Știri
Știri din categoria Politică
AUR mizează pe alegeri anticipate și respinge ideea că moțiunea a mișcat euro, susține liderul senatorilor formațiunii, Petrișor Peiu, într-o intervenție la Digi24. Mesajul are o miză directă pentru mediul economic: Peiu plasează responsabilitatea pentru „criza economică” și pentru deprecierea leului pe seama guvernării demise, nu pe turbulența politică generată de moțiunea de cenzură.
Peiu afirmă că AUR evită orice „coaliție, înțelegere sau alianță” cu partidele fostei coaliții de guvernare, pentru că obiectivul strategic ar fi declanșarea anticipatelor. În logica sa, dacă liderii politici își mențin pozițiile anunțate înainte de vot, „suntem în scenariu de alegeri anticipate”, deoarece nu ar exista condiții pentru o „majoritate stabilă”.
Întrebat cine este responsabil de criza economică „declanșată în urma crizei politice”, Peiu a indicat în primul rând guvernarea, argumentând că opoziția nu poate fi făcută vinovată. El leagă moțiunea de cenzură de contestarea capacității guvernului de a administra țara „în contextul respectiv”.
Totodată, Peiu susține că instabilitatea și lipsa de coerență ar fi fost amplificate de structura guvernării, despre care spune că a inclus „patru partide în componență, plus minoritățile”.
Peiu respinge explicit ideea că moțiunea de cenzură ar fi responsabilă pentru nivelul cursului euro, menționat în intervenție ca fiind 5,26 lei, și pentru deprecierea de „peste 3% în doar câteva zile”. În argumentația lui, cursul ar reflecta evoluția economiei și politica Băncii Naționale, inclusiv deciziile de intervenție sau neintervenție.
„Cursul euro-leu este rezultatul evoluției economiei, plus rezultatul politicii Băncii Naționale de intervenție, de modelare a intervenției, de neintervenție. Nu are legătură cu activitatea politică.”
Pe zona de politici bugetare, Peiu spune că, pentru reducerea cheltuielilor, acestea „să nu mai fie menținute la nivelul la care sunt acum”. Concret, propune ca posturile eliberate prin pensionare să nu fie ocupate „o perioadă” și, în paralel, reducerea funcțiunilor aparatului de stat, astfel încât să scadă nevoia de personal.
În același context, Peiu neagă că actuala criză politică ar fi dus, în mod demonstrabil, la pierderea încrederii investitorilor în România sau la o inflație mai mare, afirmând că astfel de concluzii „nu pot fi probate” în termenii discuției.
Recomandate
Amenințarea cu suspendarea președintelui ridică miza consultărilor pentru noul premier , după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune, în condițiile în care AUR ar urma să declanșeze procedura dacă Nicușor Dan nu cheamă toate partidele la consultări, potrivit Antena 3 . Moțiunea PSD-AUR a fost adoptată cu 281 de voturi, iar Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis. În acest context, AUR susține că președintele trebuie să declanșeze consultări constituționale pentru desemnarea unui nou prim-ministru și reclamă că șeful statului ar fi ales, într-o primă etapă, „discuții informale”. Ce cere AUR și ce reproșează președintelui Partidul condus de George Simion i-a cerut președintelui să desemneze „de urgență” un premier și a criticat ideea unor consultări informale, despre care afirmă că nu sunt prevăzute în Constituție. „România nu poate trăi pe termen nedeterminat sub zodia interimatului și a crizei politice. Nicușor Dan trebuie să respecte Constituția , fără alte invenții de tip consultări informale. În Constituție nu există acest termen”, a transmis AUR. AUR mai susține că aceste discuții ar fi folosite pentru a exclude de la consultări „partidele care nu îi sunt convenabile” și invocă, „pe surse”, posibilitatea ca președintele să discute nu doar cu președinți de partide, ci și cu „unii lideri din anumite partide”, pe care o califică drept „derapaj grav”. Șoșoacă anunță un demers similar Separat, Diana Șoșoacă a anunțat că S.O.S România va demara procedura de suspendare a președintelui, argumentând că actuala situație ar prelungi criza politică și economică. „S.O.S. România consideră că România nu mai poate fi ținută captivă de un regim care ignoră voința poporului, adâncește criza politică și economică și sfidează interesul național. Demersul S.O.S. România este unul ferm, asumat și necesar”, a transmis partidul. Ce urmează la Cotroceni și calendarul posibil pentru un nou premier Nicușor Dan s-a întors mai devreme din Armenia după demiterea Guvernului Bolojan, a făcut apel la calm și a anunțat că va discuta cu liderii politici pentru a găsi o soluție. Deocamdată, la Cotroceni au fost invitați Dominic Fritz, Kelemen Hunor și Ilie Bolojan. Potrivit informațiilor prezentate, președintele ar prefera refacerea fostei coaliții, dar ar accepta și un guvern minoritar, în condițiile în care PNL și USR au anunțat că refuză o nouă alianță cu PSD. Antena 3 mai notează că Nicușor Dan le-a cerut liderilor politici analize și soluții, urmând să îi cheme din nou la Cotroceni după ce le citește, iar un nume de premier ar putea apărea abia la jumătatea lunii mai. Cadrul constituțional invocat în disputa politică Constituția prevede că președintele poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”. Procedura poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori și necesită votul majorității în ședință comună, după consultarea Curții Constituționale; dacă suspendarea este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demitere. [...]
Vasile Dîncu spune că un guvern minoritar PNL–USR nu are șanse în Parlament , după ce această formulă ar fi fost deja respinsă cu „281 de voturi împotrivă”, ceea ce menține blocajul politic și crește presiunea pentru o soluție de guvernare cu majoritate sau pentru o variantă tehnocrată, potrivit Digi24 . Vicepreședintele PSD a argumentat că reluarea unei investituri pe aceeași schemă ar duce, în opinia sa, la un nou vot negativ, chiar mai mare, invocând „dinamica” din Parlament și cerând „mai mult realism” în negocieri. Ce opțiuni rămân pe masă, în viziunea PSD Dîncu indică drept scenariu încă posibil refacerea unei „coaliții pro-occidentale”. În același timp, el spune că există și varianta unui guvern tehnocrat , cu un premier tehnocrat, care să strângă susținere „pe baza programului” inclusiv din partidele coaliției sau din afara ei. Separat, europarlamentarul PSD afirmă că, în condiții de criză, poate exista și un guvern minoritar, dacă vine cu un proiect acceptabil pentru ceilalți actori politici, fără a detalia însă o formulă concretă. Linia roșie: fără „contract politic” cu AUR Un element central în mesajul lui Dîncu este respingerea explicită a unei înțelegeri politice cu AUR. „Nu avem niciun fel de contract politic cu AUR.” El susține că AUR are „vocația de partid contra sistem” și s-ar „anula pe sine” dacă ar vota un guvern pe care l-a criticat constant, dar adaugă că partidul poate fi „previzibil” în comportament. De ce contează: semnal despre stabilitatea majorității și rolul opoziției Dîncu reia ideea, atribuită și lui Sorin Grindeanu, că intrarea PSD în opoziție „nu ar fi un dezastru”, prezentând-o ca pe o opțiune „normală” pentru reformarea partidului. În același registru, el spune că și trecerea PNL în opoziție nu ar fi „un dezastru”, invocând nivelul de susținere al liberalilor în Parlament și posibilitatea completării unei majorități cu alte partide. În final, Dîncu afirmă că se așteaptă ca PNL „să se țină de cuvânt” și să treacă în opoziție, după mai mulți ani la guvernare, criticând în același timp modul în care liberalii își împart responsabilitatea pentru situația actuală. [...]
Solicitarea AUR către președinte ridică miza unei dispute de procedură care poate întârzia numirea unui nou Guvern , într-un moment în care România funcționează cu un executiv interimar, potrivit Digi24 . Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) îi cere președintelui Nicușor Dan să desemneze „de urgență” un prim-ministru, invocând un comunicat publicat pe site-ul oficial al partidului. AUR susține că „România nu poate trăi pe termen nedeterminat sub zodia interimatului și a crizei politice” și îi solicită șefului statului să „respecte Constituția”, fără „invenții” de tip „consultări informale”, termen despre care partidul afirmă că nu există în Constituție. În același mesaj, AUR acuză că președintele ar folosi „ consultările informale ” ca „tertip neconstituțional” pentru a exclude de la discuții partidele „care nu îi sunt convenabile”. Formațiunea indică întâlnirile deja avute de Nicușor Dan cu Dominic Fritz și Sorin Grindeanu și menționează că urmează o întâlnire cu Kelemen Hunor. AUR mai afirmă că „pe surse” ar fi vehiculată ideea ca președintele să discute nu doar cu liderii partidelor, ci și cu „unii lideri din anumite partide”, lucru pe care îl califică drept „un alt derapaj grav de la atribuțiile constituționale”. George Simion, președintele AUR, îl indică pe Nicușor Dan drept „principalul vinovat” pentru criza politică și îl somează să revină „la cadrul democratic”, renunțând la „jocurile politicianiste” care, în opinia sa, au produs instabilitate. „AUR îl consideră pe Nicușor Dan principalul vinovat pentru criza politică și îl somează să revină la cadrul democratic, renunțând la jocurile politicianiste care au creat doar instabilitate și în care și-a dovedit nepriceperea”, a declarat George Simion. [...]
Președintele Nicușor Dan îl poate repropune pe Ilie Bolojan ca premier, iar miza este evitarea unui nou blocaj instituțional : Constituția nu interzice nominalizarea aceleiași persoane după căderea guvernului prin moțiune de cenzură, însă desemnarea trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu forțarea anticipatelor, potrivit unei analize G4Media . Argumentul este susținut de o decizie a Curții Constituționale din 28 februarie 2020, citată în analiză, care precizează explicit că „nimic nu împiedică desemnarea” ca premier a unei persoane al cărei guvern a fost demis prin moțiune de cenzură. În spațiul public circulă însă o interpretare contrară, promovată, potrivit articolului, de liderul PSD Sorin Grindeanu . Precedentul din 2020: problema nu a fost „aceeași persoană”, ci scopul desemnării G4Media reamintește criza din iarna lui 2020 , când Guvernul Ludovic Orban a căzut prin moțiune de cenzură, iar președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Orban la o zi după vot. PSD a sesizat CCR invocând un conflict juridic între președinte și Parlament, pe motiv că desemnarea ar fi urmărit dizolvarea Legislativului și alegeri anticipate. Curtea a admis sesizarea, dar motivarea a nuanțat: desemnarea aceleiași persoane este posibilă, însă a contat faptul că, în acel caz, scopul declarat era ca premierul desemnat „să nu poată constitui o majoritate parlamentară”, pentru a se ajunge la anticipate. CCR a indicat și un element practic: intervalul foarte scurt dintre moțiune și desemnare făcea improbabilă schimbarea de atitudine a Parlamentului. Ce se schimbă acum și ce condiții ar face re-nominalizarea „sustenabilă” Analiza notează trei diferențe față de 2020, relevante pentru riscul de conflict constituțional: Nicușor Dan nu ar urmări alegeri anticipate și ar fi exclus explicit acest scenariu, având ca obiectiv o majoritate „pro-occidentală”; desemnarea nu ar urma să fie făcută „precipitat”, imediat după moțiune, președintele vorbind despre un interval „rezonabil”; tocmai acest interval ar putea permite apariția unor „elemente” care să schimbe raportarea Parlamentului față de candidatul la funcția de premier. În această logică, G4Media concluzionează că este „constituțional și perfect posibil” ca Nicușor Dan să-l desemneze din nou pe Ilie Bolojan. Compromisurile politice invocate: acceptare reciprocă și un mediator Dincolo de cadrul constituțional, analiza plasează cheia în zona negocierii politice: pentru a obține o majoritate, fiecare parte ar trebui să accepte un compromis. Sunt menționate trei condiții: președintele Nicușor Dan să accepte ideea re-desemnării lui Ilie Bolojan; PSD să-l accepte pe Bolojan și să voteze în consecință în Parlament; PNL și USR să renunțe la deciziile de a trece în opoziție și de a nu mai face alianță cu PSD. În plus, articolul susține că, pentru ca aceste compromisuri să fie posibile, ar fi necesar și „un mediator”, fără a detalia cine ar putea juca acest rol. [...]
După moțiunea de cenzură , Cotroceniul testează două formule de guvernare în încercarea de a debloca criza politică, pe fondul refuzului PNL de a mai colabora cu PSD, potrivit Antena 3 . La două zile după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, președintele Nicușor Dan continuă consultările informale cu liderii politici. După discuția cu președintele USR, Dominic Fritz, la Palatul Cotroceni au fost invitați joi premierul demis Ilie Bolojan și liderul UDMR, Kelemen Hunor. Potrivit informațiilor citate de Antena 3 , președintele le cere liderilor politici să își facă propria analiză asupra crizei și să vină cu soluții, urmând ca abia apoi să își contureze o poziție și să reia discuțiile pentru a propune o ieșire din blocaj. Publicația notează că este puțin probabil ca un nou set de consultări să aibă loc mai devreme de jumătatea lunii mai. Două scenarii pe masă: refacerea coaliției sau guvern minoritar În acest moment, la Cotroceni sunt luate în calcul două variante, conform surselor citate: refacerea fostei coaliții PSD–PNL–USR–UDMR în jurul unui nou premier; un guvern minoritar PSD–UDMR, susținut în Parlament de PNL și USR. Antena 3 arată că președintele „încă speră” la refacerea coaliției, dar nu exclude varianta unui guvern minoritar. PNL rămâne pe linia opoziției, PSD respinge oficial guvernul minoritar Refacerea vechii coaliții este descrisă ca dificilă, în condițiile în care liderii PNL au votat intrarea în opoziție și refuză colaborarea cu PSD. Într-o declarație la Observator, Ilie Bolojan a invocat posibilitatea guvernelor minoritare și a justificat opțiunea opoziției în lipsa unor parteneri „care își respectă înțelegerile”. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a declarat că PSD a exclus varianta unui guvern minoritar, inclusiv scenariul în care PSD ar susține un astfel de executiv. UDMR, prin Kelemen Hunor, susține refacerea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, cu condiția identificării unui premier acceptabil pentru toate partidele și care „să nu fie un rival” pentru liderii PSD și PNL. Calendarul discuțiilor și cine mai intră în consultări Antena 3 a relatat că discuțiile la care a participat Kelemen Hunor s-au încheiat, după ce acesta a ajuns la Cotroceni la ora 9:30, potrivit unor surse politice. Totodată, publicația notează că Varujan Pambuccian, președintele grupului Minorităților Naționale, ar urma să meargă și el după-amiază la Cotroceni. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. [...]
Riscul unui interimat prelungit la Palatul Victoria crește , pe fondul blocajului dintre partidele pro-occidentale după căderea Guvernului Bolojan, în timp ce președintele Nicușor Dan continuă consultările informale pentru o nouă majoritate, potrivit Digi24 . Conform surselor citate de post, șeful statului nu ar fi optimist că se poate găsi rapid o soluție, iar scenariul în care Ilie Bolojan rămâne mai mult timp în interimat începe să fie luat în calcul. În acest context, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, susține că Ilie Bolojan ar putea fi desemnat din nou premier chiar și după moțiunea de cenzură, dacă se formează o nouă majoritate parlamentară și dacă președintele nu urmărește declanșarea alegerilor anticipate. Andronache invocă și o decizie a Curții Constituționale din 2020, care ar impune trecerea unei „perioade rezonabile de timp” de la moțiune pentru ca același premier să poată fi nominalizat din nou. Pe linie de partid, prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu afirmă că liberalii susțin în continuare rămânerea la guvernare și respinge explicit scenariul în care ar prelua funcția de premier. Poziții care complică formarea unei majorități Dincolo de discuțiile de la Cotroceni, pozițiile publice rămân divergente, iar spațiul de negociere se îngustează: AUR, prin liderul senatorilor Petrișor Peiu, spune că obiectivul strategic al partidului este organizarea de alegeri anticipate și afirmă că nu vede cum s-ar putea construi o majoritate stabilă; UDMR, prin Kelemen Hunor, menține opțiunea unui guvern majoritar, deși admite dificultatea formulei în actualul context; Hunor a avut o întâlnire cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni. Ce înseamnă pentru calendarul politic Din informațiile prezentate de Digi24, tabloul de moment indică o negociere fără rezultat rapid și o probabilitate mai mare ca România să rămână o perioadă într-o formulă de interimat, în lipsa unei majorități care să susțină un nou cabinet. Publicația notează că atmosfera este „extrem de tensionată”, iar partidele sunt pe poziții „diametral opuse”, ceea ce prelungește incertitudinea asupra următorului pas: o nouă majoritate în jurul unui premier desemnat sau escaladarea către scenariul anticipatelor. [...]
