Știri
Știri din categoria Politică
Diferența dintre scorul „brut” și cel al votanților siguri începe să redeseneze ierarhia din opoziție, cu PNL peste PSD în rândul electoratului mobilizat, deși AUR rămâne pe primul loc în intențiile de vot, potrivit Adevărul, care citează Barometrul Informat.ro – INSCOP Research (1–7 aprilie 2026).
AUR este creditat cu 37% în intenția de vot pentru alegerile parlamentare (față de 38% în martie 2026), menținându-se lider, dar continuând să coboare sub pragul de 40% consemnat în mai multe măsurători anterioare. În același timp, PSD și PNL cresc ușor față de luna precedentă, însă dinamica se schimbă când sunt luați în calcul doar cei care declară că ar merge sigur la vot.
Conform barometrului, distribuția intenției de vot este:
Raportat la respondenții care au ales un partid din listă și au declarat că ar merge sigur la vot (55,9% din eșantion), procentele diferă, iar PNL trece înaintea PSD:
Remus Ștefureac, director INSCOP Research, spune că AUR atinge „cel mai mic scor” din măsurătorile realizate după alegerile prezidențiale din mai 2025 (37%) și că se vede „creșterea semnificativă a diferențelor” între intenția de vot generală și cea a votanților mobilizați. El indică explicit că PSD și UDMR au, în acest moment, alegători mai puțin mobilizați, în timp ce PNL, USR și AUR au alegători mai mobilizați.
La întrebarea despre probabilitatea de a merge la vot (scară 1–10), 64,9% dintre respondenți au spus că „sigur” ar merge la vot, 15,8% au ales varianta 1 („sigur nu”), iar 2,6% au declarat că nu sunt hotărâți.
Sondajul a fost realizat în perioada 1–7 aprilie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane (18+), cu o eroare maximă admisă de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Detaliile complete sunt publicate în Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a IX-a.
Recomandate
AUR rămâne pe primul loc, dar scăderea la 37% schimbă raportul de forțe înaintea alegerilor , într-un moment în care PSD și PNL urcă ușor, potrivit unui sondaj INSCOP citat de Euronews . Datele arată că AUR pierde pentru prima dată din votanți după alegerile prezidențiale din mai 2025 . Scorul de 37% este cel mai scăzut nivel din seria măsurătorilor INSCOP realizate după acel moment, când partidul a avut constant valori între 38% și peste 40%. Participarea la vot: aproape 65% spun că merg sigur Sondajul indică o intenție de participare ridicată, dar cu un segment important de indeciși: 64,9% spun că sigur vor merge la vot 14,8% se situează în zona de incertitudine (scoruri 5–9) 2,1% spun că sunt puțin probabil să participe 15,8% afirmă că sigur nu vor merge la urne 2,6% nu știu sau nu au răspuns Intenția de vot: AUR scade, PSD și PNL urcă ușor În rândul respondenților care au indicat un partid, clasamentul este: AUR – 37% PSD – 20,1% PNL – 15,5% USR – 12,7% UDMR – 4,3% În rândul votanților mobilizați, procentele sunt: AUR – 38,8% PNL – 16,9% PSD – 16,6% USR – 14,4% UDMR – 3% Publicația notează și creșteri ușoare pentru PSD, PNL și USR față de măsurarea anterioară, însă subliniază o limitare importantă: evoluțiile indică o corelație între procente, nu o migrație demonstrată a votanților. Sondajul nu arată direct dacă electoratul AUR s-a orientat către alte formațiuni sau dacă o parte dintre votanți au devenit indeciși. Partidele mici și independenții În zona formațiunilor mai mici, sondajul consemnează: Partidul Oamenilor Tineri – 3,6% (4,5% la votanți mobilizați) SOS România – 2,8% (1,4%) SENS – 2,4% (2,2%) Independenți – 1% (1,3%) Altul – 0,7% (1%) Sondajul a fost realizat în perioada 1–7 aprilie 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Cererea repetată de alegeri anticipate readuce în prim-plan riscul de instabilitate politică , într-un moment în care PSD redeschide discuția despre ieșirea de la guvernare, potrivit G4Media . Liderul AUR, George Simion , a publicat o postare în care solicită din nou organizarea de alegeri anticipate, pe fondul dezbaterilor din PSD privind continuarea participării la guvernare. Mesajul vine după ce PSD a reluat public tema unei posibile retrageri de la guvernare. „Pentru a mia oară: cheia este întoarcerea la democrație și la votul românilor, nu guverne minoritare. AUR rămâne cu poporul român”, a scris Simion. În același context, articolul notează că Simion a evitat în ultimele zile să se pronunțe despre înfrângerea suferită de premierul ungar Viktor Orbán, pe care îl lăudase anterior. Ce urmează în PSD și de ce contează PSD urmează să decidă duminica viitoare, în ședința Consiliului Politic Național (CPN), întrebarea pentru un referendum intern programat luni, la care ar urma să participe circa 5.000 de lideri centrali și locali, conform unor oficiali ai partidului citați de G4Media . Potrivit informațiilor din articol: conducerea PSD va pune o singură întrebare , legată de susținerea partidului pentru premierul Ilie Bolojan (PNL); întrebarea suplimentară privind prezența USR la guvernare ar urma să fie abandonată; întrebarea ar urma să vizeze, „cel mai probabil”, dacă liderii PSD sunt de acord sau nu cu continuarea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan în funcția de premier. Din perspectiva mediului economic, miza imediată este că orice escaladare a tensiunilor din coaliție sau scenariu de guvern minoritar/anticipate poate amplifica incertitudinea privind direcția guvernării și ritmul deciziilor administrative, însă articolul nu oferă detalii despre calendar sau pași instituționali concreți pentru declanșarea anticipatelor. [...]
Kelemen Hunor spune că o conciliere între PNL și PSD rămâne posibilă , potrivit Mediafax , după ce liderul UDMR a vorbit marți, pe holurile Parlamentului, despre șansele continuării actualei coaliții de guvernare, cu Ilie Bolojan premier. Kelemen Hunor a argumentat că există „șansa că se va găsi o soluție de compromis”, pentru că „trebuie să meargă această coaliție înainte”. El a invocat și experiența din 2023, când PSD și PNL, împreună cu Klaus Iohannis, au scos UDMR de la guvernare, susținând că și atunci a rămas la masa negocierilor „până în ultima clipă” în căutarea unei soluții. În același context, liderul UDMR a afirmat că nu a fost contactat de președintele Nicușor Dan pentru o discuție despre coaliție. „Eu nu am fost anunțat, am auzit declarațiile de la Timișoara, dar eu nu am fost contactat, nu am fost invitat, deci nu cunosc programul în acest sens”, a spus Kelemen Hunor, adăugând că, dacă va exista o solicitare, UDMR va răspunde. Totodată, Kelemen Hunor s-a declarat optimist că Nicușor Dan va reuși o mediere între partidele din coaliție, cu scopul de a le menține unite, conform relatării Mediafax. Miza imediată este evitarea unei ruperi între PNL și PSD, care ar pune sub presiune funcționarea actualei majorități guvernamentale. [...]
Sprijinul acordat lui Viktor Orbán de Donald Trump și Vladimir Putin indică o miză de reglementare și instituțională în UE, cu efecte directe asupra statului de drept și a mediului economic , într-un moment în care Ungaria intră în ciclul electoral care duce spre alegerile parlamentare din 2026, potrivit Adevărul . În analiza citată, Hillary Clinton descrie o „alianță nocivă între autocrați” și leagă influența politică de controlul asupra justiției, presei și universităților. În contextul unei victorii prezentate drept „istorică” a liderului opoziției, Peter Magyar, materialul notează că sprijinul pentru liderul FIDESZ a venit din două direcții: de la Moscova și din zona politică a lui Trump. Sunt menționate, între altele, laudele publice ale lui Trump la adresa lui Orbán și trimiterea vicepreședintelui JD Vance în Ungaria, cu câteva zile înainte de alegeri, pentru a face campanie pentru FIDESZ. Dinspre Rusia, textul susține că Putin ar fi trimis la Budapesta agenți ai serviciilor secrete specializați în câștigarea alegerilor și că ministrul ungar de externe ar fi acționat „ca un agent” al lui Serghei Lavrov. De ce contează: instituțiile și statul de drept, în centrul disputei Clinton plasează cazul Ungariei într-o logică mai largă, în care lideri autoritari sau aspiranți la autoritarism se sprijină reciproc pentru a-și consolida puterea. În această cheie, ea descrie transformarea lui Orbán „dintr-un student anti-rus și anti-comunist într-un aliat al lui Putin” și susține că intervențiile de acest tip nu ar fi o premieră. „O alianță nocivă între autocrați și liderii care vor să devină autocrați.” În argumentația ei, miza nu este doar politică, ci ține de funcționarea instituțiilor: Clinton afirmă că Orbán „a dominat guvernul, dar și justiția”, a „strangulat presa liberă” și „a preluat universitățile și le-a spus ce să predea”. Ea leagă această concentrare a puterii de corupție, opresiune și degradarea instituțiilor democratice. Semnalul electoral și tema anticorupției Fosta șefă a diplomației americane interpretează rezultatul ca pe o înfrângere pentru Putin și Trump și ca pe un semnal că electoratul poate respinge un model de guvernare pe care îl consideră opresiv. În același timp, ea pune accent pe anticorupție ca motor electoral și menționează „dezgustul maghiarilor față de corupția lui Orbán, a familiei lui, a complicilor lui, a apropiaților lui”, asociat cu o prezență la vot descrisă drept „istorică”, de „aproape 80%”. „Este o victorie pentru maghiari, pentru Europa, pentru democrație și este o înfrângere semnificativă pentru Putin, Trump și pentru forțele autoritarismului din întreaga lume.” Legătura cu costul vieții: lecția politică invocată pentru SUA În partea dedicată „lecțiilor” pentru democrații americani, Clinton susține că mesajele electorale eficiente trebuie să pună în centru costul vieții și responsabilitatea guvernării, pe modelul partidului Tisza. Ea afirmă că, în SUA, „inflația” și costurile (de la chirii la benzină și asigurări de sănătate) ar fi în creștere și leagă tema de ideea de corupție și comportament „tranzacțional” în jurul familiei Trump și al asociaților acesteia. Materialul din Adevărul indică astfel că alegerile din Ungaria sunt urmărite nu doar ca un episod intern, ci ca un test pentru reziliența instituțiilor democratice într-un stat membru UE, cu implicații asupra felului în care sunt contestate sau consolidate mecanismele de control, transparență și stat de drept înaintea scrutinului parlamentar din 2026. [...]
PSD își pune în joc participarea la guvernare pe 20 aprilie , printr-un vot intern care poate declanșa retragerea miniștrilor și o criză politică cu efect direct asupra stabilității Executivului, potrivit Stirile Pro TV . Miza votului este dacă PSD rămâne sau nu în cabinetul condus de Ilie Bolojan . Social-democrații transmit, direct sau indirect, că sunt pregătiți să-și retragă miniștrii dacă premierul nu demisionează, în timp ce PNL și USR susțin că „doar președintele Nicușor Dan mai poate salva situația”. UDMR spune că mai speră într-un compromis, „de dragul stabilității”. Cum se votează și cine decide Deși PSD are „peste 300.000 de membri”, decizia va fi luată de aproximativ 5.000 de lideri de circumscripții, într-o „mare adunare” organizată în sistem hibrid: circa 200 de lideri vor fi prezenți fizic la Palatul Parlamentului, iar restul vor participa online. Votul se va face prin scanarea unui cod QR, iar întrebarea anunțată este: „Sunteți de acord ca PSD să-i retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan?” Tensiuni în PSD și acuzații de „manipulare” Materialul arată că, deși nemulțumirea din partid este ridicată, nu toți social-democrații susțin demersul inițiat de Sorin Grindeanu . Constantin Toma, primarul Buzăului și lider PSD, spune că va vota „pentru liniște” și acuză o „manipulare” care „nu ajută nici partidul”. „Voi vota pentru liniște pentru lipsă scandal, pentru că România nu are nevoie de așa ceva. Eu sper să fim mai mulți pentru că această manipulare făcută de Sorin Grindeanu nu ajută nici partidul.” În același timp, din mesajele liderilor PSD „se prefigurează” un vot împotriva premierului, iar Grindeanu „își va retrage, potrivit unor surse interne”, cei șapte miniștri din Guvern. Reacția partenerilor și ce scenarii apar PNL respinge ideea schimbării premierului și cere intervenția președintelui. Mircea Abrudean, președintele Senatului, afirmă că Nicușor Dan ar avea „legitimitatea necesară” pentru mediere și invocă protocolul coaliției, susținând că PSD nu poate decide premierul PNL. USR acuză PSD că provoacă „gratuit” o criză politică, iar AUR anunță că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului abia în luna mai, precizând că demersul nu depinde de PSD. Potrivit unor „surse politice” citate, dacă presiunea PSD va duce la o repoziționare a PNL, schimbarea premierului ar putea avea loc „abia după jumătatea lunii viitoare”. Condiții pentru un posibil viitor premier Conform corespondentului PRO TV, pretențiile PSD nu s-ar opri la înlocuirea lui Ilie Bolojan: viitorul prim-ministru ar trebui să aibă studii economice, cerință care „n-ar exclude” un tehnocrat. În PNL, opțiunile vehiculate sunt Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor) și Cătălin Predoiu (ministrul de Interne). [...]
Rusia își poate intensifica eforturile de influență în România , pe fondul pierderii unui aliat important la Budapesta, iar vulnerabilitatea internă – în special guvernarea slabă și alimentarea curentelor populiste – face ca Bucureștiul să fie „una dintre prăzile cele mai facile” pentru Vladimir Putin, potrivit unei analize publicate de Adevărul . În acest context, istoricul Cosmin Popa , cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, susține că influența rusească în Europa nu funcționează „aritmetic”, ci „algebric”: pierderea Ungariei ca punct de sprijin nu înseamnă retragere, ci reorientare și intensificare a eforturilor de „captare a bunăvoinței” unei părți din electoratul european, inclusiv din România. De ce contează pentru România: vulnerabilitatea e internă, nu doar geopolitică Cosmin Popa afirmă că Rusia nu și-a redus demersurile de influențare a politicii românești nici măcar în perioada în care avea un regim prietenos la Budapesta. În opinia sa, la București persistă o „precauție exagerată” a politicienilor de a nu leza sensibilitățile electoratului populist, iar până acum nu vede „nicio schimbare” care să indice că eforturile rusești nu au succes. Într-un pasaj central al interviului, Popa leagă direct ascensiunea populismului de performanța guvernării: „Tendințele populiste sunt alimentate de proasta guvernare sau de insuficient de competenta guvernare a partidelor democratice aflate la putere.” De aici rezultă, în logica sa, vulnerabilitatea României: nu doar expunerea la propagandă sau operațiuni de influență, ci un teren intern fertilizat de nemulțumiri și neîncredere. „Debarcarea lui Orban” nu închide subiectul: orbanismul rămâne, iar Rusia caută alte pârghii Popa consideră că pierderea influenței ruse în Ungaria este un „ șoc major ” pentru Putin, deoarece Budapesta a funcționat ca aliat în interiorul UE: o sursă de blocare a unor mecanisme europene, de informații și de inițiative menite să slăbească regimul de sancțiuni împotriva Rusiei. Totuși, el avertizează că plecarea lui Viktor Orbán de la putere (pe care o consideră probabilă) nu înseamnă dispariția „orbanismului” și a mesajelor care au mobilizat electoratul în ultimii ani. În această cheie, schimbarea de la Budapesta nu aduce automat „liniște” la București, pentru că presiunea geopolitică și competiția pentru influență rămân active. Relația cu Ungaria: presiunea pe tema minorității maghiare ar putea crește În plan bilateral, Popa nu anticipează o schimbare de fond a poziției Ungariei față de maghiarii din România, dar spune că aceasta ar putea deveni „mai contondentă”, adică mai precisă și mai fermă în privința modului de organizare a minorităților naționale. El argumentează că, tradițional, minoritatea maghiară din România a fost folosită de politicienii de la Budapesta ca direcție de „decontare a presiunilor interne”, iar discuțiile despre autonomie și drepturi ar urma să continue, cu o posibilă creștere a presiunii asupra Bucureștiului. Ce urmează, potrivit analizei: testarea solidarității NATO și competiția pentru electorat Popa plasează această dinamică într-un tablou mai larg: Rusia ar urmări să testeze limitele solidarității NATO, în timp ce Europa a intrat pe o direcție de reînarmare și creștere a autonomiei operaționale. În acest cadru, România rămâne expusă nu doar prin poziția geografică, ci mai ales prin fragilități interne care pot fi exploatate politic. [...]
