AUR se menține pe primul loc în preferințele electoratului cu 35%, iar PSD urcă la 23%, într-un peisaj politic marcat de fragmentare și neîncredere publică, potrivit Adevărul, care citează un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS). Chiar dacă AUR își conservă scorul față de decembrie 2025, nu se remarcă nicio coagulare în jurul unui pol majoritar. Dimpotrivă, datele indică o dispersie a opțiunilor de vot, cu partidele din centru – precum PNL – în ușoară scădere.
Clasamentul partidelor (ianuarie 2026):
- AUR – 35% (constant)
- PSD – 23% (+1 punct față de decembrie)
- PNL – 18% (-1 punct)
- USR – 10% (+1 punct)
- UDMR și SOS România – 5% fiecare (constant)
- Partidul Oamenilor Tineri – 2% (-1 punct)
- Altele – 2%
Acest echilibru fragil reflectă, în opinia sociologilor, o ruptură între așteptările publice și oferta partidelor tradiționale. Alegătorii nu se mobilizează în jurul unui actor dominant, ci se orientează spre opțiuni percepute drept anti-sistem, în paralel cu o încredere foarte scăzută în liderii politici.
Neîncredere în liderii politici – nicio figură dominantă
Studiul CURS subliniază o criză acută de încredere în conducătorii politici. Niciun lider nu depășește pragul de 36% opinii favorabile, iar majoritatea au niveluri de respingere care trec de 60%:
| Lider politic | Opinie favorabilă | Opinie nefavorabilă |
|---|---|---|
| Călin Georgescu | 36% | 60% |
| George Simion | 32% | peste 60% |
| Nicușor Dan | 31% | peste 60% |
| Ilie Bolojan | - | peste 70% |
| Sorin Grindeanu | - | peste 70% |
| Diana Șoșoacă | - | 80% |
| Dominic Fritz, A. Gavrilă | Nivel scăzut de notorietate publică |
Această lipsă de lideri credibili accentuează tendințele de dezangajare civică, dar și polarizarea pe teme sensibile.
Instituțiile statului – încredere limitată în cele politice
Diferențele de percepție sunt semnificative între instituțiile cu rol operațional și cele politice:
- Armata, Pompierii și Biserica se bucură de cea mai mare încredere (61–80%).
- Poliția și Uniunea Europeană trec pragul de 50%.
- Guvernul, Parlamentul, Curtea Constituțională, Președinția și Justiția sunt privite negativ de peste 67% dintre cetățeni.
Această ruptură între cetățeni și instituțiile politice este considerată un factor major de instabilitate și alimentare a discursului populist.
Așteptări economice negative pentru 2026
Sentimentul de nesiguranță economică domină percepția publică:
- 63% anticipează o înrăutățire a situației lor financiare în 2026.
- 29% se așteaptă la stagnare.
- Doar 7% cred că le va fi mai bine.
- În privința prețurilor, 90% estimează că vor crește (56% semnificativ, 34% moderat).
Lipsa unei perspective economice pozitive amplifică dezamăgirea față de elitele politice și contribuie la radicalizarea unor segmente din electorat.
Reunificarea cu Republica Moldova – temă polarizantă
Chestionați despre un posibil referendum privind unirea cu Republica Moldova:
- 56% ar vota „pentru”,
- 37% „împotrivă”,
- 7% nu au o opinie.
Deși majoritatea e favorabilă, procentul semnificativ al opoziției indică un potențial mare de polarizare, mai ales în context electoral.
Metodologia sondajului
Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–23 ianuarie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion probabilist și stratificat de 1.067 de persoane adulte. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
