Știri
Știri din categoria Politică

Traian Băsescu cere accelerarea desemnării premierului pentru a debloca negocierile de majoritate, argumentând că un candidat numit de președinte ar avea „cu totul altă putere” în discuțiile parlamentare, potrivit HotNews.
Fostul președinte a spus, într-o intervenție la România TV, că „ar trebui să se accelereze procesul de desemnare a premierului, nu neapărat a Guvernului”, insistând că majoritățile reale se verifică abia la votul din Parlament. În logica lui, diferența este între negocieri purtate de partide „în aer” și negocieri conduse de un premier desemnat, care ar avea credibilitatea și mandatul necesar să încerce formarea unei majorități.
Băsescu a respins și ideea unui premier „neangajat politic”, pe care a calificat-o drept nerealistă în contextul României. Totodată, el a susținut că PSD ar putea coagula o majoritate dacă primește mandatul, în timp ce PNL „nu poate”, iar „altă majoritate credibilă nu este” în afara formulei PSD + PNL + USR + UDMR + Minorități naționale, coaliție despre care afirmă că s-a destrămat după retragerea sprijinului social-democraților pentru premierul liberal Ilie Bolojan.
În paralel, HotNews notează că pe lista de potențiali premieri luați în calcul de președintele Nicușor Dan se află și Eugen Tomac, consilier onorific și lider care a preluat conducerea PMP de la Traian Băsescu. Publicația mai indică și alte nume discutate, „potrivit unor surse oficiale”:
Separat, HotNews scrie că PSD ar fi de acord cu scenariul „Tomac – premier”, potrivit unor oameni din conducerea partidului.
Surse de la Cotroceni citate de HotNews afirmă că termenul pentru anunțul președintelui privind numele candidatului la funcția de prim-ministru a fost mutat după 1 iunie. În discuțiile de la Cotroceni au fost analizate și variante precum un guvern tehnocrat sau unul minoritar, însă partidele nu au ajuns la un consens.
Recomandate

Demisia primarului PSD din Colonești (Olt), după peste trei decenii în funcție, deschide o perioadă de tranziție administrativă într-o comună care derula proiecte de infrastructură și unde edilul reclamă lipsa de sprijin politic și financiar , potrivit Libertatea . Nicolae Stan, primar al comunei Colonești din 1990 și cunoscut local drept „Bulă”, a anunțat că își va depune demisia, pe fondul nemulțumirilor față de conducerea PSD și al unor probleme de sănătate. Oficializarea retragerii este programată pentru 19 iulie, în cadrul celei de-a 25-a ediții a Zilelor Comunei Colonești, conform Linia1 (citată de Libertatea ). Miza locală: continuitatea proiectelor și blocajele de finanțare În scrisoarea deschisă, Stan își leagă decizia de dificultăți în susținerea unor proiecte „esențiale” pentru comună. Un exemplu invocat este extinderea rețelei de gaze naturale, unde spune că, la un moment dat, mai era nevoie de „80 de miliarde de lei” pentru finalizarea rețelei în satele Chelbești, Vlaici și Cârstani. „Am fost printre primele comune din județul Olt și din Oltenia care au început această lucrare. La un moment dat, mai aveam nevoie de 80 de miliarde de lei pentru finalizarea rețelei în satele Chelbești, Vlaici și Cârstani.” În același timp, edilul susține că, deși comuna a obținut „peste 96%” pentru PSD la ultimele alegeri, sprijinul politic pentru deblocarea finanțărilor nu ar fi venit nici de la nivel județean, nici de la centru. Critici la adresa conducerii PSD și a politicilor fiscale Stan formulează acuzații directe la adresa unor lideri PSD, între care Paul Stănescu și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, afirmând că nu a fost ajutat în demersurile sale. „Nu am fost ajutat. Nici de organizația județeană, nici de cea centrală.” În mesajul său, el critică și reacția partidului la creșteri de taxe și la măsuri care, în opinia sa, au afectat „cetățenii de rând” și persoanele cu dizabilități, susținând că PSD ar fi reacționat doar când au fost atinse „privilegiile și sinecurile”. Sănătatea, motiv invocat suplimentar Pe lângă argumentele politice, Stan spune că starea de sănătate a contat în decizia de retragere, menționând probleme medicale atât pentru el, cât și pentru soția sa. „Administrația se face cu sănătate, cu responsabilitate și cu respect pentru oameni.” Nicolae Stan a avut o singură pauză de mandat, când a fost ales deputat de Olt pe listele PSD, iar funcția de primar a fost ocupată atunci de fiul său, mai notează Libertatea. [...]

PSD cere instalarea rapidă a unui guvern funcțional pentru decizii în apărare , după incidentul cu drona de la Galați , și solicită partidelor să oprească „confruntările interne”, potrivit News . Mesajul vine pe fondul acuzațiilor politice legate de legislația SAFE și de capacitatea României de a reacționa la astfel de incidente. În comunicatul citat, PSD condamnă „încălcarea inacceptabilă a suveranității României” de către Federația Rusă și cere o reacție politică unitară, argumentând că „agresorul este Federația Rusă”, iar partidele ar trebui să lase deoparte „orgoliile politice” pentru a reduce „urgent riscurile de securitate” la care sunt expuși cetățenii. Disputa pe legislația SAFE și sesizarea la CCR PSD respinge și condamnă declarațiile premierului demis Ilie Bolojan și ale unor reprezentanți USR, care au invocat sesizările la Curtea Constituțională privind legislația SAFE ca motiv pentru „pasarea” responsabilității în cazul „eșecului sistemului de apărare” evidențiat de incidentul de la Galați. Formațiunea susține că sesizarea Curții Constituționale de către președintele Camerei Deputaților privind OUG 38/2026 a urmărit eliminarea unor „incertitudini legislative” generate de modul de emitere a ordonanței și de prevederi fără legătură cu instrumentul SAFE sau cu PNRR. În plus, PSD afirmă că demersul ar accelera pronunțarea CCR în termenul legal de 20 de zile, termen care „nu existau” în cazul unei sesizări a Avocatului Poporului. Miza: decizii rapide și conducere „profesionistă” în apărare Potrivit PSD, incidentul de la Galați a scos la iveală „carențe grave” în sistemul de apărare națională, care ar necesita decizii și acțiuni rapide. În acest context, partidul cere formarea rapidă a unui guvern funcțional care să numească „profesioniști” în structurile de conducere ale sistemului de apărare. PSD mai afirmă că a susținut în Parlament actele normative necesare pentru accesarea cât mai rapidă a fondurilor europene destinate creșterii capacității de apărare și transmite că este pregătit să sprijine instalarea rapidă a unui guvern „funcțional și responsabil”, care să asigure funcționarea eficientă a statului și a instituțiilor din securitatea națională. Context: contracte de apărare și acuzații de întârzieri Reacția PSD vine după un discurs al premierului interimar Ilie Bolojan, la Chișinău, în care acesta a criticat contestațiile privind legislația referitoare la atacarea dronelor pe timp de pace în spațiul aerian și a spus că România semnează contracte pentru capacități de apărare solicitate de Armată, „în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”, cu livrări până cel mai târziu în 2030. Separat, Adevărul relatează că incidentul a implicat prăbușirea unei drone peste un bloc din Galați, urmată de explozie și incendiu, și citează informații potrivit cărora Ministerul Apărării ar fi indicat că drona era de tip Geran 2, cu persoane rănite transportate la spital. Aceste detalii nu apar în materialul News. [...]

Incidentul cu drona din Galați pune presiune pe viitorul Executiv , după ce europarlamentarul Eugen Tomac – consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și vehiculat ca posibil premier – a cerut sancționarea în continuare a Rusiei și a invocat garanțiile UE și NATO, potrivit Libertatea . Tomac a reacționat vineri, 29 mai, la câteva ore după ce o dronă rusească a căzut pe un bloc de locuințe din Galați , incident descris de publicație drept „cel mai grav” de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, în urmă cu patru ani. „Este inacceptabilă și revoltătoare acțiunea iresponsabilă a Federației Ruse. Moscova încalcă flagrant în fiecare zi dreptul internațional și duce un război de agresiune care deja a depășit orice limită. România este țară membră a UE și NATO și nu vom tolera niciodată acest tip de provocare” În același mesaj, el a susținut că Rusia „trebuie și va fi în continuare sancționată” și a legat reacția de sprijinul aliaților. Ce s-a întâmplat la Galați Conform informațiilor prezentate, drona de fabricație rusească s-a prăbușit în jurul orei 2:00 pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane – o mamă și fiul ei de 14 ani – au fost rănite ușor, iar clădirea a fost evacuată. Context politic: Tomac, nume vehiculat pentru funcția de premier Reacția vine pe fondul crizei politice declanșate după căderea Guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași surse, România a intrat în criză pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul a fost demis cu 281 de voturi. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție, iar președintele Nicușor Dan a spus că „vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”. Consultările formale cu partidele parlamentare au început pe 18 mai. Nicușor Dan a vorbit inițial despre șansele unui „premier tehnocrat”, dar ulterior a indicat că discuțiile continuă până la conturarea „unei majorități solide, prooccidentale”. În acest context, publicația notează că există „o mare probabilitate” ca Eugen Tomac să fie varianta de prim-ministru pe care președintele o va propune Parlamentului. [...]

Cererea de consultări NATO pe Articolul 4 reapare în politica internă , după incidentul cu drona de la Galați , iar tema începe să capete contur de presiune publică asupra autorităților, potrivit Mediafax . Deputata AUR Ramona Bruynseels solicită României să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, susținând că a discutat cu „specialiști, generali și politicieni străini” care ar fi de acord cu această măsură. Ea afirmă că a avut discuții în cadrul Adunării Parlamentare a NATO și invocă exemplul Poloniei, despre care spune că „a făcut-o deja”. „Toată lumea este de acord că e cazul să invocăm articolul 4! (...) Polonia a făcut-o deja” De ce contează: Articolul 4 înseamnă consultări, nu intervenție Articolul 4 permite oricărui stat membru NATO să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. În același timp, Articolul 4 nu echivalează cu activarea apărării colective și nu obligă automat aliații la intervenție militară, fiind diferit de Articolul 5, care se referă la un atac armat împotriva unui stat membru. Presiune pentru reacție rapidă după incidentul de la Galați Bruynseels cere autorităților să reacționeze „de urgență”, invocând riscul pe care l-ar fi putut produce „drona de la Galați” și solicitând consultări rapide și „soluții”, pe ideea că România ar trebui să folosească „tot ce îi stă la dispoziție”. „Trebuie să cerem consultări de urgență și trebuie găsite soluții!” În material este menționat și faptul că Mihai Fifor cere, la rândul său, activarea Articolului 4 după incidentul de la Galați, întrebând de ce România nu a făcut încă acest pas. Context: cât de des a fost folosit Articolul 4 Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, notează publicația. [...]

Donald Trump încearcă să salveze programul festiv de 250 de ani al SUA, după ce mai mulți artiști au refuzat să cânte la Washington, propunând în loc o „adunare” cu el ca atracție principală , potrivit Bild . Miza este una operațională și de imagine: anulările riscă să lase fără conținut o serie de evenimente planificate pe National Mall , în jurul Zilei Independenței. Președintele SUA a scris pe platforma Truth Social că, în locul concertelor, ar vedea posibilă o manifestație în care să fie principalul vorbitor. În același mesaj, Trump s-a comparat cu Elvis Presley, susținând că ar atrage „mulțimi mult mai mari decât Elvis în perioada lui de vârf” și că ar fi „cea mai mare atracție din lume”, „fără chitară”. Bild notează că Trump a mai făcut astfel de comparații și în trecut, inclusiv în 2024, când a publicat o fotomontajă în care își alătura chipul de cel al lui Elvis și își întreba susținătorii ce părere au despre asemănare. Ce se știe despre evenimentele afectate Concertele ar fi trebuit să aibă loc în timpul festivităților programate între 25 iunie și 10 iulie, pe National Mall, între Capitoliul SUA și Monumentul Washington. Trump a scris că verifică organizarea unei adunări intitulată „America s-a întors”, dar a lăsat neclar la ce „miercuri” se referă și ce evenimente ar putea fi anulate pentru a face loc acesteia. În material este menționat că mai mulți muzicieni urmau să cânte la Washington în jurul datei de 4 iulie, însă au apărut refuzuri succesive. Bret Michaels, solistul trupei Poison, a invocat temeri legate de „o nouă divizare” a țării și preocupări de securitate pentru familie, fani și trupă; și alți artiști ar fi exprimat motive similare. Context: și alte evenimente par să aibă probleme de organizare Pe lângă seria de concerte, Bild relatează că nici un eveniment de lupte în cușcă (UFC) planificat pe 14 iunie, pe peluza sudică a Casei Albe, nu ar merge fără dificultăți de mobilizare a publicului. Publicația citează un articol din Washington Post , potrivit căruia Pentagonul ar intenționa să trimită sute de soldați ca spectatori. În ansamblu, situația descrisă indică presiune pe organizarea „pachetului” de evenimente din jurul aniversării de 250 de ani: după refuzurile artiștilor, Casa Albă ar putea ajunge să înlocuiască componente de divertisment cu un eveniment politic, cu efect direct asupra formatului și audienței programului din Washington. [...]

AUR are, pe termen mediu, șanse să devină o construcție politică durabilă , pe fondul epuizării partidelor tradiționale și al unui electorat tot mai receptiv la populism, susține istoricul Stefano Bottoni într-un interviu acordat HotNews . În analiza sa, Bottoni pune accent pe diferența de profil dintre AUR și Călin Georgescu și pe faptul că partidul lui George Simion ar fi mai „compatibil” cu noua dreaptă internațională decât cu vechile reflexe ideologice ale naționalismului de tip comunist. Bottoni pornește de la ideea că România a intrat într-un „moment critic”, în care partidele „au ajuns un pic la limita resurselor lor”, iar demiterea guvernului cu „o majoritate-record” ar putea semnala finalul unei perioade lungi de coaliții PNL–PSD–UDMR, cu „stabilitate” a aparatului de stat. De ce vede Bottoni AUR diferit de Călin Georgescu Istoricul spune că AUR nu ar trebui citit prin aceeași grilă ca Călin Georgescu. În timp ce Georgescu ar fi putut fi perceput ca venind din „național-ceaușism”, „anticapitalism” și „antiamericanism” de stânga, AUR ar reprezenta „o altă generație” și „oamenii noi”. În această cheie, Bottoni afirmă că AUR și liderul său sunt mai apropiați de „arhipelagul MAGA” și de „noua dreaptă internațională” decât de „proiectul rusesc de influență”, ceea ce, în opinia sa, schimbă felul în care trebuie evaluată perspectiva partidului în România. Tot aici, el indică un avantaj operațional al AUR: existența unor zone de sprijin în instituții și în societate, menționând armata, „instituțiile sensibile”, un „anumit sprijin” în Biserică și convergențe inclusiv cu PSD. „Șansa” ratată după decembrie 2024 și riscul din interiorul sistemului Bottoni nu vede, în acest moment, un scenariu în care România să devină „o a doua Ungarie” din punct de vedere instituțional, invocând arhitectura politică internă: sistem semiprezidențial, Curte Constituțională, Parlament bicameral și o putere locală puternică, într-un stat „informal descentralizat”. În schimb, avertismentul central ține de calitatea guvernării și de capacitatea sistemului de a se corecta după momente-limită. El spune că democrația a primit „o nouă șansă” în decembrie 2024, dar că aceasta a fost „complet ratată”, în condițiile în care, după excluderea lui Călin Georgescu din competiție (descrisă drept o „ocazie unică” și „un pas necesar, nu prea elegant”), ar fi fost nevoie de „competență politică”, pe care coaliția și președinția „nu au demonstrat-o”. „Democrația nu moare doar pentru că este atacată din exterior, moare și din interior, pentru că nu este apărată, nu este îmbunătățită.” În același registru, Bottoni susține că României i-a lipsit „calitatea” după două decenii de efort de integrare europeană, iar această lipsă se vede și în „lumea politică”, pe care o numește „o oglindă a țării”. Context regional: UDMR, Orbán și schimbarea de la Budapesta Interviul plasează evoluțiile din România și în contextul schimbării de putere din Ungaria. Bottoni descrie UDMR ca fiind într-o „criză profundă” și „în dizgrație” atât la București, cât și la Budapesta, susținând că noul premier ungar, Péter Magyar, „nu va uita” sprijinul acordat de conducerea UDMR lui Viktor Orbán în campania electorală. În ceea ce privește Ungaria, Bottoni anticipează o posibilă „răsturnare masivă” în aparatul de stat și spune că noua echipă va încerca să afle situația „financiară și economică reală” a țării, cu relevanță pentru discuțiile cu Comisia Europeană. El compară logica schimbărilor de la Budapesta cu Italia începutului anilor ’90, când anchetele au prăbușit o întreagă clasă politică. Ce urmează, în logica interviului În lectura lui Bottoni, populismul nu mai este un risc, ci „realitatea” politicii contemporane, tot mai centrată pe lideri și mai puțin pe structuri. Soluția pe care o indică este „reinventarea” spațiului politic și deschiderea rapidă a unei discuții despre ce înseamnă democrația pentru tineri și ce așteptări au de la stat, într-o țară cu diferențe mari între urban și rural și cu presiuni persistente pe infrastructură, educație și sănătate. [...]