Știri
Știri din categoria Politică
AUR se menține pe primul loc în preferințele electoratului cu 35%, iar PSD urcă la 23%, într-un peisaj politic marcat de fragmentare și neîncredere publică, potrivit Adevărul, care citează un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS). Chiar dacă AUR își conservă scorul față de decembrie 2025, nu se remarcă nicio coagulare în jurul unui pol majoritar. Dimpotrivă, datele indică o dispersie a opțiunilor de vot, cu partidele din centru – precum PNL – în ușoară scădere.
Acest echilibru fragil reflectă, în opinia sociologilor, o ruptură între așteptările publice și oferta partidelor tradiționale. Alegătorii nu se mobilizează în jurul unui actor dominant, ci se orientează spre opțiuni percepute drept anti-sistem, în paralel cu o încredere foarte scăzută în liderii politici.
Studiul CURS subliniază o criză acută de încredere în conducătorii politici. Niciun lider nu depășește pragul de 36% opinii favorabile, iar majoritatea au niveluri de respingere care trec de 60%:
| Lider politic | Opinie favorabilă | Opinie nefavorabilă |
|---|---|---|
| Călin Georgescu | 36% | 60% |
| George Simion | 32% | peste 60% |
| Nicușor Dan | 31% | peste 60% |
| Ilie Bolojan | - | peste 70% |
| Sorin Grindeanu | - | peste 70% |
| Diana Șoșoacă | - | 80% |
| Dominic Fritz, A. Gavrilă | Nivel scăzut de notorietate publică |
Această lipsă de lideri credibili accentuează tendințele de dezangajare civică, dar și polarizarea pe teme sensibile.
Diferențele de percepție sunt semnificative între instituțiile cu rol operațional și cele politice:
Această ruptură între cetățeni și instituțiile politice este considerată un factor major de instabilitate și alimentare a discursului populist.
Sentimentul de nesiguranță economică domină percepția publică:
Lipsa unei perspective economice pozitive amplifică dezamăgirea față de elitele politice și contribuie la radicalizarea unor segmente din electorat.
Chestionați despre un posibil referendum privind unirea cu Republica Moldova:
Deși majoritatea e favorabilă, procentul semnificativ al opoziției indică un potențial mare de polarizare, mai ales în context electoral.
Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–23 ianuarie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion probabilist și stratificat de 1.067 de persoane adulte. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate
Premierul desemnat Siegfried Mureșan promite că nu va mai crește taxele , susținând că majorările din ultimul an au fost „inevitabile”, dar că „nu mai sunt necesare” după stabilizarea economiei, potrivit News . Declarațiile vin pe fondul unei dispute publice cu PSD, care acuză degradarea indicatorilor economici și refuză să îl voteze. Mureșan a fost întrebat la Știrile ProTV despre afirmațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu , privind o „situație gravă” a economiei. În replică, premierul desemnat a contestat credibilitatea PSD și a spus că „oamenii trebuie să știe adevărul”, argumentând că economia ar fi fost „la limită” în urmă cu un an, dar că „astăzi economia e stabilizată”. „Creșterile de taxe nu mai sunt necesare. Nu vom crește taxele.” Ce înseamnă mesajul fiscal: fără noi majorări, dar fără termene pentru reduceri În același context, Mureșan a încercat să traseze o direcție de politică fiscală pentru perioada următoare: menținerea nivelului actual al taxelor și, doar „de îndată ce ne permitem”, discuții despre relaxare fiscală. El a indicat explicit TVA, despre care a spus că și-ar dori să revină de la 21% la 19% „cât de curând posibil”, fără să avanseze un calendar. Totodată, a precizat că nu poate promite reduceri imediate de taxe și a legat eventuale creșteri de venituri (indexări) de existența „spațiului” bugetar. Contextul politic: PSD invocă scăderea puterii de cumpărare și indicatori negativi Sorin Grindeanu a susținut, într-o conferință, că România are „12 luni consecutive de scădere a puterii de cumpărare”, cu pensionarii cei mai afectați. El a invocat și: „cea mai puternică prăbușire a consumului” din Uniunea Europeană; „cea mai mare cădere a producției industriale” din UE, „minus 6,3%”; „cea mai mare scădere a investițiilor străine directe din ultimii 15 ani”, cu „aproape 600 de milioane de euro” mai puțin față de trimestrul 2 din 2025 (aprox. 3 miliarde lei); creșteri ale prețurilor la energie și carburanți, cu „benzina peste 10 lei” și „motorina peste 11 lei”. Pe baza acestor argumente, liderul PSD a afirmat că partidul „nu poate gira, prin vot”, continuarea „acestui model economic” și a indicat că PSD nu îl va vota pe Mureșan, inclusiv pe motiv că acesta ar fi spus că vrea să fie „discipolul” lui Ilie Bolojan. Ce urmează Din declarațiile citate de News rezultă o linie de mesaj: fără noi majorări de taxe și posibilitatea unei relaxări fiscale (inclusiv la TVA) doar condiționat de evoluția bugetară. Nu sunt oferite, însă, detalii despre măsuri concrete, termene sau criterii după care Guvernul ar decide eventuale reduceri ori indexări. [...]
PNL avertizează că refuzul PSD de a susține Guvernul Mureșan prelungește criza politică și poate amplifica riscurile economice , inclusiv printr-o posibilă degradare a ratingului de țară, potrivit Agerpres . Într-un comunicat, PNL susține că PSD a decis „adâncirea” și „prelungirea” crizei politice prin hotărârea de a nu sprijini un guvern condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . Liberalii califică argumentele invocate de social-democrați drept „manipulatoare și, parțial, mincinoase” și afirmă că, timp de peste patru luni, conducerea PSD nu a găsit o soluție la criza pe care ar fi declanșat-o. Miza: bugetul, energia și fondurile europene, pe fondul incertitudinii politice PNL afirmă că PSD ar fi trebuit să decidă asupra învestirii doar după analizarea programului de guvernare, a echipei propuse și a „soluțiilor concrete” pentru problemele curente. În același mesaj, liberalii indică teme care ar necesita un executiv „cu puteri depline”: rectificarea bugetară; proiectul de buget pentru 2027; evoluția prețurilor la energie; continuarea absorbției fondurilor europene; situația de securitate regională. PNL: respingerea guvernului poate pune presiune pe ratingul de țară Potrivit PNL, respingerea unui nou guvern „cu argumente populiste” ar prelungi criza și ar implica „asumarea riscului degradării ratingului de țară”. În acest context, partidul cere ca formațiunile parlamentare să analizeze programul și componența guvernului propus, dar și consecințele prelungirii crizei, înainte de votul de învestitură. PNL mai transmite că susține demersurile premierului desemnat de a prezenta, în termenul constituțional, programul de guvernare și lista miniștrilor. Decizia PSD și pașii următori Biroul Permanent Național al PSD a decis luni să nu susțină guvernul care urmează să fie alcătuit de Siegfried Mureșan. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că recomandarea va fi înaintată Consiliului Politic Național, forul statutar relevant, și că decizia a fost luată în unanimitate. [...]
Lipsa de dialog direct cu PSD complică formarea majorității pentru Guvernul Mureșan , după ce liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că premierul desemnat, Siegfried Mureșan , nu l-a contactat pentru discuții, în timp ce președintele PNL, Ilie Bolojan , i-a cerut o întâlnire, potrivit Agerpres . Grindeanu a declarat, într-o conferință de presă la sediul central al PSD, că se aștepta ca Mureșan să îl caute „din politețe” dacă își dorește voturile PSD, mai ales în contextul în care PSD anunțase că are o ședință luni. „În mod normal, trebuia să mă caute domnia sa, cred, dacă ar fi vrut voturile de la noi. Nu s-a întâmplat lucrul acesta.” Bolojan cere întâlnire, nu Mureșan În schimb, Grindeanu a afirmat că a fost contactat de Ilie Bolojan, care i-a propus o întâlnire în cursul acestei săptămâni. Liderul PSD a spus că nu a fost stabilită data și că nu știe motivul exact al întâlnirii. „M-a sunat, în schimb, și m-a căutat Ilie Bolojan. (...) M-a întrebat dacă săptămâna asta ne putem întâlni.” Mureșan: discuții întâi cu PNL, USR și UDMR; „testul” ar fi la PSD Tot luni, Siegfried Mureșan a declarat într-un interviu că va discuta mai întâi cu grupurile parlamentare ale PNL, USR și UDMR, urmând ca ulterior să prezinte programul de guvernare și grupului minorităților naționale. În același context, Mureșan a susținut că „testul adevărului” îl va da PSD, care ar trebui să decidă dacă vrea un guvern proeuropean sau dacă se află într-un „parteneriat consolidat” cu AUR, de care ar depinde trecerea Guvernului. [...]
Reținerea lui Călin Georgescu deschide un nou front de risc politic și instituțional , în condițiile în care liderul PSD, Sorin Grindeanu , leagă explicit viitorul acestuia în politică de deznodământul anchetei DIICOT , potrivit Antena 3 . Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, luni după-amiază, într-un dosar care vizează „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave” și „constituire a unui grup infracțional organizat”. În material este menționat și un „dosar al înșelăciunii de 1,1 milioane de euro”. Miza: validarea acuzațiilor și efectul asupra scenei politice Într-un interviu la Antena 3 CNN, Grindeanu a spus că o eventuală confirmare a acuzațiilor ar echivala cu ieșirea lui Georgescu din politică, dar a insistat că nu își asumă rolul de a da verdicte înaintea justiției. „Dacă se va dovedi a fi vinovat Călin Georgescu, evident, este scos din politică.” Totodată, liderul PSD a afirmat că se ferește să pronunțe concluzii înainte de finalizarea anchetei, invocând și alte cazuri în care nu a comentat pe fondul acuzațiilor. Întrebarea „din ce trăiește?” și presiunea pe instituții În același dialog, Grindeanu a fost întrebat dacă este un eșec al statului român faptul că, din 24 noiembrie 2024 până în prezent, nu a existat un răspuns la întrebarea „din ce trăiește Călin Georgescu?”. El a fost de acord că ar fi trebuit să existe clarificări, mai ales în contextul ascensiunii rapide a lui Georgescu în alegerile prezidențiale din 2024, când s-a clasat pe primul loc până la finalul lunii noiembrie, conform relatării. Grindeanu a mai spus că, fiind vorba despre o persoană publică, statul român „trebuie să-i adreseze această întrebare”, iar Georgescu ar trebui să răspundă dacă este întrebat. Scenariul unei „rețele” și limita declarațiilor Întrebat despre ideea că o parte a „sistemului” l-ar sprijini în continuare pe Georgescu, Grindeanu a spus că a auzit de aproape doi ani un scenariu potrivit căruia acesta ar fi fost promovat de „structuri vechi”, cu legături cu perioada de dinainte de 1989 sau anii ’90. A adăugat însă că nu are dovezi și că cei care au formulat acuzații în dosare ar trebui să le susțină cu probe. În aceeași intervenție, Grindeanu a făcut și o observație legată de relatări privind o posibilă fugă în Italia, fără a prezenta date noi sau dovezi. Ce urmează Din informațiile prezentate, cazul intră în zona cu impact direct asupra credibilității instituțiilor și a competiției politice: dacă acuzațiile DIICOT sunt confirmate, consecința politică anticipată de liderul PSD este eliminarea lui Călin Georgescu din jocul politic; dacă nu, presiunea se mută pe capacitatea statului de a explica public și coerent situația unei persoane cu profil politic major. [...]
AUR a transformat cazul Georgescu într-un test de presiune politică asupra instituțiilor și a agendei parlamentare , după ce parlamentarii partidului au protestat luni în Parlament și au părăsit plenul, pe fondul audierii lui Călin Georgescu la DIICOT, potrivit Adevărul . Mai mulți parlamentari AUR, în frunte cu George Simion , au afișat în Parlament pancarte cu mesajul „Opriți poliția politică!”, în sprijinul lui Călin Georgescu. Liderul AUR a anunțat că membrii grupului parlamentar au ieșit din sala de plen. Protestul a avut loc într-o zi tensionată și în Parlament, unde PSD a anunțat că nu va vota Guvernul Mureșan, dar și în spațiul public, după ce Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la DIICOT pentru audieri, în contextul unei percheziții la locuința sa din Mogoșoaia. În paralel, susținători ai fostului candidat la prezidențiale s-au adunat încă de dimineață în fața sediului DIICOT, pentru a protesta față de acțiunile anchetatorilor. Conform aceleiași surse, la protest au participat și aleși AUR, între care Cosmin Hristu, Tiberiu Botușar și Tiberiu Claudiu Barstan. Într-un mesaj publicat alături de fotografii de la protest, George Simion a legat gestul din Parlament de poziționarea partidului față de viitorul Executiv: „Nu vom vota guvernul Siegfried în ciuda tuturor presiunilor, nu ne doborâți! Am părăsit sala de plen și vom continua să fim alături de Călin Georgescu în toate atacurile pe care le suferă! Înainte, popor român!” [...]
PNL readuce în discuție alegerile anticipate după ce PSD a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului condus de Siegfried Mureșan , iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că actualul Parlament nu mai poate produce o majoritate stabilă, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat luni, 21 septembrie, pe Facebook, Gheorghiu (președinte al PNL Sector 4) a acuzat PSD că își schimbă pozițiile „în funcție de evoluția politică” și că prelungește „nejustificat” criza politică. În logica ei, refuzul de a susține guvernul propus ar arăta că social-democrații nu sunt dispuși să sprijine „reforma reală a statului” și „tăierea privilegiilor”. Gheorghiu a trecut în revistă, în mesaj, mai multe etape ale poziționării PSD din ultimele luni, culminând cu respingerea unui guvern condus de Mureșan, descris de PSD drept „un Bolojan 2.0”. Ea a concluzionat că PSD „nu va accepta niciodată un guvern care susține reforma reală a statului și tăierea privilegiilor”. De ce contează: blocajul politic împinge spre scenariul anticipatelor Mesajul PNL mută accentul de la negocieri pentru o majoritate la ideea că soluția ar fi resetarea legislativului prin alegeri anticipate , dacă Parlamentul „nu poate genera o majoritate stabilă pentru guvernare”. În același timp, Gheorghiu susține că România are nevoie de „un Guvern stabil” de cinci luni, „de când PSD și AUR au demis guvernul fără să aibă o soluție de pus în loc”. Ce urmează, potrivit declarațiilor citate După ce PSD a transmis că nu va vota un guvern cu Siegfried Mureșan premier, Oana Gheorghiu afirmă că partidul i-a cerut acestuia să își depună mandatul. În lipsa unei majorități funcționale, ea indică drept opțiune alegerile anticipate și formarea „unui nou Parlament”, fără a detalia pașii concreți sau un calendar. [...]
