executiv. În acest context, el consideră că partidul ar trebui să urmărească participarea la guvernare, nu susținerea din afara ei. Efectul asupra primăriilor: investiții amânate și blocaje administrative Un punct central al mesajului vizează impactul instabilității politice asupra administrațiilor locale. Veștea afirmă că anul a fost dificil pentru primari și comunități, invocând: aprobarea întârziată a bugetului; incertitudinea privind investițiile; blocaje administrative. În opinia sa, aceste probleme se traduc în proiecte amânate, investiții blocate și oportunități pierdute pentru cetățeni. Totodată, el spune că România are nevoie „urgentă” de un guvern cu puteri depline. Acuzații de inconsecvență în conducerea PNL Veștea acuză conducerea PNL, pe care o asociază cu Ilie Bolojan, de inconsecvență politică. El compară poziția actuală cu cea de „acum câteva luni”, când, potrivit lui, susținerea unui guvern condus de un liberal era contestată de Bolojan și apropiații săi. În mesaj, Veștea afirmă că atunci menținerea PNL la guvernare ar fi fost catalogată drept o greșeală, iar cei care susțineau această linie ar fi fost amenințați cu excluderea. Acum, spune el, aceeași conducere ar susține votarea unui guvern din care liberalii nu fac parte. „Responsabilitatea politică nu poate fi invocată selectiv, în funcție de cine propune guvernul sau de cine ocupă funcția de prim-ministru” Avertisment politic: risc de declin și comparația cu PNȚCD În final, Veștea leagă decizia de evoluția PNL în sondaje și de slăbirea poziției politice, susținând că partidul trebuie să-și regăsească identitatea și valorile pentru a conta la alegerile din 2028. El avertizează că direcția actuală ar putea împinge PNL către un declin major și invocă riscul repetării destinului politic al PNȚCD. „PNL are nevoie de unitate, dar unitatea nu înseamnă unanimitate impusă. Are nevoie de disciplină, dar disciplina nu trebuie confundată cu tăcerea” [...]
PNL va vota învestirea guvernului Nicușor Dan–PSD, invocând deblocarea finanțării serviciilor publice , deși îl cataloghează drept „guvern al rușinii naționale”, potrivit G4Media , care redă o declarație a vicepreședintei PNL Raluca Turcan . Turcan susține că România a ajuns „într-un moment critic” din cauza întârzierii desemnărilor și a unor „tentative” care ar fi vizat „ruperea și îngenuncherea PNL”, iar statul ar fi fost blocat de interimatul unui guvern cu atribuții limitate. În acest context, ea afirmă că „servicii de bază” au rămas fără finanțare și indică probleme punctuale în sănătate și educație. Argumentul PNL: vot pentru a evita blocajul administrativ În mesajul citat, Raluca Turcan leagă votul PNL de necesitatea „deblocării” situației: „PNL l-a asigurat pe premierul desemnat că va primi votul pentru ca România să fie deblocată.” Ea afirmă că în sănătate „nu mai sunt bani pentru medicamente, consumabile și combustibil pentru salvări”, pe care le pune pe seama unui „buget prost gândit” de ministrul Alexandru Rogobete . În educație, spune că „plățile curente nu mai pot fi susținute”. Critica la adresa guvernului și acuzații privind fonduri pierdute Deși anunță sprijinul la învestire, Turcan descrie executivul drept „capturat de PSD” și „o rușine pentru România”. În același mesaj, ea acuză doi miniștri că ar fi „pierdut bani pentru România”, indicând sume și domenii: Alexandru Rogobete – „peste 1 miliard de euro” pentru sănătate, „doar pentru construcția de spitale”, cu „19 spitale sau corpuri noi de spitale sacrificate”; Florin Manole – „770 de milioane de euro” pentru legea salarizării, despre care afirmă că ar fi fost „moșmondită, pierdută și povestită”. Miza imediată: învestirea și funcționarea statului Turcan mai spune că populația resimte „o criză prelungită” care ar reduce calitatea vieții, invocând împrumuturi mai scumpe pentru cheltuieli curente, creșteri de prețuri și dobânzi, pe fondul percepției de instabilitate. În final, ea afirmă că guvernul va primi voturile necesare „ca să-și poată arăta adevărata valoare”, în condițiile în care, potrivit declarației, executivul ar urma să aibă „11 miniștri”. [...]
PNL justifică susținerea învestirii Guvernului Niculescu prin urgența rectificării bugetare , invocând riscul ca spitalele să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente și ca ambulanțele să rămână fără combustibil, potrivit Agerpres . Vicepremierul Oana Gheorghiu afirmă că legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să adopte rectificarea prin ordonanță de urgență, ceea ce ar prelungi un blocaj cu efecte directe asupra serviciilor publice esențiale. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu descrie decizia ca pe o alegere „între două rele”: fie menținerea blocajului, fie contribuția la învestirea unui executiv „dominat de PSD”, pe care îl critică inclusiv prin prisma listei de miniștri. Ea spune că înțelege nemulțumirea față de votul liberalilor și susține că și ea este „revoltată”. Miza imediată: rectificarea bugetară și funcționarea sistemului sanitar Argumentul central invocat de vicepremier este că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, iar lipsa acesteia ar putea afecta direct: finanțarea medicamentelor și tratamentelor în spitale; alimentarea cu combustibil a ambulanțelor. În mesajul citat de Agerpres, Gheorghiu insistă că nu este doar o problemă de bani, ci una cu potențiale consecințe „măsurate în vieți omenești”. Context politic: de la căderea Guvernului Bolojan la un cabinet cu majoritate PSD Potrivit Oanei Gheorghiu, PSD, împreună cu AUR, a contribuit la căderea Guvernului Bolojan, despre care afirmă că începuse să „pună ordine în finanțele țării”, să reducă risipa și privilegiile. Ea mai susține că, în perioada de interimat, reformele au fost continuate „timp de peste cinci luni”, în pofida limitărilor și a contestărilor în instanță. Gheorghiu menționează că, după nominalizările eșuate Tomac și Veștea, PNL, USR și UDMR ar fi propus un guvern minoritar condus de Siegfried Mureșan, variantă refuzată de PSD. În final, spune ea, s-a ajuns la un executiv în care PSD are 11 miniștri din totalul de 17. Ce urmează, în logica PNL: opoziție și presiune pe „asumarea” guvernării Vicepremierul afirmă că PNL nu intră la guvernare, ci în opoziție, iar PSD „va trebui să își asume guvernarea” și să livreze promisiunile făcute, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Ilie Bolojan. În același timp, Gheorghiu spune că liberalii vor continua să susțină reforma statului, reducerea risipei, eliminarea privilegiilor și profesionalizarea companiilor de stat. [...]
