Știri
Știri din categoria Politică

AUR propune reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, timp de patru ani, un pachet care ar redesena dimensiunea aparatului public (Parlament, Guvern, agenții) și ar impune o țintă explicită de ajustare bugetară, potrivit Economica.
Formațiunea spune că măsurile vizează birocrația „locală și centrală”, nu sectoare precum educația sau sănătatea, iar George Simion le prezintă ca alternativă la politicile actualului guvern, într-un context în care AUR invocă presiuni economice și bugetare.
În programul prezentat, AUR include ca prim punct „diminuarea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an în următorii 4 ani”. Liderul partidului afirmă că reducerea ar trebui să se aplice aparatului birocratic, nu personalului din domenii esențiale.
Pachetul de zece puncte include măsuri de reducere a dimensiunii și a numărului de poziții din instituțiile publice:
AUR mai propune sistarea „oricărui ajutor financiar internațional” până când România ajunge la un deficit bugetar de 3% din PIB, George Simion menționând explicit Ucraina, „dar nu doar Ucraina”, conform textului citat.
Pe zona companiilor de stat, programul include:
Ca exemplu, Simion indică posibilitatea ca Romgaz să preia Azomureș, finanțarea urmând să fie realizată prin emiterea de noi acțiuni, potrivit declarațiilor din material.
Materialul nu detaliază mecanismele concrete prin care ar fi atinsă reducerea anuală de 1% din PIB la cheltuieli administrative (de exemplu, prin tăieri de posturi, plafonări salariale, comasări cu economii cuantificate sau schimbări legislative punctuale) și nici calendarul de implementare pentru comasarea agențiilor ori reducerea funcțiilor de conducere.
Recomandate

AUR propune reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, timp de patru ani , printr-un pachet de măsuri care include restructurarea Guvernului și a agențiilor, potrivit News . Formațiunea leagă planul de o schimbare de guvernare și susține că un premier propus de AUR „va corecta erorile guvernării Bolojan”. În centrul planului este ținta de scădere a cheltuielilor administrative cu 1% din PIB anual, iar George Simion afirmă că măsura vizează „birocrația locală și centrală”, nu domenii precum educația sau sănătatea. Cum ar arăta restructurarea aparatului de stat Pachetul prezentat de AUR este structurat în zece puncte și include, între altele: diminuarea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, în următorii patru ani; un Parlament cu 300 de parlamentari; un Guvern cu 10 ministere și 50 de secretari de stat; comasarea și desființarea agențiilor/autorităților până la un total de 20; reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din instituțiile publice; o reformă administrativă „adaptată la realitățile anului 2026”. Ajutoare externe condiționate de deficit și mesajul pe companiile de stat Pe zona de politică bugetară, AUR propune sistarea acordării de ajutoare financiare internaționale până când deficitul bugetar ajunge la 3% din PIB. Liderul AUR menționează explicit Ucraina, precizând însă că măsura nu s-ar limita la acest caz. În ceea ce privește companiile de stat, formațiunea spune că „vânzarea companiilor strategice este exclusă” și propune reformarea lor prin criterii de competență în conducere și reorganizarea celor neperformante. Totodată, AUR susține încurajarea finanțării dezvoltării acestor companii prin majorări de capital și emiterea de acțiuni noi pe bursă, „cu predilecție către cetățenii și fondurile autohtone”, inclusiv prin IPO (ofertă publică inițială) . [...]

AUR propune eliminarea termenului de 45 de zile pentru contestarea pensiei , printr-un proiect de lege care ar introduce explicit imprescriptibilitatea drepturilor de pensie și ar obliga casele de pensii să răspundă motivat la contestațiile pensionarilor, potrivit Mediafax . Inițiativa, depusă în Parlament , este prezentată de AUR ca o măsură de „protejare a drepturilor pensionarilor” și de eliminare a prevederilor care, în forma actuală a legislației, i-ar putea lăsa pe unii români fără posibilitatea de a-și recupera sumele rezultate dintr-o pensie „corect calculată”. Ce schimbări urmărește proiectul Conform formațiunii, proiectul vizează două modificări principale: introducerea explicită în lege a caracterului imprescriptibil al drepturilor de pensie (adică drepturi care nu se pierd prin trecerea timpului); obligarea caselor de pensii să răspundă motivat la contestațiile depuse de pensionari. Senatorul AUR Niculina Stelea, inițiatoare a proiectului, susține că pensia este un drept al celor care au muncit „zeci de ani” și că demersul legislativ urmărește apărarea dreptului la o pensie „decentă și corect calculată”. De ce contează: termenul de 45 de zile din legea din 2023 Potrivit expunerii de motive citate de AUR, legea pensiilor promovată de PSD și PNL în 2023 ar stabili că pensionarii au la dispoziție 45 de zile pentru a contesta decizia privind valoarea pensiei. După expirarea termenului, decizia rămâne definitivă, iar pensia nu ar mai putea fi recalculată, chiar dacă există erori sau drepturi neacordate și chiar dacă pensionarii aduc documente privind alte venituri și contribuții. În acest context, AUR afirmă că proiectul ar „repara” ceea ce numește o „scăpare legislativă” și invocă decizii ale Curții Constituționale care ar fi statuat că pensia este un drept patrimonial. Argumentele invocate de inițiatori AUR susține că actuala legislație poate produce situații în care pensionarii nu reușesc să conteste la timp deciziile caselor de pensii și rămân fără instrumente legale pentru corectarea unor erori care le afectează veniturile. Formațiunea mai afirmă că intervenția legislativă este necesară pentru eliminarea contradicțiilor din actuala lege și pentru garantarea efectivă a dreptului la pensie, în acord cu Constituția. În materialul citat nu sunt prezentate un calendar de dezbatere parlamentară sau estimări privind impactul bugetar al modificărilor propuse. [...]

Remanierea parțială decisă de președintele sirian Ahmed al-Sharaa redesenează echilibrul de putere din administrația de tranziție , inclusiv prin înlocuirea fratelui său dintr-o funcție-cheie la Președinție, potrivit News . Schimbarea cu cea mai mare încărcătură politică este la nivelul Secretariatului General al Președinției: Abdel Rahman Badreddine Al-A’ma, fost guvernator al provinciei Homs, îl înlocuiește pe Maher al-Sharaa, fratele președintelui, în această poziție. Remanierea îi vizează și pe miniștrii Informațiilor și Agriculturii. Hamza Al-Mustafa și Amjad Badr au fost înlocuiți de Khaled Fawaz Zaarour, respectiv Bassel Hafez Al-Soueidan. Potrivit informațiilor disponibile, motivele remanierii nu au fost explicate. Context: guvernul de tranziție și numiri în teritoriu Guvernul de tranziție a fost format în martie 2025, după destituirea președintelui Bashar al-Assad la sfârșitul anului 2024, și era dominat de cercul restrâns al lui Ahmed al-Sharaa, conform aceleiași relatări. În paralel cu schimbările din guvern, președintele a numit și noi guvernatori pentru mai multe provincii, între care Homs, Quneitra, Latakia și Deir ez-Zor. [...]

Vladimir Putin condiționează relația cu Armenia de un posibil referendum privind UE , avertizând că Moscova își va „lua propria decizie” dacă Erevanul își accelerează apropierea de Uniunea Europeană, potrivit Bild . În material, Putin este citat spunând că ar fi „complet logic” ca Armenia să organizeze un referendum pentru a întreba cetățenii cum ar vota într-un scenariu de aderare la UE, după care Rusia ar urma să decidă la rândul ei. Liderul de la Kremlin a descris o eventuală separare drept una „blândă, civilizată și avantajoasă pentru ambele părți”, dar a asociat explicit demersul de apropiere de UE cu începutul conflictului din Ucraina. „Pe această bază, atunci ne-am lua și noi propria decizie.” Paralele cu Ucraina și mesajul de descurajare Putin a invocat direct precedentul ucrainean, afirmând că evoluțiile „în direcția Ucrainei” ar fi început cu încercarea Kievului de a adera la UE. În lectura prezentată de publicație, mesajul transmis Erevanului este că o reorientare de la Rusia spre UE poate atrage consecințe grave, inclusiv riscul unui atac. Ce a alimentat tensiunile în relația Moscova–Erevan Contextul imediat menționat este intensificarea contactelor Armeniei cu lideri europeni: în urmă cu câteva zile, la Erevan a avut loc un summit al Comunității Politice Europene , la care a participat și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski; parlamentul armean a adoptat în 2025, cu o majoritate largă, o lege care prevede lansarea unui proces de aderare la UE. De ce contează: repoziționarea strategică a Armeniei Bild notează că Armenia a fost timp de decenii unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei în spațiul postsovietic, inclusiv prin aderarea la alianța militară OTSC și prin dependența de Rusia în materie de securitate. Potrivit articolului, această relație s-a deteriorat după războiul din Nagorno-Karabah din 2020 și escaladările din 2022–2023, când Azerbaidjanul ar fi atacat Armenia, iar Rusia nu ar fi intervenit, alimentând percepția la Erevan că garanțiile de securitate nu mai funcționează. În acest context, avertismentul public al lui Putin ridică miza politică a parcursului european al Armeniei și sugerează că Moscova ar putea recalibra relația bilaterală în funcție de pașii concreți ai Erevanului spre UE. [...]

România își consolidează rolul în arhitectura de securitate regională prin găzduirea, la Cotroceni, a Summitului Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice, cu participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte, și a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Reuniunea are loc miercuri, 13 mai, la Palatul Cotroceni , sub tema „Delivering More for Transatlantic Security” („A livra mai mult pentru securitatea transatlantică”) și va fi co-prezidată de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Cine participă și ce format are reuniunea La summit sunt anunțați lideri și oficiali de rang înalt din statele membre ale B9 și din țările nordice. Printre participanți se numără: Mark Rutte, secretar general al NATO; Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei; Alexander Stubb, președintele Finlandei; Mette Frederiksen, premierul Danemarcei; reprezentanți ai Statelor Unite, Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Agenda de la Cotroceni Potrivit Administrației Prezidențiale , programul începe la ora 10:30 cu primirea oficială a șefilor de delegație. Sesiunea plenară este programată la 11:00 și va fi deschisă de intervențiile lui Nicușor Dan și Karol Nawrocki. La 14:20 este prevăzută fotografia oficială de familie, urmată de un dejun de lucru. Summitul se încheie cu declarații comune de presă de la ora 17:00, susținute de Nicușor Dan, Karol Nawrocki și Mark Rutte. De ce contează Prin aducerea la București a conducerii NATO și a liderilor din flancul estic și nordic, România își întărește poziționarea ca platformă de coordonare politică pe teme de securitate transatlantică, într-un format care reunește aliați direct interesați de evoluțiile din regiune și de sprijinul pentru Ucraina. [...]

Ludovic Orban cere folosirea explicită a amenințării cu anticipatele ca instrument de deblocare a crizei guvernamentale , susținând că președintele Nicușor Dan ar trebui să joace „tare” în raport cu PSD, inclusiv prin asumarea posibilității dizolvării Parlamentului, potrivit HotNews . Fost consilier pentru politică internă al președintelui, Orban a declarat la Digi 24 că, în logica moțiunii de cenzură depuse de PSD împreună cu AUR, inițiatorii ar trebui să vină cu o soluție de guvernare. În acest context, el spune că ar proceda în doi pași: mai întâi ar acorda PSD mandatul de formare a guvernului, iar dacă nu reușește să strângă o majoritate – scenariu pe care îl consideră probabil – ar reveni cu un nou mandat pentru Ilie Bolojan, pentru o formulă PNL–USR–UDMR. Anticipatele, pârghia invocată pentru disciplinarea votului în Parlament Orban condiționează această strategie de renunțarea la mesajul că Parlamentul nu va fi dizolvat, argumentând că, în cazul unei crize guvernamentale în care eșuează două încercări de învestire, dizolvarea Legislativului și alegerile anticipate devin obligatorii. „Sigur, cu o singură condiție: să nu mai spună vreodată președintele că nu dizolvă Parlamentul.” El susține că parlamentari din AUR, PSD, SOS, POT sau dintre cei care au părăsit partidele nu își doresc alegeri anticipate, ceea ce ar putea împinge o parte dintre ei să voteze un guvern pentru a evita acest deznodământ. Mesajul către Cotroceni: decizie rapidă, fără „tragere de timp” În aceeași intervenție, Orban afirmă că l-ar sfătui pe Nicușor Dan să găsească rapid o soluție, deoarece orice întârziere ar agrava situația, chiar dacă varianta finală nu este una convenabilă politic pentru președinte. Totodată, liderul Forța Dreptei spune că refacerea coaliției de guvernare este „imposibilă”, pe motiv că moțiunea de cenzură a fost, în opinia sa, un atac la adresa PNL, USR și UDMR, iar încrederea în PSD ar fi compromisă. În relația cu PSD, Orban afirmă că „nu ascultă decât de frică”, pledând pentru o abordare fermă din partea președintelui. [...]