Știri
Știri din categoria Politică
AUR propune eliminarea termenului de 45 de zile pentru contestarea pensiei, printr-un proiect de lege care ar introduce explicit imprescriptibilitatea drepturilor de pensie și ar obliga casele de pensii să răspundă motivat la contestațiile pensionarilor, potrivit Mediafax.
Inițiativa, depusă în Parlament, este prezentată de AUR ca o măsură de „protejare a drepturilor pensionarilor” și de eliminare a prevederilor care, în forma actuală a legislației, i-ar putea lăsa pe unii români fără posibilitatea de a-și recupera sumele rezultate dintr-o pensie „corect calculată”.
Conform formațiunii, proiectul vizează două modificări principale:
Senatorul AUR Niculina Stelea, inițiatoare a proiectului, susține că pensia este un drept al celor care au muncit „zeci de ani” și că demersul legislativ urmărește apărarea dreptului la o pensie „decentă și corect calculată”.
Potrivit expunerii de motive citate de AUR, legea pensiilor promovată de PSD și PNL în 2023 ar stabili că pensionarii au la dispoziție 45 de zile pentru a contesta decizia privind valoarea pensiei. După expirarea termenului, decizia rămâne definitivă, iar pensia nu ar mai putea fi recalculată, chiar dacă există erori sau drepturi neacordate și chiar dacă pensionarii aduc documente privind alte venituri și contribuții.
În acest context, AUR afirmă că proiectul ar „repara” ceea ce numește o „scăpare legislativă” și invocă decizii ale Curții Constituționale care ar fi statuat că pensia este un drept patrimonial.
AUR susține că actuala legislație poate produce situații în care pensionarii nu reușesc să conteste la timp deciziile caselor de pensii și rămân fără instrumente legale pentru corectarea unor erori care le afectează veniturile.
Formațiunea mai afirmă că intervenția legislativă este necesară pentru eliminarea contradicțiilor din actuala lege și pentru garantarea efectivă a dreptului la pensie, în acord cu Constituția.
În materialul citat nu sunt prezentate un calendar de dezbatere parlamentară sau estimări privind impactul bugetar al modificărilor propuse.
Recomandate
AUR acuză Guvernul Bolojan că scumpirea energiei și creșterea TVA au împins inflația spre 10% , susținând că efectele s-au transmis rapid în economie și au redus consumul populației, potrivit News . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, afirmă că „la baza politicilor eronate” ale guvernului ar sta „cea mai mare creștere a prețului la electricitate din UE”, indicată de el la +15,4% în semestrul II 2025 față de semestrul II 2024 . Declarațiile au fost transmise într-un comunicat de presă al formațiunii, dat publicității sâmbătă. Miza economică invocată: inflație și consum în scădere Peiu susține că scumpirea energiei „s-a răspândit în toată economia” și că, suprapusă peste majorarea cotelor de TVA, ar fi dus la „cea mai mare rată a inflației din UE, de aproape 10%”. În aceeași intervenție, liderul AUR acuză coaliția de guvernare (PSD-PNL-USR-UDMR) că a transferat costurile crizei asupra populației, fără să reducă cheltuielile statului. Critica asupra cheltuielilor publice În argumentația sa, Peiu afirmă că inflația ar fi generat „scădere economică” prin comprimarea consumului, într-o economie pe care o descrie ca fiind „dependentă de consum (81% din PIB)”. El mai susține că o parte semnificativă din consum ar proveni din administrație, indicând „19% din PIB” ca „un sfert din consum”, și acuză partidele din coaliție că nu vor să reducă „consumul statului”. Declarațiile reprezintă poziția politică a AUR, formulată într-un comunicat de presă, iar în material nu sunt prezentate reacții ale Guvernului Bolojan sau date independente care să confirme afirmațiile privind comparațiile la nivelul UE. [...]
Mesajul președintelui Nicușor Dan despre „greșelile” UE mută discuția spre energie, apărare și industrie , într-un moment în care România traversează o criză politică internă, potrivit Mediafax , care citează relatări din presa franceză. În mesajul de Ziua Europei, preluat în presa internațională, Nicușor Dan a criticat „retorica simplistă” despre Uniunea Europeană și a spus că dezbaterea despre viitorul european al României este adesea înlocuită de „sloganuri”, în locul unor discuții despre interesele țării în UE. Ce critici a formulat președintele la adresa strategiilor UE În discurs, președintele a enumerat mai multe decizii sau direcții pe care le consideră erori ale Europei în ultimii ani: abandonarea energiei nucleare; bazarea aprovizionării cu energie pe „gaz ieftin din Rusia”; neglijarea industriei de apărare; stabilirea unor obiective de mediu „mult prea ambițioase” care „au afectat industria sa grea”, deși politica de mediu este „justificată”. Miza externă: SUA și Republica Moldova Potrivit relatării Le Figaro , Nicușor Dan a indicat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne un obiectiv important al României și a reafirmat susținerea pentru parteneriatul cu Statele Unite. În același context, el a spus că Europa și România au nevoie ca UE să mențină „un parteneriat corect, puternic și echitabil” cu SUA. Contextul intern în care a venit mesajul Publicația franceză Le Monde, citată în material, plasează discursul în contextul unei crize politice declanșate după votul Parlamentului împotriva guvernului și notează că administrația prezidențială a decis anularea recepției oficiale organizate anual de Ziua Europei. În același discurs, Nicușor Dan a punctat și efectele apartenenței României la UE în ultimii 20 de ani, vorbind despre modernizare și îmbunătățirea nivelului de trai, inclusiv faptul că „salariul mediu s-a triplat” și ar fi ajuns „la 80% din salariul mediu din Uniunea Europeană”, conform citatului redat în articol. [...]
Schimbarea de putere de la Budapesta poate debloca finanțări europene de circa 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei) , după ce Peter Magyar a fost învestit prim-ministru al Ungariei, pe fondul promisiunilor de relansare economică și de refacere a relațiilor cu UE, potrivit Al Jazeera . Magyar, în vârstă de 45 de ani, conduce partidul de centru-dreapta Tisza și preia funcția la aproape o lună după alegerile parlamentare care au pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban. Sâmbătă, noul premier i-a invitat pe unguri să „treacă prin poarta schimbării de regim”. Miza economică: deficit bugetar și fonduri UE înghețate Publicația notează că Magyar își începe mandatul cu mai multe dosare presante, în special pe zona economică și fiscală: relansarea economiei, după ani descriși drept „stagnare economică” sub Orban; reducerea deficitului bugetar, care până în aprilie ajunsese la aproape trei sferturi din ținta pentru întregul an; negocierea unui acord cu Uniunea Europeană pentru deblocarea a aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 de miliarde de lei) din fonduri înghețate . Banii au fost reținuți pe fondul îngrijorărilor UE privind deteriorarea situației drepturilor omului și reculul statului de drept în perioada Orban. Context politic: repoziționare față de UE și Rusia În timpul mandatului lui Orban, Ungaria s-a îndepărtat de UE, în timp ce relațiile cu Moscova s-au consolidat, mai arată sursa. Fostul premier a folosit veto-ul în Consiliul European pentru a se opune sancțiunilor împotriva Rusiei și pentru a bloca sprijinul pentru Ucraina. O majoritate parlamentară confortabilă Partidul Tisza a obținut o majoritate parlamentară „uriașă”, câștigând 141 din cele 199 de locuri, ceea ce îi oferă lui Magyar spațiu politic pentru a încerca schimbări rapide, inclusiv pe relația cu Bruxelles-ul. Magyar este descris ca un lider a cărui ascensiune a fost considerată „remarcabilă”: era puțin cunoscut în politica ungară până la începutul lui 2024, când a intrat într-o dispută publică cu Fidesz, partidul lui Orban, din care făcuse anterior parte ca membru proeminent. [...]
PSD își conturează deja opțiunea pentru premier, iar asta poate accelera negocierile pentru o nouă majoritate după căderea Guvernului Bolojan , în condițiile în care în partid crește susținerea pentru Sorin Grindeanu ca propunere de prim-ministru, potrivit Euronews . Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis la începutul săptămânii, după ce moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a trecut miercuri în Parlament cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate. PSD: „lucrurile sunt clare” pe numele premierului Victor Negrescu , europarlamentar PSD, a susținut că partidul are o decizie internă privind persoana care ar urma să fie desemnată premier, dacă PSD își asumă funcția. „În cazul Partidului Social Democrat, noi avem o decizie clară luată în această privință. (...) persoana desemnată va fi Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat. La PSD, lucrurile sunt clare.” În aceeași intervenție, Negrescu a indicat că, în opinia sa, în PNL „lucrurile nu sunt clare” și a menționat și varianta unei persoane cu profil tehnocrat, cu experiență la Bruxelles, fără a avansa o nominalizare formală. Miza declarată: coaliție „pro-europeană și pro-occidentală” Daniel Băluță, prim-vicepreședinte PSD, a spus că obiectivul partidului este găsirea unei soluții pentru o coaliție „pro-europeană și pro-occidentală”, iar modul concret în care va fi implementată această direcție ar urma să se contureze „în următoarele zile” și „în următoarele două săptămâni”. Grindeanu respinge o formulă de guvern „instabilă” Sorin Grindeanu a declarat miercuri, la Euronews, că exclude varianta unui guvern format împreună cu UDMR, minoritățile și parlamentari neafiliați, argumentând că o astfel de combinație nu ar asigura stabilitatea politică necesară și ar împinge rapid spre căutarea unei alte soluții. „Ăsta nu e un guvern stabil, e un guvern care duce spre, rapid, spre, să spunem, căutarea unei alte variante în toamnă. (...) cred că trebuie să căutăm (...) o soluție rapidă, să fie una și stabilă. (...) Orgoliile nu și-au locul.” În acest context, faptul că PSD își fixează public opțiunea pentru premier poate reduce incertitudinea din negocierile post-moțiune, dar rămâne deschisă ecuația majorității care ar putea susține un nou executiv. [...]
Crin Antonescu validează public o nuanțare a discursului pro-european de la Cotroceni , salutând faptul că președintele Nicușor Dan a vorbit de Ziua Europei și despre „greșelile Europei”, potrivit Mediafax . Mesajul indică o încercare de repoziționare a dezbaterii publice: susținerea direcției europene, dar cu spațiu pentru critică internă, într-un moment de tensiune politică. Antonescu a reacționat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, spunând că apreciază că șeful statului a vorbit „pentru prima oară în istorie, de la Cotroceni, despre greșelile Europei”. În același mesaj, fostul candidat la alegerile prezidențiale a spus că salută „cu plăcută surprindere” poziționarea președintelui. Ce anume apreciază Antonescu în mesajul președintelui Pe lângă referirea la „greșelile Europei”, Antonescu invocă și declarațiile lui Nicușor Dan despre activitatea DNA în mandatul fostei șefe a instituției, Laura Codruța Kövesi , ca argument pentru evaluarea sa pozitivă. „Sunt semne care dau speranță și n-am nici cea mai mică ezitare să le salut”, a scris Crin Antonescu. Reacția la criticile din online Antonescu a criticat dur comentariile primite în mediul online, susținând că cei care îl atacă „fără nicio urmă de argument” sunt „idioți reali, în carne și oase”. În același mesaj, l-a menționat și pe gazetarul Cristian Tudor Popescu, afirmând că declarațiile acestuia despre foști și actuali lideri politici îl fac să nu mai fie afectat de reacțiile critice din online. De ce contează În plan politic, intervenția lui Antonescu pune accent pe o linie de discurs care încearcă să evite polarizarea „pro-UE versus anti-UE”, prin acceptarea explicită a criticii la adresa Uniunii Europene venită chiar de la nivelul președinției. Dacă această nuanțare va fi preluată și de alți actori politici, poate influența modul în care sunt formulate mesajele publice despre agenda europeană în perioada următoare. [...]
Vladimir Putin a folosit parada de 9 mai pentru a susține că Rusia „avansează” în Ucraina , într-un mesaj menit să întărească ideea de unitate internă și să justifice continuarea războiului, în condițiile în care Moscova invocă sprijinul „întregului bloc NATO” pentru Kiev, potrivit Adevărul . În discursul din Piața Roșie, liderul de la Kremlin a afirmat că militarii ruși implicați în ceea ce Moscova numește „operațiune militară specială” continuă tradiția Armatei Roșii din al Doilea Război Mondial. Putin a prezentat Ziua Victoriei drept „cea mai importantă, sacră și glorioasă sărbătoare” și a legat-o de „datoria” de a apăra „interesele și viitorul Patriei”. „Chiar dacă luptă împotriva unei forțe agresive susținute de întregul bloc NATO, eroii noștri continuă să avanseze.” Mesajul politic: războiul, încadrat ca test de rezistență națională Putin a insistat pe ideea că „loialitatea față de Patrie” este „adevărul suprem” și a susținut că unitatea națională și „forța morală” sunt „cheia succesului”. În final, a transmis un mesaj de certitudine privind rezultatul conflictului: „Sunt ferm convins că cauza noastră este dreaptă. Suntem împreună, iar victoria a fost și va fi întotdeauna a noastră.” În același discurs, președintele rus a reluat și o teză istorică frecvent folosită în retorica oficială, afirmând că Armata Roșie ar fi „salvat” nu doar Uniunea Sovietică, ci și Europa, pe fondul capitulării unor state în fața avansului nazist. Participare externă redusă și paradă fără armament greu La ceremonie au participat, potrivit sursei, cinci lideri străini: președinții Belarusului, Kazahstanului, Laosului, Malaeziei și Uzbekistanului. Premierul slovac Robert Fico ar urma să se întâlnească sâmbătă cu Putin la Kremlin, dar nu a fost prezent la paradă. Parada a fost coordonată de ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov . Pentru prima dată din 2007, evenimentul s-a desfășurat fără armament greu, pe fondul a ceea ce Kremlinul a descris drept o „amenințare teroristă” din partea Ucrainei. [...]
