Știri
Știri din categoria Politică
AUR propune reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, timp de patru ani, printr-un pachet de măsuri care include restructurarea Guvernului și a agențiilor, potrivit News. Formațiunea leagă planul de o schimbare de guvernare și susține că un premier propus de AUR „va corecta erorile guvernării Bolojan”.
În centrul planului este ținta de scădere a cheltuielilor administrative cu 1% din PIB anual, iar George Simion afirmă că măsura vizează „birocrația locală și centrală”, nu domenii precum educația sau sănătatea.
Pachetul prezentat de AUR este structurat în zece puncte și include, între altele:
Pe zona de politică bugetară, AUR propune sistarea acordării de ajutoare financiare internaționale până când deficitul bugetar ajunge la 3% din PIB. Liderul AUR menționează explicit Ucraina, precizând însă că măsura nu s-ar limita la acest caz.
În ceea ce privește companiile de stat, formațiunea spune că „vânzarea companiilor strategice este exclusă” și propune reformarea lor prin criterii de competență în conducere și reorganizarea celor neperformante. Totodată, AUR susține încurajarea finanțării dezvoltării acestor companii prin majorări de capital și emiterea de acțiuni noi pe bursă, „cu predilecție către cetățenii și fondurile autohtone”, inclusiv prin IPO (ofertă publică inițială).
Recomandate
AUR propune reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, timp de patru ani , un pachet care ar redesena dimensiunea aparatului public (Parlament, Guvern, agenții) și ar impune o țintă explicită de ajustare bugetară, potrivit Economica . Formațiunea spune că măsurile vizează birocrația „locală și centrală”, nu sectoare precum educația sau sănătatea, iar George Simion le prezintă ca alternativă la politicile actualului guvern, într-un context în care AUR invocă presiuni economice și bugetare. Ținta bugetară: 1% din PIB pe an din cheltuieli administrative În programul prezentat, AUR include ca prim punct „diminuarea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an în următorii 4 ani”. Liderul partidului afirmă că reducerea ar trebui să se aplice aparatului birocratic, nu personalului din domenii esențiale. Reconfigurarea instituțiilor: Parlament, Guvern, agenții și funcții de conducere Pachetul de zece puncte include măsuri de reducere a dimensiunii și a numărului de poziții din instituțiile publice: Parlament cu 300 de parlamentari ; Guvern cu 10 ministere și maximum 50 de secretari de stat ; comasarea și desființarea agențiilor/autorităților până la 20 ; reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din toate instituțiile publice; o „reformă administrativă” adaptată la realitățile anului 2026 . Ajutorul financiar extern, condiționat de deficitul bugetar AUR mai propune sistarea „oricărui ajutor financiar internațional” până când România ajunge la un deficit bugetar de 3% din PIB , George Simion menționând explicit Ucraina, „dar nu doar Ucraina”, conform textului citat. Companiile de stat: fără vânzări, cu reorganizări și finanțare prin bursă Pe zona companiilor de stat, programul include: reformarea conducerii prin „criterii reale de competență” și reorganizarea companiilor neperformante; excluderea vânzării companiilor strategice , cu referiri la Hidroelectrica și Transgaz și la metoda „ABB” (accelerated book building – plasament accelerat de acțiuni); încurajarea finanțării dezvoltării prin majorări de capital și emiterea de acțiuni noi pe bursă, inclusiv prin IPO (ofertă publică inițială), cu „predilecție către cetățenii și fondurile autohtone”. Ca exemplu, Simion indică posibilitatea ca Romgaz să preia Azomureș, finanțarea urmând să fie realizată prin emiterea de noi acțiuni, potrivit declarațiilor din material. Ce rămâne neclar din propuneri Materialul nu detaliază mecanismele concrete prin care ar fi atinsă reducerea anuală de 1% din PIB la cheltuieli administrative (de exemplu, prin tăieri de posturi, plafonări salariale, comasări cu economii cuantificate sau schimbări legislative punctuale) și nici calendarul de implementare pentru comasarea agențiilor ori reducerea funcțiilor de conducere. [...]
Președintele Nicușor Dan ar urma să avanseze săptămâna viitoare o formulă de guvern care să deblocheze bugetul pe 2027 și țintele de deficit agreate cu UE , potrivit informațiilor publicate de Antena 3 . Miza imediată a negocierilor este ieșirea din criza politică după demiterea Guvernului Bolojan, cu accent pe continuitatea angajamentelor fiscale. Discuțiile pentru formarea unei noi majorități se poartă „în culise”, iar șeful statului ar pregăti o propunere pentru partidele din fosta coaliție pro-europeană, care ar putea viza fie refacerea unei coaliții majoritare, fie o coaliție minoritară sub forma unui „guvern de tranziție”, conform surselor citate. Scenariul „guvernului de tranziție” și obiectivele economice În urma consultărilor informale de la Cotroceni, președintele UDMR, Kelemen Hunor , a indicat existența scenariului unui guvern de tranziție, cu mandat limitat și sarcini prestabilite. Potrivit informațiilor din articol, principalele ținte ale unui astfel de executiv ar fi: alcătuirea bugetului pentru 2027; menținerea economiei „pe același traseu”; păstrarea deficitului bugetar în limitele convenite cu Uniunea Europeană. Antena 3 notează că un asemenea guvern ar putea fi instalat la Palatul Victoria „în perioada următoare”, fără a avansa un calendar ferm. Calendarul negocierilor: o nouă rundă la Cotroceni Sursele citate indică faptul că la finalul săptămânii viitoare ar urma să aibă loc o nouă rundă de discuții la Palatul Cotroceni între președintele Nicușor Dan și liderii partidelor din fosta coaliție, după modelul întâlnirilor din această săptămână. Abia după aceste discuții ar urma să existe o propunere „clară” din partea președintelui. Ce a spus președintele după consultările informale Nicușor Dan a declarat, sâmbătă, după consultările informale declanșate în contextul demiterii Guvernului Bolojan, că România va avea un „guvern pro-occidental” într-un termen „rezonabil” și a indicat bugetul pe 2027 drept obiectiv principal al viitorului Executiv. „Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil”, a spus președintele, potrivit declarațiilor redate în articol, menționând că, după discuțiile cu PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale, s-au conturat „niște scenarii” pentru negocierile care urmează. [...]
AUR propune eliminarea termenului de 45 de zile pentru contestarea pensiei , printr-un proiect de lege care ar introduce explicit imprescriptibilitatea drepturilor de pensie și ar obliga casele de pensii să răspundă motivat la contestațiile pensionarilor, potrivit Mediafax . Inițiativa, depusă în Parlament , este prezentată de AUR ca o măsură de „protejare a drepturilor pensionarilor” și de eliminare a prevederilor care, în forma actuală a legislației, i-ar putea lăsa pe unii români fără posibilitatea de a-și recupera sumele rezultate dintr-o pensie „corect calculată”. Ce schimbări urmărește proiectul Conform formațiunii, proiectul vizează două modificări principale: introducerea explicită în lege a caracterului imprescriptibil al drepturilor de pensie (adică drepturi care nu se pierd prin trecerea timpului); obligarea caselor de pensii să răspundă motivat la contestațiile depuse de pensionari. Senatorul AUR Niculina Stelea, inițiatoare a proiectului, susține că pensia este un drept al celor care au muncit „zeci de ani” și că demersul legislativ urmărește apărarea dreptului la o pensie „decentă și corect calculată”. De ce contează: termenul de 45 de zile din legea din 2023 Potrivit expunerii de motive citate de AUR, legea pensiilor promovată de PSD și PNL în 2023 ar stabili că pensionarii au la dispoziție 45 de zile pentru a contesta decizia privind valoarea pensiei. După expirarea termenului, decizia rămâne definitivă, iar pensia nu ar mai putea fi recalculată, chiar dacă există erori sau drepturi neacordate și chiar dacă pensionarii aduc documente privind alte venituri și contribuții. În acest context, AUR afirmă că proiectul ar „repara” ceea ce numește o „scăpare legislativă” și invocă decizii ale Curții Constituționale care ar fi statuat că pensia este un drept patrimonial. Argumentele invocate de inițiatori AUR susține că actuala legislație poate produce situații în care pensionarii nu reușesc să conteste la timp deciziile caselor de pensii și rămân fără instrumente legale pentru corectarea unor erori care le afectează veniturile. Formațiunea mai afirmă că intervenția legislativă este necesară pentru eliminarea contradicțiilor din actuala lege și pentru garantarea efectivă a dreptului la pensie, în acord cu Constituția. În materialul citat nu sunt prezentate un calendar de dezbatere parlamentară sau estimări privind impactul bugetar al modificărilor propuse. [...]
Schimbarea de putere de la Budapesta poate debloca finanțări europene de circa 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei) , după ce Peter Magyar a fost învestit prim-ministru al Ungariei, pe fondul promisiunilor de relansare economică și de refacere a relațiilor cu UE, potrivit Al Jazeera . Magyar, în vârstă de 45 de ani, conduce partidul de centru-dreapta Tisza și preia funcția la aproape o lună după alegerile parlamentare care au pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban. Sâmbătă, noul premier i-a invitat pe unguri să „treacă prin poarta schimbării de regim”. Miza economică: deficit bugetar și fonduri UE înghețate Publicația notează că Magyar își începe mandatul cu mai multe dosare presante, în special pe zona economică și fiscală: relansarea economiei, după ani descriși drept „stagnare economică” sub Orban; reducerea deficitului bugetar, care până în aprilie ajunsese la aproape trei sferturi din ținta pentru întregul an; negocierea unui acord cu Uniunea Europeană pentru deblocarea a aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 de miliarde de lei) din fonduri înghețate . Banii au fost reținuți pe fondul îngrijorărilor UE privind deteriorarea situației drepturilor omului și reculul statului de drept în perioada Orban. Context politic: repoziționare față de UE și Rusia În timpul mandatului lui Orban, Ungaria s-a îndepărtat de UE, în timp ce relațiile cu Moscova s-au consolidat, mai arată sursa. Fostul premier a folosit veto-ul în Consiliul European pentru a se opune sancțiunilor împotriva Rusiei și pentru a bloca sprijinul pentru Ucraina. O majoritate parlamentară confortabilă Partidul Tisza a obținut o majoritate parlamentară „uriașă”, câștigând 141 din cele 199 de locuri, ceea ce îi oferă lui Magyar spațiu politic pentru a încerca schimbări rapide, inclusiv pe relația cu Bruxelles-ul. Magyar este descris ca un lider a cărui ascensiune a fost considerată „remarcabilă”: era puțin cunoscut în politica ungară până la începutul lui 2024, când a intrat într-o dispută publică cu Fidesz, partidul lui Orban, din care făcuse anterior parte ca membru proeminent. [...]
Remanierea parțială decisă de președintele sirian Ahmed al-Sharaa redesenează echilibrul de putere din administrația de tranziție , inclusiv prin înlocuirea fratelui său dintr-o funcție-cheie la Președinție, potrivit News . Schimbarea cu cea mai mare încărcătură politică este la nivelul Secretariatului General al Președinției: Abdel Rahman Badreddine Al-A’ma, fost guvernator al provinciei Homs, îl înlocuiește pe Maher al-Sharaa, fratele președintelui, în această poziție. Remanierea îi vizează și pe miniștrii Informațiilor și Agriculturii. Hamza Al-Mustafa și Amjad Badr au fost înlocuiți de Khaled Fawaz Zaarour, respectiv Bassel Hafez Al-Soueidan. Potrivit informațiilor disponibile, motivele remanierii nu au fost explicate. Context: guvernul de tranziție și numiri în teritoriu Guvernul de tranziție a fost format în martie 2025, după destituirea președintelui Bashar al-Assad la sfârșitul anului 2024, și era dominat de cercul restrâns al lui Ahmed al-Sharaa, conform aceleiași relatări. În paralel cu schimbările din guvern, președintele a numit și noi guvernatori pentru mai multe provincii, între care Homs, Quneitra, Latakia și Deir ez-Zor. [...]
Vladimir Putin condiționează relația cu Armenia de un posibil referendum privind UE , avertizând că Moscova își va „lua propria decizie” dacă Erevanul își accelerează apropierea de Uniunea Europeană, potrivit Bild . În material, Putin este citat spunând că ar fi „complet logic” ca Armenia să organizeze un referendum pentru a întreba cetățenii cum ar vota într-un scenariu de aderare la UE, după care Rusia ar urma să decidă la rândul ei. Liderul de la Kremlin a descris o eventuală separare drept una „blândă, civilizată și avantajoasă pentru ambele părți”, dar a asociat explicit demersul de apropiere de UE cu începutul conflictului din Ucraina. „Pe această bază, atunci ne-am lua și noi propria decizie.” Paralele cu Ucraina și mesajul de descurajare Putin a invocat direct precedentul ucrainean, afirmând că evoluțiile „în direcția Ucrainei” ar fi început cu încercarea Kievului de a adera la UE. În lectura prezentată de publicație, mesajul transmis Erevanului este că o reorientare de la Rusia spre UE poate atrage consecințe grave, inclusiv riscul unui atac. Ce a alimentat tensiunile în relația Moscova–Erevan Contextul imediat menționat este intensificarea contactelor Armeniei cu lideri europeni: în urmă cu câteva zile, la Erevan a avut loc un summit al Comunității Politice Europene , la care a participat și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski; parlamentul armean a adoptat în 2025, cu o majoritate largă, o lege care prevede lansarea unui proces de aderare la UE. De ce contează: repoziționarea strategică a Armeniei Bild notează că Armenia a fost timp de decenii unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei în spațiul postsovietic, inclusiv prin aderarea la alianța militară OTSC și prin dependența de Rusia în materie de securitate. Potrivit articolului, această relație s-a deteriorat după războiul din Nagorno-Karabah din 2020 și escaladările din 2022–2023, când Azerbaidjanul ar fi atacat Armenia, iar Rusia nu ar fi intervenit, alimentând percepția la Erevan că garanțiile de securitate nu mai funcționează. În acest context, avertismentul public al lui Putin ridică miza politică a parcursului european al Armeniei și sugerează că Moscova ar putea recalibra relația bilaterală în funcție de pașii concreți ai Erevanului spre UE. [...]
