Știri
Știri din categoria Politică
Demisia primarului PSD din Colonești (Olt), după peste trei decenii în funcție, deschide o perioadă de tranziție administrativă într-o comună care derula proiecte de infrastructură și unde edilul reclamă lipsa de sprijin politic și financiar, potrivit Libertatea.
Nicolae Stan, primar al comunei Colonești din 1990 și cunoscut local drept „Bulă”, a anunțat că își va depune demisia, pe fondul nemulțumirilor față de conducerea PSD și al unor probleme de sănătate. Oficializarea retragerii este programată pentru 19 iulie, în cadrul celei de-a 25-a ediții a Zilelor Comunei Colonești, conform Linia1 (citată de Libertatea).
În scrisoarea deschisă, Stan își leagă decizia de dificultăți în susținerea unor proiecte „esențiale” pentru comună. Un exemplu invocat este extinderea rețelei de gaze naturale, unde spune că, la un moment dat, mai era nevoie de „80 de miliarde de lei” pentru finalizarea rețelei în satele Chelbești, Vlaici și Cârstani.
„Am fost printre primele comune din județul Olt și din Oltenia care au început această lucrare. La un moment dat, mai aveam nevoie de 80 de miliarde de lei pentru finalizarea rețelei în satele Chelbești, Vlaici și Cârstani.”
În același timp, edilul susține că, deși comuna a obținut „peste 96%” pentru PSD la ultimele alegeri, sprijinul politic pentru deblocarea finanțărilor nu ar fi venit nici de la nivel județean, nici de la centru.
Stan formulează acuzații directe la adresa unor lideri PSD, între care Paul Stănescu și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, afirmând că nu a fost ajutat în demersurile sale.
„Nu am fost ajutat. Nici de organizația județeană, nici de cea centrală.”
În mesajul său, el critică și reacția partidului la creșteri de taxe și la măsuri care, în opinia sa, au afectat „cetățenii de rând” și persoanele cu dizabilități, susținând că PSD ar fi reacționat doar când au fost atinse „privilegiile și sinecurile”.
Pe lângă argumentele politice, Stan spune că starea de sănătate a contat în decizia de retragere, menționând probleme medicale atât pentru el, cât și pentru soția sa.
„Administrația se face cu sănătate, cu responsabilitate și cu respect pentru oameni.”
Nicolae Stan a avut o singură pauză de mandat, când a fost ales deputat de Olt pe listele PSD, iar funcția de primar a fost ocupată atunci de fiul său, mai notează Libertatea.
Recomandate
PSD pune pe masă trei scenarii de guvernare, cu miza stabilității necesare pentru fonduri UE și OCDE , în condițiile în care România nu are un executiv cu puteri depline de la începutul lunii mai, potrivit HotNews . Victor Negrescu , prim-vicepreședinte PSD și vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat la Digi24 că tensiunea politică ridicată și „orgoliile” dintre actori trebuie depășite, întrucât „nu prea există alternative”. El a indicat drept puncte de convergență proiecte majore precum fondurile europene și aderarea la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Cele trei variante avansate de Victor Negrescu Negrescu a enumerat trei opțiuni pentru ieșirea din criza politică: refacerea unui guvern cu „formațiunile proeuropene”; revenirea la „formula rotației” la guvernare; un guvern de tehnocrați. Pe lângă acestea, el a menționat și varianta alegerilor anticipate, dar a spus că nu este de dorit „din perspectiva stabilității României”. „Fie reușim să formăm din nou un guvern cu formațiunile proeuropene, fie revenim la formula rotației, fie adoptăm un guvern de tehnocrați. Există și posibilitatea alegerilor anticipate, deși acestea nu sunt de dorit din perspectiva stabilității României.” Ce condiții pune PSD și unde e blocajul Negrescu a susținut că, după căderea Guvernului în Parlament, ar fi trebuit discutată „imediat” o nouă formulă guvernamentală. El a afirmat că a susținut ca formațiunile proeuropene „să revină la aceeași masă” și să identifice „un alt premier”, „probabil propus și agreat de PNL”. În plus, pentru formarea noului Guvern, Negrescu spune că este nevoie de un „pact național” care să depășească disputele dintre partide și să permită o guvernare comună. Context: România, fără guvern cu puteri depline din 5 mai România nu are un guvern cu puteri depline din 5 mai, după ce cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR , în urma deciziei PSD de a-și retrage sprijinul politic. În acest context, Negrescu indică drept prioritate găsirea rapidă a unei formule de guvernare care să reducă instabilitatea politică. [...]
PSD condiționează votul pe Legea salarizării de acordul sindicatelor și de eliminarea inechităților , potrivit HotNews . Florin Manole a spus, după o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor, că social-democrații ar putea susține proiectul doar dacă forma finală nu scade veniturile și este acceptată de majoritatea organizațiilor sindicale. Manole a indicat că PSD nu pornește „negativ” pe subiect, dar trasează o linie roșie: dacă legea rămâne „proastă”, este respinsă de sindicate și menține inechități care contrazic „ jalonul din PNRR ”, atunci nu va putea fi votată. Declarațiile lui Manole sunt atribuite de HotNews agenției News.ro. Ce cere PSD: corecții, nu neapărat majorări Fostul ministru al Muncii a susținut că propunerile PSD nu vizează automat creșteri de venituri, ci „corectarea unor inechități sau inadvertențe” din proiect, pe care le consideră „rezolvabile”. Ca exemple, Manole a invocat diferențe de salarizare între poziții comparabile din educație, care ar putea fi ajustate prin coeficienți: profesor debutant din preuniversitar, cu dirigenție, care ar câștiga mai mult decât un profesor debutant din universitar; comparații între bibliotecar și conferențiar universitar, unde, în forma menționată, raportul ar fi „exact invers” față de așteptări. Sporuri neuniforme între ministere, un alt punct sensibil Manole a mai spus că proiectul ar include un articol care acordă un spor unui minister (pe care nu l-a numit) și structurilor sale deconcentrate, în timp ce alte ministere cu muncă și atribuții similare nu ar primi același spor. Reprezentantul PSD a refuzat să precizeze despre ce minister este vorba. Discuțiile PSD cu sindicatele din sistemul bugetar urmează să continue și duminică, miza fiind forma finală a legii și, implicit, șansele de a obține o majoritate de vot pentru proiect în Parlament. [...]
Posibila coaliție PSD–AUR intră într-un schimb de „clarificări” cu miză pe politica externă și apărare , după ce Sorin Grindeanu a condiționat orice discuție de pozițiile AUR privind Rusia și Ucraina, iar AUR a răspuns cerând, la rândul său, explicații pe teme sensibile, potrivit HotNews . Într-o emisiune la Antena 3, Grindeanu a spus că nu poate exclude o alianță la guvernare cu AUR, invocând faptul că partidul este „cotat între 35 și 40%” din opțiunile electoratului, dar a subliniat că o astfel de formulă ar depinde de „clarificări” din partea AUR. El a indicat explicit două zone de fricțiune: credibilitatea unor lideri și poziționarea față de sancțiunile împotriva Rusiei și față de Ucraina, despre care a afirmat că intră în contradicție cu linia PSD, dar și cu pozițiile UE, NATO și ale partenerului strategic SUA. Replica AUR: cereri de clarificare către PSD pe alegeri, contracte de apărare și ajutorul pentru Ucraina AUR a reacționat vineri seara printr-un comunicat semnat de prim-vicepreședintele Dan Dungaciu , care a acuzat PSD de „aroganță” și a respins ideea că social-democrații ar porni discuția dintr-o poziție de superioritate. „Conducerea PSD a moştenit de la PSD-ul anilor ’90 doar aroganţa. Cum poţi să pretinzi că vrei să discuţi cu AUR despre eventuale parteneriate politice şi să începi prin a-i spune că vrei să-l reeduci? (…) Mi se pare cel puţin un gest nechibzuit, ca să nu spun de-a dreptul arogant” Dungaciu a cerut ca PSD să își precizeze poziția pe mai multe subiecte, prezentate ca precondiții pentru o discuție: anularea alegerilor prezidențiale din 2024; contractele SAFE, despre care afirmă că ar fi adus companiei Rheinmetall contracte de „6–7 miliarde de euro” (aprox. 30–35 miliarde lei); desecretizarea ajutorului financiar acordat de România Ucrainei până în prezent; explicații privind o formulă în care președintele, ministrul de externe și ministrul apărării ar fi „de la același partid”, indicând USR, pe care o numește „nocivă pentru România”. De ce contează: negocierile se mută pe terenul angajamentelor externe și al cheltuielilor de apărare Schimbul de condiții arată că, dincolo de aritmetica parlamentară, o eventuală apropiere PSD–AUR ar fi împinsă rapid în zona angajamentelor externe ale României (UE, NATO, relația cu SUA) și a deciziilor cu impact bugetar și strategic, precum contractele de apărare și sprijinul pentru Ucraina. În acest punct, potrivit informațiilor din articol, nu există un calendar sau pași concreți de negociere, ci doar poziționări publice și liste de „clarificări” cerute reciproc. [...]
Sorin Grindeanu deschide ușa unei formule de guvernare cu AUR, dar condiționează orice discuție de poziționarea partidului pe sancțiunile împotriva Rusiei și pe războiul din Ucraina , potrivit Adevărul . Schimbarea de ton vine în plin blocaj al negocierilor pentru o majoritate parlamentară, cu miza strângerii celor 233 de voturi necesare învestirii unui nou guvern. Liderul PSD și propunerea partidului pentru funcția de prim-ministru a spus la Antena 3 că este optimist că poate obține sprijinul necesar până la finalul lunii august, fără să detalieze însă strategia. În același timp, a indicat că o eventuală colaborare cu AUR ar depinde de clarificări pe zona de politică externă, unde spune că există divergențe majore. „Niște lucruri care țin de sancțiuni la adresa Rusiei sau chestiuni legate de Ucraina, pe care în acest moment, din perspectiva mea, AUR nu le-a clarificat. Ba chiar din contra. Intră în contradicție cu ceea ce susține PSD-ul, și Uniunea Europeană, și NATO.” Reacția AUR: partidul spune că nu e invitat la discuții AUR a respins ideea că ar avea ceva de „clarificat” în raport cu PSD. Ștefăniță Avramescu, reprezentant al partidului, a susținut că formațiunea nu este invitată la discuțiile privind ieșirea din blocaj și că, în aceste condiții, „nu avem noi ce să spunem”. Context: negocieri pentru majoritate și semnal de la Washington În paralel, președintele Nicușor Dan a transmis că nu va fixa un termen pentru desemnarea viitorului premier și va aștepta un acord între partide privind majoritatea parlamentară. Tot joi, ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , a transmis un mesaj de încredere în instituțiile românești: „Contăm pe instituțiile din România să găsească soluția.” Consultările dintre președinte și liderii partidelor parlamentare urmează să continue, în încercarea de a contura o majoritate care să susțină viitorul executiv. Pentru PSD, condiționarea explicită a unei posibile colaborări cu AUR de teme precum sancțiunile contra Rusiei și Ucraina ridică miza negocierilor dincolo de aritmetica parlamentară, spre compatibilitatea cu liniile UE și NATO. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu critică public etichetările politice , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre o „sectă” care îl susține pe Ilie Bolojan , potrivit news.ro . Miza declarațiilor este tensiunea dintre PSD și susținătorii unui lider politic, cu efect direct asupra climatului de dezbatere publică și a modului în care sunt tratați cetățenii care își exprimă opiniile. Gheorghiu, vicepremier interimar și „proaspăt membru” al PNL, a spus că este „trist” ca președintele unui partid și, în același timp, președintele Camerei Deputaților să numească „sectanți” „niște români care îndrăznesc să aibă altă opinie”. Ea a calificat acest tip de discurs drept „nepermis pentru un politician cu experiența” lui Grindeanu. Reacția Oanei Gheorghiu: dreptul la opinie și acuzația de „amenințare” În intervenția de vineri seară la B1 TV, Oana Gheorghiu a insistat că susținătorii lui Ilie Bolojan „au dreptul” să creadă „într-un alt om” și să își exprime public opțiunea, inclusiv pe rețelele sociale. În același timp, a afirmat că nu înțelege de ce acești oameni „trebuie să fie etichetați” și „practic amenințați” că vor deveni „subiectul unei lupte” duse de PSD. „Cred că este trist că preşedintele unui partid şi în acelaşi timp preşedintele Camerei Deputaţilor numeşte sectanţi nişte români care îndrăznesc să aibă altă opinie decât cea a domnului Grindeanu.” Ea a mai spus că nu înțelege „de ce se luptă PSD cu oamenii” și a adăugat că „PSD a ales o cale”, iar „nu e nimeni vinovat pentru calea pe care a ales-o PSD”. Ce a spus Sorin Grindeanu despre susținătorii lui Ilie Bolojan Declarațiile Oanei Gheorghiu vin după un interviu acordat de Sorin Grindeanu joi, la Antena 3, în care acesta a afirmat: „Nu am cum să nu mă revolt când văd că această sectă, pentru că efectiv este o sectă, continuă să aplaude politicile economice proaste ale lui Ilie Bolojan dintr-un singur motiv, de a fi împotriva PSD-ului.” Anterior, Grindeanu a mai spus că se va bate „pe tot terenul” cu „hashtagii ăștia”, „oriunde este nevoie”, deoarece „pare că este o pestă care a cuprins România”. Context politic: Guvernul „lucrează” fără a răspunde atacurilor Oana Gheorghiu a plasat disputa și în logica relațiilor recente dintre PNL și PSD, afirmând că, la fel ca în perioada în care cele două partide erau în coaliție și PNL nu răspundea atacurilor PSD, „și acum Guvernul lucrează”, fără a răspunde acestor critici. [...]
Donald Trump face lobby pentru ca SUA să găzduiască din nou Cupa Mondială, dar fără Canada și Mexic , o poziționare care riscă să politizeze din timp viitoarea competiție pentru organizarea turneului din 2038, într-un proces în care deciziile se iau cu ani înainte, potrivit Politico . La o recepție FIFA organizată vineri la Trump Tower, în New York, înaintea finalei de duminică dintre Spania și Argentina, președintele SUA a cerut federației internaționale să readucă „cel mai important eveniment sportiv” în Statele Unite. În același context, Trump a spus că, de data aceasta, ar trebui „să lăsăm Canada și Mexic pe dinafară”. Totodată, Trump a afirmat că FIFA ar trebui „să aleagă pe altcineva pentru următorul” turneu, pentru a reduce „furia, ura și tensiunea” — o referire la climatul din jurul competiției actuale, fără ca articolul să detalieze la ce anume se raportează această explicație. Ce înseamnă, procedural, „următoarea” Cupă Mondială disponibilă Următorul Campionat Mondial masculin pentru care se poate licita este ediția din 2038. Până atunci, FIFA a atribuit deja: Cupa Mondială 2030 unui aranjament cu șase țări (Spania, Portugalia și Maroc, plus meciuri de deschidere în Argentina, Paraguay și Uruguay, pentru marcarea centenarului competiției); Cupa Mondială 2034 Arabiei Saudite. Politico notează că procesul de selecție începe cu mult timp înainte, iar competiția pentru 2038 ar putea fi intensă chiar și în condițiile în care Trump încearcă să influențeze public decizia. În 2038, țări din America de Nord și Oceania vor fi eligibile să candideze, în timp ce regiunile care au găzduit mai recent trebuie să stea pe margine. Un alt semnal: ideea unei co-găzduiri SUA–China Trump a mai spus că președintele FIFA, Gianni Infantino , ar fi sugerat o Cupă Mondială co-găzduită de SUA și China. Președintele american a ironizat distanța dintre cele două țări, spunând că jucătorii ar avea „un zbor scurt” între meciuri. Context: implicarea directă a lui Trump în decizii FIFA Articolul mai arată că Trump s-a implicat și în episoade punctuale din competiție. În timpul declarațiilor, el a recunoscut că l-a sunat pe Infantino pentru a cere o revizuire după ce atacantul american Folarin Balogun a primit cartonaș roșu într-un meci câștigat de SUA cu Bosnia și Herțegovina, sancțiune care ar fi adus automat o suspendare de un meci. Ulterior, FIFA a suspendat interdicția, permițându-i lui Balogun să joace împotriva Belgiei — o decizie descrisă ca „foarte neobișnuită” și care a stârnit critici la nivel mondial. La recepția de la Trump Tower, Trump l-a lăudat pe Infantino pentru rolul său în acest caz. În lipsa unor pași formali anunțați, demersul rămâne, deocamdată, o încercare de influențare publică a unei decizii care, în mod normal, se construiește prin candidaturi și negocieri pe termen lung. [...]
