Știri
Știri din categoria Politică

AUR spune că vizează alegeri anticipate, nu intrarea la guvernare, potrivit Cotidianul, care relatează declarațiile liderului formațiunii, George Simion, în contextul discuțiilor despre o eventuală cădere a Guvernului Bolojan.
Întrebat dacă AUR ar intra la guvernare alături de PSD în cazul în care actualul Executiv ar fi demis, Simion a respins această variantă și a indicat drept obiectiv politic declanșarea de alegeri anticipate. El a susținut că AUR ar accepta doar o formulă limitată, de tranziție, pentru a administra perioada până la scrutin.
„Nu vom intra la guvernare și nu vom prelua guvernarea decât într-o fază de tranziție, până la alegerile anticipate. Este mandatul pe care îl am din partea colegilor mei (…) Nu ne asumăm nicio guvernare, dorința noastră este să alegem la alegeri anticipate. Putem prelua, sub o formă tranzitorie, putem găsi o soluție de guvern interimar, pentru două-trei luni, un Guvern care să asigure alegeri corecte”, a spus Simion.
În paralel, AUR își pregătește instrumentele parlamentare pentru a forța o schimbare de majoritate. La începutul săptămânii, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat că partidul pregătește o moțiune de cenzură, condiționată de decizia Guvernului Bolojan de a-și angaja răspunderea pe pachetul de reformă a administrației. Peiu a motivat demersul și prin frecvența utilizării acestei proceduri de către Executiv.
În același registru, Dan Dungaciu, intrat recent în echipa AUR, a afirmat că formațiunea nu urmărește „guvernarea”, ci „puterea”, respingând speculațiile despre o intrare rapidă la guvernare dacă se rupe coaliția. Mesajele converg spre aceeași linie: AUR își construiește poziționarea publică în jurul ideii de alegeri anticipate, acceptând cel mult un guvern interimar, pe termen scurt, ca soluție de tranziție.
Recomandate

Dominic Fritz spune că USR nu va mai colabora cu PSD dacă Guvernul cade , potrivit Economica.net , după ce liderul USR a anunțat că va propune o rezoluție internă în acest sens, în eventualitatea adoptării unei moțiuni de cenzură. Fritz a declarat luni, la Palatul Parlamentului, înaintea ședinței Comitetului Politic al USR, că dacă PSD va vota o moțiune de cenzură și Guvernul va fi demis cu voturile PSD și ale AUR, atunci USR nu ar mai avea „o bază” pentru o colaborare guvernamentală cu PSD. El a spus că rezoluția ar urma să fie „o linie” asumată de partid. „Voi propune colegilor mei o rezoluţie în sensul în care, dacă PSD va vota o moţiune de cenzură împotriva acestui Guvern şi dacă, în ciuda aşteptărilor românilor pentru stabilitate şi pentru responsabilitate, va pica acest Guvern, cu voturile extremiştilor, cu voturile AUR, şi PSD, atunci USR nu va putea să stea la dispoziţie pentru un nou Guvern cu acel partid care tocmai l-a picat.” În același context, liderul USR a susținut că alegerile anticipate ar însemna „o criză creată artificial”, argumentând că actuala coaliție are majoritate parlamentară. Fritz a afirmat că, din perspectiva USR, nu există un motiv pentru care PSD ar urmări o altă majoritate și a cerut social-democraților să își asume public o eventuală schimbare de direcție. Fritz a acuzat PSD că alimentează o „criză politică artificială”, într-un moment în care, spune el, populația așteaptă continuarea reformelor, reducerea deficitului bugetar și stabilitate. Totodată, a transmis că USR își menține angajamentele din actuala formulă de guvernare și că nu își propune renegocierea programului, insistând pe continuarea reformelor convenite în coaliție. [...]

79% dintre români cred că țara merge în direcția greșită , potrivit Știrile ProTV , care citează cel mai recent barometru politic realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, pe un eșantion de 1.000 de respondenți. Sondajul indică o nemulțumire accentuată față de clasa politică și față de direcția generală a țării: doar 18% dintre cei chestionați spun că România merge într-o direcție bună, în timp ce 79% aleg varianta negativă. În ceea ce privește Executivul condus de Ilie Bolojan, evaluările rămân preponderent nefavorabile. Doar 18% se declară mulțumiți de modul în care guvernul gestionează România (1% „foarte mulțumiți” și 17% „mai degrabă mulțumiți”), iar 80% spun că sunt nemulțumiți în diverse grade. La nivel personal, 73% se declară nemulțumiți de activitatea premierului (24% „mai degrabă nemulțumiți” și 49% „deloc mulțumiți”), în timp ce satisfacția totală ajunge la 21%. Sondajul măsoară și diferența dintre așteptările de la instalarea guvernului și percepția actuală: 48% spun că sunt dezamăgiți față de ce credeau înainte de ianuarie 2025, 14% se declară mulțumiți, iar 36% afirmă că nu aveau așteptări de la început. Elementele sondajului (întrebările/temele testate) includ: Direcția în care merge România (direcție bună vs. direcție greșită) Gradul de mulțumire față de modul în care Guvernul Bolojan gestionează România Raportarea la așteptările avute înainte de ianuarie 2025 (dezamăgire/mulțumire/lipsa așteptărilor) Mulțumirea față de activitatea premierului Ilie Bolojan Intenția de vot la alegerile parlamentare (scenariul „dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri”) Opinia privind poziția PSD față de proiectul de buget (vot și ieșire de la guvernare / nevotare / vot și rămânere la guvernare / nu știu-nu răspund) Pe zona electorală, barometrul arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar conduce preferințele cu 35% din voturile celor care au indicat un partid (din cei 62% care s-au declarat dispuși să voteze), urmat de PSD (22%), PNL (14%) și USR (11%). UDMR ar avea 5%, iar SOS România, SENS, POT, Forța Dreptei, PMP și DREPT nu ar depăși 3% fiecare. În paralel, sondajul a testat și scenarii privind votul PSD la buget: 29% cred că PSD ar trebui să voteze bugetul și apoi să iasă de la guvernare, 20% spun că nu ar trebui să voteze bugetul, alți 20% cred că ar trebui să-l voteze și să rămână la guvernare, iar 31% nu știu sau nu răspund. [...]

AUR este creditat cu 35% în intențiile de vot pentru Parlament , potrivit News.ro , care relatează rezultatele unui sondaj Avangarde realizat în perioada 10–17 martie. În același sondaj, 43% dintre respondenți spun că sunt „total nemulțumiți” de modul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan gestionează România. Datele indică o ierarhie în care AUR se află pe primul loc, urmat de PSD și PNL, în timp ce USR, UDMR și SOS România sunt cotate sub aceste partide. Sondajul include și întrebări despre direcția țării și despre evaluarea activității Executivului. Rezultatele sondajului: intenții de vot la parlamentare Sondajul Avangarde plasează AUR pe primul loc în opțiunile pentru alegerile parlamentare, cu 35%. PSD este creditat cu 22%, iar PNL cu 14%. Lista cu rezultatele sondajului (intenții de vot pentru Parlament): AUR: 35% PSD: 22% PNL: 14% USR: 11% UDMR: 5% SOS România: 3% Direcția României și evaluarea Guvernului Bolojan La întrebarea privind direcția în care se îndreaptă România, 79% dintre cei chestionați consideră că direcția este greșită, iar 18% spun că direcția este bună. În ceea ce privește activitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan, 43% se declară „total nemulțumiți”, 37% „mai degrabă nemulțumiți”, 17% „mai degrabă mulțumiți”, iar 1% „mulțumiți”, conform datelor prezentate odată cu sondajul. Metodologia cercetării Avangarde Cercetarea a fost realizată telefonic, pe un eșantion multi-stratificat, probabilistic, de 1.000 de subiecți, în perioada 10–17 martie. Eroarea maximă de eșantionare este de +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%, potrivit informațiilor publicate împreună cu rezultatele sondajului. [...]

PNL a adoptat în unanimitate o rezoluție care condiționează continuarea coaliției cu PSD , potrivit G4Media . Documentul a fost votat în Biroul Politic Național al PNL, în ședința de luni, 23 martie 2026, și avertizează că, dacă PSD „va provoca o criză guvernamentală”, liberalii „nu vor mai putea fi în Coaliție cu PSD”. „Dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, PNL nu va mai putea fi în Coaliție cu PSD”. În aceeași rezoluție, PNL cere PSD „să respecte acordul de coaliție și partenerii de guvernare” și să revină „la o atitudine responsabilă”. Textul invocă, între motivele care fac necesară stabilitatea, un „context internațional complicat”, „deficit excesiv”, presiuni pe absorbția PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și „o economie fragilă”. Rezoluția include și o listă de priorități de guvernare pentru 2026, asumate de PNL, alături de susținerea explicită pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan: stabilitatea finanțelor publice; securitate energetică; eficiență în administrație; absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor de țară; economie competitivă pe baze sănătoase. Pe fondul tensiunilor din coaliție, în ședința BPN au existat și intervenții critice. Hubert Thuma, aflat în conflict cu Ilie Bolojan, a avut un discurs vehement la adresa premierului, susținând că acesta „este USR-ist”, dar că PNL trebuie să rămână la guvernare. De cealaltă parte, Raluca Turcan a susținut că PNL are „premier credibil” și „soluții de reformă”, iar asocierea cu PSD ar fi dăunătoare partidului, acuzând PSD că „sabotează guvernarea” și „încalcă protocolul de guvernare”. În același registru, G4Media mai notează că Alexandru Muraru (liderul PNL Iași), Ciprian Ciucu (primarul Capitalei) și Dan Motreanu (secretarul general al PNL) au avut discursuri critice la adresa PSD și mesaje de sprijin pentru premier. [...]

Traian Băsescu spune că reforma Guvernului Bolojan a evitat „Junk” pentru România , dar a avut costuri mari pentru economie, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute duminică, la România TV, în contextul discuțiilor despre măsurile fiscale și bugetare adoptate de actualul Executiv. Fostul președinte a susținut că ajustarea a fost făcută într-un mod care a lovit companiile și persoanele fizice autorizate, în loc să fie direcționată către zonele care au generat dezechilibrele bugetare. În același timp, el a afirmat că, prin măsurile luate, a fost evitată degradarea ratingului de țară la categoria „junk” (nerecomandat investițiilor, ceea ce ar crește costurile de finanțare). Critica asupra efectelor în economie și a măsurilor pe pensii Băsescu a spus că nu este de acord cu modul în care a fost „rezolvată problema”, argumentând că impactul s-a văzut puternic în mediul privat, indiferent de dimensiunea firmelor. El a indicat, în același timp, că intervenția pe pensii a avut un efect direct și generalizat. „Personal nu sunt de acord cu modul cum a rezolvat problema, pentru că a afectat foarte puternic sectorul economic. Companiile, că-s mari, că-s mici, că-s PFA-uri, au fost puternic afectate, în loc să afecteze pe cei în cauza cărora s-a generat situația. Adică s-a dat salarii, pensii uriașe. Cu pensiile a luat 10% din pensia fiecărui român, deci a rezolvat-o. Dar cu bugetarii nicicum”, a spus Băsescu. Fostul șef al statului a criticat și menținerea unor sporuri în sectorul public, dând ca exemplu situația de la Ministerul Dezvoltării. În opinia sa, astfel de plăți suplimentare nu ar trebui păstrate în condițiile în care sunt afectate categorii vulnerabile și contribuabilii din economie. Modelul invocat: ajustarea din 2010 și reducerea presiunii pe mediul privat Băsescu a afirmat că ar fi preferat o abordare similară celei din 2010, pe care a descris-o drept orientată spre protejarea economiei de sarcini suplimentare, pentru a limita creșterea șomajului. El a amintit măsuri precum reducerea uniformă a veniturilor și restricții privind cumulul pensiei cu salariul la stat. În aceeași intervenție, fostul președinte a vorbit despre reducerea de personal prin plecări din sistem și despre limitarea angajărilor, susținând că atunci România a pornit de la un deficit bugetar „puțin mai mare decât cel de acum”, fără a detalia cifre în declarațiile redate. Instabilitatea politică și costul împrumuturilor, în centrul avertismentelor Băsescu a legat tensiunile din coaliție de o percepție de instabilitate politică, despre care a spus că afectează capacitatea statului de a se împrumuta la costuri acceptabile. El a susținut că, în luna respectivă, au existat încercări repetate de a atrage finanțare de la bănci, dar la dobânzi pe care le-a descris ca fiind neconvenabile în raport cu inflația. Fostul președinte a pus accent pe povara dobânzilor la datoria publică și a indicat valori pentru plățile de dobânzi: 10 miliarde de euro în 2025 și 12 miliarde de euro în 2026, cu perspectiva unor sume mai mari în 2027. În acest context, el a propus un „acord de precauție” cu Fondul Monetar Internațional, adică o înțelegere care ar asigura o rezervă de finanțare disponibilă la nevoie, pentru a reduce riscul de încetare de plăți. [...]

Mircea Abrudean spune că PNL nu acceptă ca un partener din Coaliție să-i impună premierul , potrivit Antena 3 CNN . Declarațiile vin pe fondul tensiunilor din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR și al discuțiilor din PSD despre continuarea guvernării alături de premierul Ilie Bolojan. Președintele Senatului a afirmat că Ilie Bolojan are susținere „absolut” și „fără echivoc” în PNL și a invocat existența unui protocol de coaliție și votul din Parlament care a validat premierul. În același context, Abrudean a legat tema stabilității de angajamentele asumate în coaliție și în fața electoratului. „Nu există nicio situaţie în care Partidul Naţional Liberal să accepte ca oricare partid din coaliţie să-i dicteze premierul, că ne place, că nu ne place.” Potrivit articolului, în PSD are loc o consultare internă pentru a decide dacă partidul rămâne la guvernare cu Ilie Bolojan sau rupe coaliția. Abrudean a mai spus că nu a văzut indicii care să susțină acuzațiile potrivit cărora premierul ar fi „userizat” și a susținut că rezultatele guvernării ar trebui să fie resimțite de populație. În ceea ce privește calendarul politic, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a indicat data de 20 aprilie pentru consultarea internă privind ieșirea sau nu de la guvernare, menționând că PSD nu poate cere explicit schimbarea premierului, ci poate decide doar „dacă mai participă sau nu într-un Guvern condus de Ilie Bolojan”, conform articolului. [...]