Știri
Știri din categoria Politică
Diferența dintre scorul „brut” și cel al votanților siguri începe să redeseneze ierarhia din opoziție, cu PNL peste PSD în rândul electoratului mobilizat, deși AUR rămâne pe primul loc în intențiile de vot, potrivit Adevărul, care citează Barometrul Informat.ro – INSCOP Research (1–7 aprilie 2026).
AUR este creditat cu 37% în intenția de vot pentru alegerile parlamentare (față de 38% în martie 2026), menținându-se lider, dar continuând să coboare sub pragul de 40% consemnat în mai multe măsurători anterioare. În același timp, PSD și PNL cresc ușor față de luna precedentă, însă dinamica se schimbă când sunt luați în calcul doar cei care declară că ar merge sigur la vot.
Conform barometrului, distribuția intenției de vot este:
Raportat la respondenții care au ales un partid din listă și au declarat că ar merge sigur la vot (55,9% din eșantion), procentele diferă, iar PNL trece înaintea PSD:
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, spune că AUR atinge „cel mai mic scor” din măsurătorile realizate după alegerile prezidențiale din mai 2025 (37%) și că se vede „creșterea semnificativă a diferențelor” între intenția de vot generală și cea a votanților mobilizați. El indică explicit că PSD și UDMR au, în acest moment, alegători mai puțin mobilizați, în timp ce PNL, USR și AUR au alegători mai mobilizați.
La întrebarea despre probabilitatea de a merge la vot (scară 1–10), 64,9% dintre respondenți au spus că „sigur” ar merge la vot, 15,8% au ales varianta 1 („sigur nu”), iar 2,6% au declarat că nu sunt hotărâți.
Sondajul a fost realizat în perioada 1–7 aprilie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane (18+), cu o eroare maximă admisă de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Detaliile complete sunt publicate în Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a IX-a.
Recomandate
Sondajul CURS indică o cursă strânsă în București, fără favorit detașat , ceea ce crește miza mobilizării și a negocierilor locale înaintea alegerilor, potrivit Euronews . PSD ar obține 22% din voturi într-un scenariu ipotetic de alegeri locale în Capitală, urmat la diferențe mici de PNL (21%), AUR (20%) și USR (18%). În acest tablou, doar patru puncte procentuale separă primul partid de formațiunea aflată pe locul al patrulea, iar marja maximă de eroare a sondajului este de ±3%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de alegeri locale Primele patru partide sunt grupate într-un interval foarte îngust: PSD – 22% PNL – 21% AUR – 20% USR – 18% În afara acestui pluton, SENS este creditat cu 6%, PNRR-Piedone cu 5%, S.O.S. România cu 4%, iar ACT cu 2%. Datele se referă la opțiunile pentru partide, nu la intenția de vot pentru candidați la funcția de primar general. Nemulțumirea față de direcția țării și a Capitalei Pe fond, sondajul surprinde un nivel ridicat de nemulțumire: 73% dintre respondenți cred că România merge într-o direcție greșită, 18% consideră direcția bună, iar 9% nu au exprimat o opinie. Pentru București, 63% spun că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 25% văd o direcție bună. Ce vor bucureștenii de la Primăria Generală: traficul, pe primul loc Întrebați care este principala problemă ce ar trebui rezolvată cu prioritate de administrația locală, cei mai mulți indică: traficul și aglomerația – 33% starea străzilor și a drumurilor – 19% lipsa locurilor de parcare – 11% impozite și taxe – 8% nivelul de trai – 7% curățenie și salubritate – 6% spitale, sănătate și medicamente – 6% Metodologie Sondajul CURS a fost realizat în perioada 21–28 august 2026, pe un eșantion de 1.069 de persoane (18+), reprezentativ pentru populația adultă rezidentă în Municipiul București. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI). [...]
AUR își construiește mesajul economic pe un pachet de taxe și energie pe care îl atribuie coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, potrivit Recorder . Partidul a adoptat în unanimitate, la ședința Consiliului Național de Conducere din 29 august 2026 (Mehedinți), o rezoluție intitulată „România este guvernată spre o prăpastie”, în care susține că efectele politicilor guvernării se văd deja în taxe mai mari, energie mai scumpă și stagnare economică. În comunicatul citat, AUR se prezintă drept „singura opoziție coerentă și solidă” din Parlament, invocând cei 91 de parlamentari ai săi. „Astăzi, singura opoziţie coerentă şi solidă din Parlament este reprezentată de AUR şi de cei 91 de parlamentari ai săi.” Ce măsuri economice pune AUR pe seama coaliției În rezoluție, AUR afirmă că „toate marile decizii nefaste” ar fi fost luate împreună de PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale și enumeră o serie de măsuri cu impact fiscal și energetic, între care: creșterea cotelor de TVA cu câte două puncte procentuale, la 21%, respectiv 11%; „desființarea, practic, a regimului de microîntreprindere”, prin scăderea pragului la 100.000 de euro; creșterea impozitului pe dividende la 16%; „distrugerea energeticii pe cărbune” și blocarea construcției de noi centrale pe gaze, despre care AUR spune că ar fi dus la scumpirea energiei electrice cu 60–100%; „sabotarea” proiectelor de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj; creșterea cu 10% a normei didactice a profesorilor; contractarea împrumutului SAFE, „de aproape 17 miliarde de euro”, despre care AUR afirmă că are dobânda necunoscută și ar urma să fie plătit timp de 35 de ani; în același pasaj, partidul susține că achizițiile s-ar fi făcut „cu precădere” de la o firmă germană (Rheinmetall); obligarea furnizorilor de carburanți să integreze și hidrogen în produse. Argumentul de fond: stagnare și decuplare de Europa AUR își sprijină mesajul pe o evaluare a evoluției economice recente, susținând că „în ultimele 10 trimestre” România ar fi avut doar trei trimestre de creștere (în perioade electorale), restul fiind de scădere sau stagnare. În aceeași logică, partidul afirmă că formațiunile „pro-europene” ar fi „decuplat România de Europa” din punct de vedere economic. Materialul nu include reacții ale partidelor vizate sau date independente care să confirme acuzațiile din rezoluție. [...]
AUR spune că nu negociază o majoritate cu PSD sau PNL , iar mesajul ridică semne de întrebare asupra aritmeticii parlamentare înaintea reluării consultărilor de la Cotroceni, la începutul lui septembrie, potrivit news.ro . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Antena 3 că formațiunea nu are „discuții formale” pentru crearea unei majorități nici cu PSD, nici cu PNL și că „nu există nici discuții informale” pe acest subiect. În același context, el a invocat poziția publică a liderului PSD, Sorin Grindeanu , potrivit căreia acesta nu vrea să formeze un guvern împreună cu AUR, ceea ce, în opinia lui Peiu, face negocierile „cam greu” de purtat. „Nu avem discuţii formale pentru crearea unei majorităţi nici cu PSD, nici cu PNL şi nu există discuţii informale pentru un astfel de subiect. (...) Domnul Grindeanu s-a exprimat public că nu vrea să formeze un guvern împreună cu AUR. Dacă nu vrea să formeze un guvern împreună cu AUR, e cam greu de negociat, ce să negociezi?” Ce urmează la AUR înainte de consultările cu președintele Peiu a mai spus că urmează comunicări publice din partea AUR care vor viza inclusiv strategia partidului pentru consultările cu președintele, precum și strategia privind votul la învestirea unui guvern care ar urma să fie propus în luna septembrie. Totodată, el a indicat că AUR ar putea să nu participe la consultări dacă acestea ar fi, în viziunea sa, doar „formale”, după ce ar fi fost deja conturat un guvern în discuții informale. „Aşteptăm să vedem dacă ne cheamă şi pe noi pentru că, dacă domnia sa va face nişte consultări informale, în care va pune bazele unui guvern şi după aia va face consultări formale doar ca să se pozeze la televizor (...), nu ştiu dacă are sens ca noi să participăm (...) şi probabil nu vom participa.” Context: consultări reluate la începutul lui septembrie Președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern. În materialul citat, președintele face și o referire la faptul că „ar fi fost bine” ca „varianta Tomac” să fi trecut cu câteva luni înainte, pentru a evita „echilibristica” legată de Parlament și sesiuni extraordinare, însă articolul disponibil este trunchiat și nu include detaliile complete ale explicației. [...]
PSD își asumă un calendar accelerat pentru instalarea unui guvern, chiar și cu voturi venite punctual din opoziție , iar Sorin Grindeanu spune că nu exclude sprijin parlamentar inclusiv de la AUR, fără a negocia o alianță, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul blocajului politic și al presiunii pentru desemnarea rapidă a unui premier, pe fondul acuzațiilor PSD privind deteriorarea situației economice și sociale. Grindeanu a declarat, la Sinaia, după ședința Consiliului Politic Național, că „poziția noastră nu s-a schimbat” în privința unei guvernări comune cu AUR și că „nu există perspectivă de a avea alianță de guvernare cu AUR”. În același timp, liderul PSD a indicat că mizează pe voturi „inclusiv pe oameni de bună credință de la partidele de dreapta” pentru trecerea unui guvern. Voturi „foarte bine”, dar fără „rupt partide” Întrebat dacă PSD ar accepta voturi de la parlamentari AUR care ar părăsi partidul, Grindeanu a spus că nu va încerca să provoace astfel de plecări, dar că orice sprijin în Parlament este binevenit: „Eu n-am să umblu să rup partide sau să fac lucruri de acest tip. Dacă vom primi votul din partea unor partide sau unor parlamentari că sunt de la AUR, că sunt de la USR, de la PNL, foarte bine.” În paralel, Consiliul Politic Național al PSD a votat în unanimitate o rezoluție potrivit căreia partidul nu va susține un guvern din care nu face parte. Concret, PSD își fixează ca opțiuni fie un guvern minoritar PSD, fie un guvern „în jurul PSD”. PSD: premier de la partid și termen „până în 15 septembrie” Grindeanu a afirmat că PSD merge la Cotroceni cu propunerea de prim-ministru din partea partidului, decizie luată „de acum trei luni”, și a spus că își asumă funcția, cu precizarea că desemnarea aparține președintelui. În același registru, a cerut o desemnare rapidă și a indicat un termen-țintă: „Eu mi-aș dori să avem un guvern cu puteri depline până în 15 septembrie.” Liderul PSD a legat urgența de intrarea în sesiunea parlamentară ordinară și de nevoia ca România să revină „într-un calendar normal”. Context: consultări la Cotroceni și presiunea pentru anticipate În același tablou, președintele AUR, George Simion , a susținut că „până cel puțin pe 21 septembrie” nu va fi desemnat niciun premier și a reluat apelul pentru alegeri anticipate, în timp ce AUR a adoptat o rezoluție în acest sens, potrivit relatării din articol. Separat, președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii septembrie va organiza o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului, afirmând că se așteaptă să fie găsită o majoritate pentru un guvern stabil. [...]
AUR vrea să împingă rapid în Camera Deputaților o lege care obligă ONG-urile să-și publice donatorii , un proiect cu potențial de a schimba regulile de funcționare și finanțare ale sectorului non-profit, potrivit G4Media . Inițiativa este anunțată ca prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie, după ce a trecut de Senat în luna mai cu voturile AUR și PSD și a ajuns la Camera Deputaților, for decizional. Proiectul, prezentat de AUR drept unul de „transparentizare” a finanțărilor organizațiilor non-profit, ar impune ONG-urilor să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. În comunicatul AUR citat de publicație, partidul susține că organizațiile care „participă la viața publică și influențează dezbaterea publică” ar trebui să funcționeze în condiții de transparență privind finanțarea. Ce se schimbă, concret, pentru ONG-uri Conform informațiilor din articol, proiectul inițiat de AUR introduce obligația ca organizațiile non-guvernamentale să publice: toate sursele de finanțare; identitatea donatorilor. În plus, sute de organizații non-guvernamentale au semnat o scrisoare comună prin care au cerut Senatului respingerea proiectului, arătând că acesta impune publicarea finanțărilor „sub sancțiunea desființării”. Miza politică: votul PSD și susținerea lui Sorin Grindeanu G4Media notează că, în Senat, au existat „dezbateri aprinse”, iar PSD „a tăcut mâlc”, însă a votat alături de AUR în favoarea proiectului. Ulterior, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la România TV că este de acord, „ca principiu”, cu legea. El a argumentat că, în cazul redirecționării de „2% sau 3,5%”, ar fi vorba de bani pe care îi consideră „publici” și a spus că nu vede „nicio problemă” în a face publice veniturile unui ONG, dacă „tot suntem transparenți”. „Care-i problema să fii transparent?” Grindeanu a mai afirmat că va fi „foarte atent” la proiect când ajunge la Camera Deputaților și că vor putea exista amendamente, dar a reiterat susținerea de principiu pentru „lucruri transparente”. Ce urmează Proiectul este la Camera Deputaților, care este forul decizional, iar AUR îl indică drept prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. În funcție de calendarul și majoritățile din Cameră, legea poate intra în dezbatere și poate primi amendamente înainte de votul final. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru un guvern de 24 de luni de un set de reguli de disciplină bugetară și monitorizare publică , care ar lega deciziile de finanțare de surse clare de bani, responsabili și indicatori măsurabili, potrivit Digi24 . Documentul, adoptat de Consiliul Politic Național al PSD la Sinaia , propune un „Acord al celor zece priorități naționale” deschis partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile. Miza economică a propunerii este mutarea negocierii politice de la împărțirea funcțiilor la un program cu termene și finanțare explicită: guvernul ar fi „judecat” după îndeplinirea obiectivelor, nu după formula politică, iar semnarea acordului nu ar oferi automat dreptul de a numi miniștri și nici nu ar garanta alocări bugetare. „Semnătura nu este un cec în alb. Orice măsură trebuie să indice de unde vin banii, cine câștigă, cine suportă costul, ce instituție răspunde și care este riscul de eșec.” PSD își justifică inițiativa printr-un diagnostic al crizei politice și economice, invocând date din august 2026: 90,5% dintre respondenți ar fi considerat că România merge într-o direcție greșită, 75% ar fi spus că economia s-a înrăutățit, iar 58% că trăiesc la limita strictului necesar. Cum ar funcționa acordul: finanțare, evaluare și „majoritate socială” Documentul pleacă de la ideea formării unei „majorități sociale înaintea unei majorități parlamentare”. Programul de guvernare ar urma să fie stabilit înaintea negocierii portofoliilor, iar majoritatea parlamentară ar fi demonstrată prin semnături nominale în ambele Camere. În arhitectura propusă, fiecare prioritate ar trebui să aibă: sursă de finanțare identificată; responsabil desemnat; indicatori urmăribili public; termene și evaluare publică. Totodată, prioritățile nu ar putea fi modificate „discret”, prin ordonanțe sau negocieri bilaterale, ci doar prin argument public și acordul semnatarilor. Disciplina bugetară și colectarea, între condiții și ținte În zona fiscal-bugetară, PSD susține că statul ar trebui să combată frauda, evaziunea și risipa înainte de a introduce noi sarcini pentru contribuabilii care își plătesc taxele. Printre propuneri se află integrarea datelor fiscale, vamale, comerciale și patrimoniale într-un sistem unic de analiză a riscurilor, ținte pentru reducerea decalajului de TVA și recuperarea prejudiciilor, precum și orientarea controalelor către fraudele mari și rețelele organizate. Bugetarea ar urma să fie multianuală, cu scenarii (de bază, prudent și de șoc), iar facilitățile fiscale și garanțiile statului ar fi inventariate și păstrate doar dacă își dovedesc rezultatele și echitatea. Documentul introduce și principiul că cheltuielile permanente trebuie acoperite din venituri recurente, iar împrumuturile folosite pentru investiții cu efecte verificabile. Monitorizare lunară și condiții de ieșire din acord Îndeplinirea priorităților ar urma să fie urmărită printr-un portal public actualizat lunar de Guvern, cu indicatori precum capacități instalate, proiecte puse în funcțiune, timp economisit, venituri colectate, locuri de muncă create și acces la servicii. Dacă o prioritate este încălcată, documentul prevede notificare scrisă, evaluare tehnică și un termen de remediere de 15 zile. Retragerea din acord ar putea fi justificată, între altele, de modificarea unilaterală a unei priorități, nerespectarea repetată a bugetului, ascunderea obligațiilor publice, refuzul publicării indicatorilor sau înțelegeri secrete privind funcții, contracte ori alocări bugetare, iar retragerea ar deveni efectivă doar după prezentarea publică a motivelor și consecințelor. Cele 10 priorități: de la energie și investiții la reforma statului Acordul propune zece direcții, cu accent pe energie, apărare, reindustrializare, colectare și disciplină bugetară, reforma administrației, piața muncii și demografia, educație și sănătate, agricultură și irigații, infrastructură și investiții strategice, respectiv orientarea europeană și euroatlantică (inclusiv finalizarea aderării la OECD , în condițiile în care România ar fi obținut 24 din 25 de avize, potrivit documentului). În infrastructură, PSD leagă explicit planificarea de finalul PNRR la 31 august 2026 și propune transformarea experienței de implementare într-un set de lecții pentru pregătirea unui „Plan de Parteneriat Național și Regional” pentru accesarea fondurilor europene după 2027, plus o poziție comună pentru negocierile bugetului UE 2028–2034. În energie, documentul cere audit public al proiectelor și blocajelor administrative, calendar național pentru noi capacități, modernizarea rețelelor și stocare, precum și măsuri țintite pentru consumatorii vulnerabili și eficiență energetică pentru reducerea facturilor. În reforma statului, propune audit funcțional al instituțiilor și companiilor de stat, interoperabilitatea bazelor de date și trasabilitate completă a achizițiilor publice, cu publicarea contractelor și a beneficiarilor reali. Ce urmează Propunerea PSD, așa cum este descrisă în rezoluție, deschide o negociere în care sprijinul politic ar fi condiționat de reguli de finanțare, raportare și evaluare publică, nu de împărțirea funcțiilor. Rămâne de văzut dacă și în ce formă alte partide, grupuri parlamentare sau parlamentari vor accepta integral cele zece priorități și mecanismul de monitorizare, în condițiile în care aderarea nu ar garanta acces la ministere sau alocări bugetare. [...]
