Știri
Știri din categoria Politică
AUR se menține pe primul loc în preferințele electoratului cu 35%, iar PSD urcă la 23%, într-un peisaj politic marcat de fragmentare și neîncredere publică, potrivit Adevărul, care citează un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS). Chiar dacă AUR își conservă scorul față de decembrie 2025, nu se remarcă nicio coagulare în jurul unui pol majoritar. Dimpotrivă, datele indică o dispersie a opțiunilor de vot, cu partidele din centru – precum PNL – în ușoară scădere.
Acest echilibru fragil reflectă, în opinia sociologilor, o ruptură între așteptările publice și oferta partidelor tradiționale. Alegătorii nu se mobilizează în jurul unui actor dominant, ci se orientează spre opțiuni percepute drept anti-sistem, în paralel cu o încredere foarte scăzută în liderii politici.
Studiul CURS subliniază o criză acută de încredere în conducătorii politici. Niciun lider nu depășește pragul de 36% opinii favorabile, iar majoritatea au niveluri de respingere care trec de 60%:
| Lider politic | Opinie favorabilă | Opinie nefavorabilă |
|---|---|---|
| Călin Georgescu | 36% | 60% |
| George Simion | 32% | peste 60% |
| Nicușor Dan | 31% | peste 60% |
| Ilie Bolojan | - | peste 70% |
| Sorin Grindeanu | - | peste 70% |
| Diana Șoșoacă | - | 80% |
| Dominic Fritz, A. Gavrilă | Nivel scăzut de notorietate publică |
Această lipsă de lideri credibili accentuează tendințele de dezangajare civică, dar și polarizarea pe teme sensibile.
Diferențele de percepție sunt semnificative între instituțiile cu rol operațional și cele politice:
Această ruptură între cetățeni și instituțiile politice este considerată un factor major de instabilitate și alimentare a discursului populist.
Sentimentul de nesiguranță economică domină percepția publică:
Lipsa unei perspective economice pozitive amplifică dezamăgirea față de elitele politice și contribuie la radicalizarea unor segmente din electorat.
Chestionați despre un posibil referendum privind unirea cu Republica Moldova:
Deși majoritatea e favorabilă, procentul semnificativ al opoziției indică un potențial mare de polarizare, mai ales în context electoral.
Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–23 ianuarie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion probabilist și stratificat de 1.067 de persoane adulte. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate
Ciprian Ciucu a relansat atacurile la adresa rivalilor politici, într-un mesaj cu miză electorală pentru PNL , susținând că AUR este „un partid de extremiști neofasciști, populiști”, iar PSD „nu mai are lider”, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute la o întâlnire cu liberalii din Buzău. În intervenția sa, primarul general al Capitalei a încadrat competiția politică în termeni de polarizare, criticând simultan mai multe partide. Despre USR, Ciucu a afirmat că este „un partid de agitați”, pe care l-a descris ca fiind orientat spre contestare permanentă, inclusiv internă. Atac la AUR și USR, plus un mesaj despre PSD Ciucu a spus despre AUR: „AUR este un partid de extremişti neofascişti, populişti.” În același registru, despre USR a declarat: „USR-ul este un partid de agitaţi, care contestă orice, oricând, în orice context, şi se contestă până şi unii pe alţii.” În ceea ce privește PSD, edilul a susținut că formațiunea ar părea puternică la nivel local, în Buzău, dar ar fi „în declin” la nivel național. În acest context, a afirmat: „PSD-ul nu mai are lider. Cine? Manda? Hai să fim serioşi.” Context: mesaj intern și poziționare pentru PNL Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri politice locale, iar mesajul central a fost unul de delimitare față de principalele partide concurente. Din informațiile disponibile în materialul news.ro , Ciucu a indicat și că PNL ar avea „un candidat care se vede”, fără ca textul furnizat să includă detalii suplimentare despre cine este candidatul sau la ce tip de alegeri se referă exact. [...]
Liderul senatorilor AUR acuză atribuiri fără licitație și pune sub semnul întrebării credibilitatea externă a României , legând direct imaginea țării în relațiile internaționale de modul în care sunt gestionate marile contracte publice și de eșecul unor obiective precum Visa Waiver și aderarea la OCDE , potrivit news.ro . Petrișor Peiu susține că, după alegerile americane din 3 noiembrie 2026, „revine” întrebarea de ce România este percepută „ca un stat de mâna a doua” și afirmă că răspunsul ar fi comportamentul statului român, pe care îl descrie drept „parcă desprins din vremea fanarioților”. În argumentația sa, el invocă atât „contracte” atribuite „în cel mai adânc secret și fără licitație”, cât și preocuparea liderilor politici pentru imagine, în detrimentul intereselor naționale. Contracte mari și proceduri contestate, în centrul criticilor În declarațiile citate, Peiu vorbește despre „contractele de 6 miliarde de euro” acordate „de PNL-USR” fără licitație unei „firme germane” și face trimitere la alte exemple din trecut, inclusiv: un contract de autostradă de „3 miliarde de euro” acordat „acum 22 de ani”, despre care afirmă că „s-a ales praful”; un „contract nuclear de vreo 10 miliarde de euro”, despre care spune că ar fi fost „cadou” și „perfect irealizabil”, plasat temporal „acum 4-5 ani”. Peiu leagă aceste practici de percepția partenerilor externi, afirmând că „nici Washingtonul, nici Berlinul sau Parisul nu dau doi bani pe guvernarea de la București”, motivând prin „incompetență”, „proastă creștere” și „corupție”. Miza: Visa Waiver și OCDE, obiective invocate ca ratate Senatorul AUR afirmă că România ar avea „timid” două obiective majore de politică externă: eliminarea vizelor pentru SUA (programul Visa Waiver) și admiterea în OCDE. În același context, el îi atacă pe Sorin Grindeanu (PSD) și Ilie Bolojan (PNL), dar și pe fostul președinte Klaus Iohannis și pe fostul premier Marcel Ciolacu, întrebând retoric dacă aceștia ar fi avut curajul să ridice tema Visa Waiver sau OCDE în discuții externe. Totodată, Peiu reamintește blocarea aderării la OCDE în 2017, pe care o pune în legătură cu Viktor Orbán, întrebând dacă liderii români i-ar fi reproșat acestuia situația. Legătura făcută între imaginea externă și funcționarea internă a statului Peiu susține că „slugărnicia” în relațiile externe nu poate compensa probleme interne și enumeră, între altele, schimbări frecvente de legislație, incapacitatea de a construi o autostradă Est–Vest, viteza trenurilor de marfă de „17 km/h în 2026”, licitații „trucate” și contracte „fără licitație”, dar și disfuncții din administrație și sistemul sanitar. În final, el afirmă că politica externă ar trebui făcută „cu diplomați de carieră”, „strategii și viziune” și „limbi străine vorbite corect”, criticând, în același timp, comportamentul și prioritățile liderilor politici pe care îi vizează. [...]
Apropierile publice dintre PSD și PNL capătă o miză politică locală după ce primarul PSD din Buzău, Constantin Toma , a publicat pe Facebook o fotografie alături de lideri ai PNL, potrivit Libertatea . Gestul vine în contextul în care Toma a criticat în repetate rânduri conducerea propriului partid și a cerut demisii la vârful PSD. Fotografia a fost publicată vineri, 6 noiembrie, iar în ea apar Ilie Bolojan , președintele PNL, și Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL și primarul Capitalei. Cei doi au fost la Buzău pentru o ședință la sediul PNL din oraș. În mesajul postat, Constantin Toma a descris întâlnirea drept un „schimb de experiență” între „un fost și doi actuali primari” și a mulțumit pentru vizită. Contextul: criticile lui Toma la adresa conducerii PSD În materialul citat, Toma este prezentat ca unul dintre primarii PSD care au atacat public conducerea partidului. El i-a cerut demisia fostului președinte PSD, Marcel Ciolacu, după rezultatul candidatului PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, pe care l-a numit „o rușine pentru Partidul Social Democrat”. Ulterior, Toma a cerut și demisia actualului președinte PSD, Sorin Grindeanu, afirmând în mai 2026 că „PSD este într-un mare pericol” și că „o singură ieșire” ar fi ca Grindeanu să plece. Totodată, potrivit aceleiași surse, Toma a spus că secretarul general al PSD de atunci, Paul Stănescu, ar fi recomandat liderilor locali, înainte de turul 1 al prezidențialelor din 2024, să strângă voturi pentru George Simion. De ce contează: semnalul de repoziționare și efectele în plan local Apariția publică a unui primar PSD alături de lideri PNL, dublată de mesajul despre „administrație pentru oameni, pentru comunități”, funcționează ca un semnal de repoziționare politică, cel puțin la nivel de imagine și relaționare locală, într-un moment în care Toma se află în conflict deschis cu vârful PSD. Libertatea notează că Toma a demisionat în vara acestui an din toate funcțiile deținute în PSD, dar a rămas membru de partid. El nu își dă demisia din PSD deoarece și-ar pierde mandatul de primar, în timp ce o eventuală excludere nu ar atrage automat pierderea mandatului, întrucât legea prevede expres pierderea calității de membru prin demisie. [...]
Guvernul deschide negocieri pe salariul minim, cu o cerere sindicală de +675 lei , iar miza imediată este presiunea bugetară și asupra costurilor din economie, în condițiile în care Executivul discută în paralel și despre indexarea pensiilor. Potrivit Digi24 , premierul Luca Niculescu s-a întâlnit luni, la sediul Guvernului, cu reprezentanții sindicatelor, care cer majorarea salariului minim cu 675 de lei. În același timp, premierul era așteptat în Parlament la „Ora Guvernului”, solicitare inițiată de AUR și adoptată cu susținerea PSD, deoarece voturile AUR nu ar fi fost suficiente pentru ca demersul să treacă. Ce cer sindicatele și ce semnal dă Guvernul Tema centrală a discuției de la Palatul Victoria a fost creșterea salariului minim, pe fondul solicitării sindicatelor de majorare cu 675 de lei. După întâlnire, premierul și-a exprimat susținerea pentru indexarea pensiilor, conform unui comunicat al Guvernului citat de Digi24. În același anunț este menționată și „debirocratizarea”, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar. Dimensiunea politică: discuții separate cu miniștrii PSD Reprezentanții sindicali vor și discuții separate cu miniștrii PSD, potrivit informațiilor prezentate în material. În contextul în care majorarea salariului minim are efecte directe asupra costurilor cu forța de muncă și asupra veniturilor bugetare, această solicitare indică o negociere care se mută și pe teren politic, nu doar tehnic. Deocamdată, din informațiile disponibile, nu rezultă o decizie finală privind nivelul salariului minim sau momentul exact al unei eventuale aplicări, dincolo de cererea sindicatelor. [...]
UDMR încearcă să limiteze costul de imagine al coaliției după controversa legată de luxul afișat la botezul copilului liderului PSD Alfred Simonis , printr-un mesaj public de distanțare transmis de senatorul Tanczos Barna , potrivit Digi24 . Fost vicepremier, Tanczos Barna a spus, la emisiunea „În Fața Ta”, că în UDMR „nu avem asemenea evenimente” și a comparat situația cu nunta lui Kelemen Hunor, despre care afirmă că nu a ajuns subiect de presă „pentru că nu au găsit material de publicat cei din presă”. Interviul integral urmează să fie difuzat sâmbătă, de la ora 14:00, la Digi24. Mesajul UDMR: problema nu e botezul, ci ostentația Tanczos Barna a insistat că botezul, ca eveniment, nu este în sine o problemă, pe care l-a descris drept „un eveniment fericit”, ci „luxul afișat” și contrastul cu situația unei părți a populației. „Nu pot să-mi explic (luxul afișat), pentru că noi, cei de la UDMR, nu avem asemenea evenimente (...)” În același context, el a invocat și faptul că, potrivit spuselor sale, inclusiv Sorin Grindeanu ar fi recunoscut existența acestui contrast între imaginile apărute din jurul evenimentului și dificultățile economice și incertitudinile resimțite de oameni (probleme financiare, locuri de muncă, tensiune socială). De ce contează: „incidentul mic” care poate afecta un partid întreg Senatorul UDMR a afirmat că nu înțelege de ce social-democrații au ales să se afișeze în acest mod și a avertizat asupra efectului de contagiune în percepția publică: un episod punctual poate ajunge să definească imaginea unui partid sau chiar a întregii clase politice. „Efectul pentru imaginea politicianului român și în special pentru imaginea Partidului Social Democrat rămâne (...)” Tanczos a dat și exemple din Parlament, susținând că anumite comportamente ale unor aleși (a menționat AUR ca exemplu) „pun amprenta” asupra percepției despre toți parlamentarii. În aceeași logică, a concluzionat că episodul legat de botez „rămâne o pată pe obrazul politicienilor”. Ce urmează Potrivit Digi24, discuția completă cu Tanczos Barna va fi difuzată sâmbătă, de la ora 14:00, în emisiunea „În Fața Ta”, unde sunt așteptate detalii suplimentare despre poziționarea UDMR față de controversa care a vizat lideri și apropiați ai PSD. [...]
Reapariția publică a lui Adrian Năstase alături de liderii PSD Suceava readuce în prim-plan riscul de imagine pentru partid într-un moment în care formațiunea încearcă să-și consolideze mesajele de integritate, potrivit G4Media . Fostul premier a susținut vineri o conferință la Muzeul Național al Bucovinei , iar în sală s-au aflat mai mulți lideri și oficiali locali PSD. Evenimentul a avut tema „Nicolae Titulescu și rețelele de influență ale Europei interbelice” și a fost găzduit de directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Constantin Ursu. Conform relatării Suceava News, la conferință au participat „membri marcanți ai PSD”, inclusiv persoane cu funcții în administrația locală și în partid. Cine a fost prezent din conducerea și administrația locală În public s-au aflat, între alții: Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean și al PSD Suceava; Gavril Mîrza, fost președinte; Traian Andronachi, prefect; Ioan Cușnir și Ioan Băncescu, foști prefecți; Ioan Cristian Șologon, secretar de stat; Ioan Stan, senator; Eugen Bejinariu, deputat; Dan Ioan Cușnir, viceprimarul Sucevei; Stelian Simerea, vicepreședinte al Consiliului Județean; Petru Tănasă, secretarul județului. Contextul care apasă pe miza politică a apariției G4Media reamintește că Adrian Năstase (premier în perioada 200–2004) a fost condamnat definitiv în două dosare de corupție: „Trofeul Calității” (iunie 2012): condamnare la doi ani de închisoare cu executare, pentru „folosirea influenței sau autorității funcției de președinte al unui partid” în scopul obținerii de foloase necuvenite, în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004; „Zambaccian” (ianuarie 2024): condamnare la 4 ani de închisoare cu executare și interzicerea unor drepturi, pentru luare de mită în formă continuată și șantaj, pedeapsa finală contopită fiind de 4 ani. Muzeul Național al Bucovinei ar fi organizat conferința pentru a oferi publicului o întâlnire cu „istoria diplomației românești și europene” și o temă relevantă pentru înțelegerea contextului politic și diplomatic interbelic, potrivit relatării Suceava News citate de G4Media. [...]
