Știri
Știri din categoria Politică
Solicitarea AUR către președinte ridică miza unei dispute de procedură care poate întârzia numirea unui nou Guvern, într-un moment în care România funcționează cu un executiv interimar, potrivit Digi24.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) îi cere președintelui Nicușor Dan să desemneze „de urgență” un prim-ministru, invocând un comunicat publicat pe site-ul oficial al partidului. AUR susține că „România nu poate trăi pe termen nedeterminat sub zodia interimatului și a crizei politice” și îi solicită șefului statului să „respecte Constituția”, fără „invenții” de tip „consultări informale”, termen despre care partidul afirmă că nu există în Constituție.
În același mesaj, AUR acuză că președintele ar folosi „consultările informale” ca „tertip neconstituțional” pentru a exclude de la discuții partidele „care nu îi sunt convenabile”. Formațiunea indică întâlnirile deja avute de Nicușor Dan cu Dominic Fritz și Sorin Grindeanu și menționează că urmează o întâlnire cu Kelemen Hunor.
AUR mai afirmă că „pe surse” ar fi vehiculată ideea ca președintele să discute nu doar cu liderii partidelor, ci și cu „unii lideri din anumite partide”, lucru pe care îl califică drept „un alt derapaj grav de la atribuțiile constituționale”.
George Simion, președintele AUR, îl indică pe Nicușor Dan drept „principalul vinovat” pentru criza politică și îl somează să revină „la cadrul democratic”, renunțând la „jocurile politicianiste” care, în opinia sa, au produs instabilitate.
„AUR îl consideră pe Nicușor Dan principalul vinovat pentru criza politică și îl somează să revină la cadrul democratic, renunțând la jocurile politicianiste care au creat doar instabilitate și în care și-a dovedit nepriceperea”, a declarat George Simion.
Recomandate
UDMR avertizează că întârzierea formării Guvernului riscă să lovească în finanțarea din PNRR și în credibilitatea fiscală a României , iar „prima opțiune” rămâne refacerea fostei coaliții, cu condiția găsirii unui premier acceptat de toate partidele, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor a făcut declarațiile după consultările informale de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Liderul UDMR a spus că România „nu își permite” o perioadă lungă de instabilitate și că problemele legate de deficitul bugetar, credibilitatea externă și fondurile din PNRR trebuie rezolvate rapid. În acest context, Kelemen Hunor estimează că în „două-trei săptămâni, maxim” ar trebui să existe un nou Guvern și susține că refacerea coaliției destrămate este varianta preferată de UDMR, dar doar dacă există un premier care poate fi acceptat de PNL, PSD, UDMR și USR. El a indicat că o astfel de persoană „probabil” nu poate veni nici din PSD, nici din PNL, pentru a evita blocaje între cele două partide. Presiunea PNRR și riscul de retrogradare Liderul UDMR a legat direct criza politică de riscuri economice imediate, invocând atât calendarul PNRR, cât și percepția creditorilor. În declarațiile citate, el a avertizat că România ar putea pierde „miliarde” dacă nu se închid la timp proiectele și a spus că, dacă deficitul bugetar nu este ținut sub control, țara riscă să fie „aruncată în junk” (categorie de rating nerecomandată investițiilor, care scumpește finanțarea). Alternativele discutate și liniile roșii Pe lângă refacerea coaliției, Kelemen Hunor a spus că este luată în calcul și varianta unui guvern minoritar, susținut „transparent” în Parlament, dar a avertizat că o astfel de formulă ar avea „o viață scurtă” și ar funcționa sub presiune permanentă. Totodată, în discuțiile despre formule alternative apare și varianta unui executiv de dreapta (PNL–USR–UDMR), care ar putea beneficia de susținere parlamentară din partea PSD. Kelemen Hunor a exclus însă o majoritate construită cu SOS România. În ceea ce privește rolul președintelui, liderul UDMR a susținut că Nicușor Dan nu poate găsi singur o soluție fără sprijinul partidelor, punctând că fără o majoritate politică funcțională nu poate exista stabilitate guvernamentală. [...]
Vasile Dîncu spune că un guvern minoritar PNL–USR nu are șanse în Parlament , după ce această formulă ar fi fost deja respinsă cu „281 de voturi împotrivă”, ceea ce menține blocajul politic și crește presiunea pentru o soluție de guvernare cu majoritate sau pentru o variantă tehnocrată, potrivit Digi24 . Vicepreședintele PSD a argumentat că reluarea unei investituri pe aceeași schemă ar duce, în opinia sa, la un nou vot negativ, chiar mai mare, invocând „dinamica” din Parlament și cerând „mai mult realism” în negocieri. Ce opțiuni rămân pe masă, în viziunea PSD Dîncu indică drept scenariu încă posibil refacerea unei „coaliții pro-occidentale”. În același timp, el spune că există și varianta unui guvern tehnocrat , cu un premier tehnocrat, care să strângă susținere „pe baza programului” inclusiv din partidele coaliției sau din afara ei. Separat, europarlamentarul PSD afirmă că, în condiții de criză, poate exista și un guvern minoritar, dacă vine cu un proiect acceptabil pentru ceilalți actori politici, fără a detalia însă o formulă concretă. Linia roșie: fără „contract politic” cu AUR Un element central în mesajul lui Dîncu este respingerea explicită a unei înțelegeri politice cu AUR. „Nu avem niciun fel de contract politic cu AUR.” El susține că AUR are „vocația de partid contra sistem” și s-ar „anula pe sine” dacă ar vota un guvern pe care l-a criticat constant, dar adaugă că partidul poate fi „previzibil” în comportament. De ce contează: semnal despre stabilitatea majorității și rolul opoziției Dîncu reia ideea, atribuită și lui Sorin Grindeanu, că intrarea PSD în opoziție „nu ar fi un dezastru”, prezentând-o ca pe o opțiune „normală” pentru reformarea partidului. În același registru, el spune că și trecerea PNL în opoziție nu ar fi „un dezastru”, invocând nivelul de susținere al liberalilor în Parlament și posibilitatea completării unei majorități cu alte partide. În final, Dîncu afirmă că se așteaptă ca PNL „să se țină de cuvânt” și să treacă în opoziție, după mai mulți ani la guvernare, criticând în același timp modul în care liberalii își împart responsabilitatea pentru situația actuală. [...]
Președintele Nicușor Dan îl poate repropune pe Ilie Bolojan ca premier, iar miza este evitarea unui nou blocaj instituțional : Constituția nu interzice nominalizarea aceleiași persoane după căderea guvernului prin moțiune de cenzură, însă desemnarea trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu forțarea anticipatelor, potrivit unei analize G4Media . Argumentul este susținut de o decizie a Curții Constituționale din 28 februarie 2020, citată în analiză, care precizează explicit că „nimic nu împiedică desemnarea” ca premier a unei persoane al cărei guvern a fost demis prin moțiune de cenzură. În spațiul public circulă însă o interpretare contrară, promovată, potrivit articolului, de liderul PSD Sorin Grindeanu . Precedentul din 2020: problema nu a fost „aceeași persoană”, ci scopul desemnării G4Media reamintește criza din iarna lui 2020 , când Guvernul Ludovic Orban a căzut prin moțiune de cenzură, iar președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Orban la o zi după vot. PSD a sesizat CCR invocând un conflict juridic între președinte și Parlament, pe motiv că desemnarea ar fi urmărit dizolvarea Legislativului și alegeri anticipate. Curtea a admis sesizarea, dar motivarea a nuanțat: desemnarea aceleiași persoane este posibilă, însă a contat faptul că, în acel caz, scopul declarat era ca premierul desemnat „să nu poată constitui o majoritate parlamentară”, pentru a se ajunge la anticipate. CCR a indicat și un element practic: intervalul foarte scurt dintre moțiune și desemnare făcea improbabilă schimbarea de atitudine a Parlamentului. Ce se schimbă acum și ce condiții ar face re-nominalizarea „sustenabilă” Analiza notează trei diferențe față de 2020, relevante pentru riscul de conflict constituțional: Nicușor Dan nu ar urmări alegeri anticipate și ar fi exclus explicit acest scenariu, având ca obiectiv o majoritate „pro-occidentală”; desemnarea nu ar urma să fie făcută „precipitat”, imediat după moțiune, președintele vorbind despre un interval „rezonabil”; tocmai acest interval ar putea permite apariția unor „elemente” care să schimbe raportarea Parlamentului față de candidatul la funcția de premier. În această logică, G4Media concluzionează că este „constituțional și perfect posibil” ca Nicușor Dan să-l desemneze din nou pe Ilie Bolojan. Compromisurile politice invocate: acceptare reciprocă și un mediator Dincolo de cadrul constituțional, analiza plasează cheia în zona negocierii politice: pentru a obține o majoritate, fiecare parte ar trebui să accepte un compromis. Sunt menționate trei condiții: președintele Nicușor Dan să accepte ideea re-desemnării lui Ilie Bolojan; PSD să-l accepte pe Bolojan și să voteze în consecință în Parlament; PNL și USR să renunțe la deciziile de a trece în opoziție și de a nu mai face alianță cu PSD. În plus, articolul susține că, pentru ca aceste compromisuri să fie posibile, ar fi necesar și „un mediator”, fără a detalia cine ar putea juca acest rol. [...]
UDMR avertizează că prelungirea interimatului la Guvern riscă să blocheze decizii-cheie , în condițiile în care PNL și PSD par „într-o stare ireconciliabilă”, iar găsirea rapidă a unei formule de majoritate devine tot mai dificilă, potrivit Digi24 . Cseke Attila (UDMR) spune că, din declarațiile publice din ultimele zile, „azi mai mult ne îndreptăm spre un blocaj, decât spre rezolvare” și susține că interesul statului este să aibă un guvern „cu mandat plin”, nu unul interimar pe termen lung. În același timp, el admite că un astfel de deznodământ „va fi foarte greu de realizat”. În opinia sa, o ieșire din criză ar putea veni prin identificarea unui premier acceptat de ambele partide, PNL și PSD, sau printr-o altă soluție politică, fără a detalia scenariile alternative. Liderul UDMR avertizează însă că, dacă se rămâne la pozițiile exprimate „ieri”, există riscul ca guvernul să rămână interimar „luni de zile”. De ce contează: presiune pe partidele pro-europene să închidă rapid criza Mesajul lui Cseke Attila pune accent pe costul instituțional al întârzierii: un executiv interimar, prelungit, poate limita capacitatea de decizie și poate împinge administrația într-o zonă de funcționare la minimum, în timp ce negocierile politice se prelungesc. Totodată, el cere ca dezbaterea privind formarea guvernului să nu dureze „săptămâni sau luni” și plasează responsabilitatea găsirii unei soluții în sarcina „fiecărui partid proeuropean”. „Dacă rămânem în declarațiile de ieri, s-ar putea să ne blocăm și acest guvern să rămână interimar luni de zile.” [...]
După moțiunea de cenzură , Cotroceniul testează două formule de guvernare în încercarea de a debloca criza politică, pe fondul refuzului PNL de a mai colabora cu PSD, potrivit Antena 3 . La două zile după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, președintele Nicușor Dan continuă consultările informale cu liderii politici. După discuția cu președintele USR, Dominic Fritz, la Palatul Cotroceni au fost invitați joi premierul demis Ilie Bolojan și liderul UDMR, Kelemen Hunor. Potrivit informațiilor citate de Antena 3 , președintele le cere liderilor politici să își facă propria analiză asupra crizei și să vină cu soluții, urmând ca abia apoi să își contureze o poziție și să reia discuțiile pentru a propune o ieșire din blocaj. Publicația notează că este puțin probabil ca un nou set de consultări să aibă loc mai devreme de jumătatea lunii mai. Două scenarii pe masă: refacerea coaliției sau guvern minoritar În acest moment, la Cotroceni sunt luate în calcul două variante, conform surselor citate: refacerea fostei coaliții PSD–PNL–USR–UDMR în jurul unui nou premier; un guvern minoritar PSD–UDMR, susținut în Parlament de PNL și USR. Antena 3 arată că președintele „încă speră” la refacerea coaliției, dar nu exclude varianta unui guvern minoritar. PNL rămâne pe linia opoziției, PSD respinge oficial guvernul minoritar Refacerea vechii coaliții este descrisă ca dificilă, în condițiile în care liderii PNL au votat intrarea în opoziție și refuză colaborarea cu PSD. Într-o declarație la Observator, Ilie Bolojan a invocat posibilitatea guvernelor minoritare și a justificat opțiunea opoziției în lipsa unor parteneri „care își respectă înțelegerile”. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a declarat că PSD a exclus varianta unui guvern minoritar, inclusiv scenariul în care PSD ar susține un astfel de executiv. UDMR, prin Kelemen Hunor, susține refacerea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, cu condiția identificării unui premier acceptabil pentru toate partidele și care „să nu fie un rival” pentru liderii PSD și PNL. Calendarul discuțiilor și cine mai intră în consultări Antena 3 a relatat că discuțiile la care a participat Kelemen Hunor s-au încheiat, după ce acesta a ajuns la Cotroceni la ora 9:30, potrivit unor surse politice. Totodată, publicația notează că Varujan Pambuccian, președintele grupului Minorităților Naționale, ar urma să meargă și el după-amiază la Cotroceni. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. [...]
Inițierea unei suspendări a președintelui Nicușor Dan depinde de praguri parlamentare ridicate , după ce partidul S.O.S. România , condus de Diana Șoșoacă, a anunțat că pornește procedura de demitere, potrivit G4Media . Conform Constituției, suspendarea necesită inițierea de către cel puțin o treime dintre parlamentari (155 de semnături) și apoi votul majorității deputaților și senatorilor (233 de voturi), iar dacă suspendarea trece, urmează un referendum național. Anunțul a fost făcut joi, printr-un comunicat publicat de Diana Șoșoacă pe Facebook, în care formațiunea spune că inițiază „procedura politică și constituțională” pentru destituirea președintelui. În același mesaj, partidul susține că România ar fi „ținută captivă” de un regim care „adâncește criza politică și economică” și afirmă că va merge „până la capăt”. „Partidul S.O.S. România anunță că inițiază procedura politică și constituțională pentru destituirea lui Nicușor Dan din funcția de președinte al României.” Ce pași impune Constituția și unde este „blocajul” practic G4Media reia prevederile Articolului 95 din Constituție , care stabilesc traseul și pragurile necesare: suspendarea poate fi propusă în cazul „săvârșirii unor fapte grave” de încălcare a Constituției; inițierea propunerii cere semnăturile a cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor (155); suspendarea se votează în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor (233), după consultarea Curții Constituționale; dacă suspendarea este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demiterea președintelui. Prin aceste praguri, demersul anunțat rămâne, în primul rând, o problemă de aritmetică parlamentară: fără susținere extinsă în Parlament, procedura nu poate avansa către etapa referendumului. [...]
