Știri
Știri din categoria Politică
Cererea de consultări NATO pe Articolul 4 reapare în politica internă, după incidentul cu drona de la Galați, iar tema începe să capete contur de presiune publică asupra autorităților, potrivit Mediafax.
Deputata AUR Ramona Bruynseels solicită României să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, susținând că a discutat cu „specialiști, generali și politicieni străini” care ar fi de acord cu această măsură. Ea afirmă că a avut discuții în cadrul Adunării Parlamentare a NATO și invocă exemplul Poloniei, despre care spune că „a făcut-o deja”.
„Toată lumea este de acord că e cazul să invocăm articolul 4! (...) Polonia a făcut-o deja”
Articolul 4 permite oricărui stat membru NATO să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin.
În același timp, Articolul 4 nu echivalează cu activarea apărării colective și nu obligă automat aliații la intervenție militară, fiind diferit de Articolul 5, care se referă la un atac armat împotriva unui stat membru.
Bruynseels cere autorităților să reacționeze „de urgență”, invocând riscul pe care l-ar fi putut produce „drona de la Galați” și solicitând consultări rapide și „soluții”, pe ideea că România ar trebui să folosească „tot ce îi stă la dispoziție”.
„Trebuie să cerem consultări de urgență și trebuie găsite soluții!”
În material este menționat și faptul că Mihai Fifor cere, la rândul său, activarea Articolului 4 după incidentul de la Galați, întrebând de ce România nu a făcut încă acest pas.
Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, notează publicația.
Recomandate
AUR își închide opțiunea de colaborare cu PSD cât timp Sorin Grindeanu rămâne la conducere , o poziționare care reduce spațiul de negociere parlamentară în jurul unor voturi-cheie și al conducerii Camerei Deputaților, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a scris într-o postare pe Facebook că formațiunea sa „nu va încheia nicio înțelegere politică, «de niciun fel», cu PSD” atât timp cât Sorin Grindeanu conduce partidul. În același mesaj, Peiu afirmă că, dacă în Parlament ar fi supusă la vot schimbarea lui Grindeanu din funcția de președinte al Camerei Deputaților, aleșii AUR ar susține o astfel de inițiativă. „AUR nu va mai putea face nicio înțelegere politică, de niciun fel, cu PSD, cât timp Sorin Grindeanu este președinte al acelui partid (...) Dacă vreodată cineva va supune la vot înlocuirea lui Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR vor avea tendința naturală de a vota acest lucru; motivul? Este greu de apărat un om cu atâtea carențe morale”, a scris Peiu. Ce înseamnă politic: semnal de blocaj pe negocieri și pe voturi în Parlament Mesajul AUR fixează o linie roșie explicită față de PSD, condiționată de persoana lui Sorin Grindeanu. În practică, o astfel de poziționare poate îngreuna orice formule de cooperare punctuală între cele două partide, inclusiv în situații în care ar exista inițiative parlamentare sau voturi care ar necesita majorități variabile. Peiu își motivează atacul prin acuzații de „ipocrizie” la adresa lui Grindeanu și printr-o dispută legată de reproșurile PSD privind „valorile europene”. Liderul senatorilor AUR mai susține că parlamentarii AUR nu ar avea motive să părăsească partidul și afirmă că AUR susține „ferm” apartenența României la UE și NATO. Contextul disputei: replici după declarații despre o posibilă colaborare Potrivit relatării, Peiu reacționează și la criticile lui Grindeanu legate de faptul că AUR nu ar fi votat „guvernul Veștea”, despre care senatorul AUR spune că ar fi fost format „prin racolarea unui grup de parlamentari de la un alt partid”. În același timp, poziția AUR vine pe fondul unor declarații publice ale lui Grindeanu despre dificultatea de a-și imagina o colaborare guvernamentală cu AUR, invocând credibilitatea unor lideri ai formațiunii și divergențe privind raportarea la valorile europene, conform informațiilor citate în material. [...]
PSD spune că încă nu există o majoritate pentru învestirea Guvernului, dar Sorin Grindeanu susține că negocierile „stau mai bine” decât acum câteva săptămâni , potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă schimbare de ritm în discuțiile pentru depășirea crizei politice, fără ca PSD să revendice, deocamdată, o formulă concretă de majoritate. Declarațiile au fost făcute luni seară, la România TV, unde liderul PSD a spus că partidul va continua să încerce să contureze „o majoritate care să excludă voturi extremiste”, pe care o prezintă drept o soluție de stabilitate. „Lucrurile par a sta mai bine decât în urmă cu două sau trei săptămâni. O să vedem în zilele următoare dacă președintele va considera necesar să ne mai cheme la o consultare.” Linia roșie: fără colaborare guvernamentală cu AUR Grindeanu a reluat poziția PSD împotriva unei colaborări guvernamentale cu AUR, deși a nuanțat că, la votul de învestire, decizia fiecărui parlamentar este „personală”, dincolo de disciplina de partid. El a spus că respectă votanții tuturor partidelor, inclusiv ai AUR, dar a criticat „populismul” și a afirmat că îi este greu să își imagineze o guvernare comună. „Minoritate de blocaj” și presiune pe premierul demis Întrebat despre un termen pentru deblocarea crizei, liderul PSD a insistat că „în acest moment nu putem vorbi de o majoritate în Parlament”, ci de „o minoritate de blocaj”. În această cheie, el l-a indicat pe premierul demis Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, susținând că „se agață în continuare de putere” și că PSD ar fi acceptat „aproape toate variantele” vehiculate, inclusiv un acord politic. În lipsa unor detalii despre o formulă de majoritate și despre calendar, singurul reper avansat de Grindeanu rămâne posibilitatea unor noi consultări la Cotroceni „în zilele următoare”, dacă președintele le va considera necesare. [...]
Promulgarea legii deschide posibilitatea finanțării din bugete publice a unor evenimente în 2026 , după ce președintele Nicușor Dan a semnat actul care declară anul viitor „Anul Statelor Unite ale Americii în România”, potrivit news.ro . Legea a fost inițiată de mai mulți parlamentari AUR. Actul normativ prevede că, pe parcursul anului 2026, pot fi organizate evenimente „menite să consolideze relaţia strategică româno-americană” și să reafirme angajamentul României față de „valorile lumii libere, libertatea de exprimare şi democraţia autentică”. Ce pot face autoritățile și în ce limite Pentru atingerea obiectivelor, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza sau sprijini material ori logistic, în limita alocărilor bugetare aprobate , următoarele tipuri de activități: conferințe și dezbateri publice; evenimente culturale, academice și educaționale dedicate istoriei și valorilor americane; acțiuni de diplomație publică și comunicare româno-americană; alte activități de promovare a cooperării româno-americane și a valorilor democratice. În plus, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot difuza materiale tematice realizate cu ocazia acestui an tematic. Parcursul legislativ Proiectul de lege inițiat de AUR a fost votat în plenul Camerei Deputaților pe 30 iunie, cu 283 de voturi pentru, 8 contra și 4 abțineri. Promulgarea de către președinte finalizează procesul legislativ și permite aplicarea prevederilor în 2026, în limitele bugetelor deja aprobate. [...]
AUR cere schimbarea grilei din noua lege a salarizării, susținând că proiectul riscă să adâncească deficitul de personal medical , printr-o ierarhie a coeficienților care plasează medicii sub funcții administrative și sub excepții aplicate unor autorități, potrivit Economica . Deputatul AUR Sorin Muncaciu , medic și vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților , afirmă că proiectul prezentat de Guvern ca o reformă „bazată pe echitate” și pe un raport salarial de 1 la 8 ar fi, în forma actuală, „înlocuit” de „derogări, excepții și privilegii”. Unde vede AUR problema: coeficienți și excepții În argumentația sa, Muncaciu indică drept „cea mai revoltătoare” prevedere grila de salarizare, susținând că un medic primar ar urma să fie încadrat la un coeficient de 4, în timp ce managerii celor mai mari spitale ar fi la coeficientul 6. În paralel, proiectul ar permite pentru instituții precum ANRE, ASF și ANCOM, prin aplicarea „indicelui de competitivitate”, salarii de bază care „pot ajunge până la aproximativ 57.400 de lei”, depășind plafonul general anunțat de lege. „Că medicul care salvează vieți valorează coeficientul 4, iar funcțiile administrative și de conducere valorează coeficientul 6, 7 sau chiar mai mult.” Miza: efectul asupra retenției personalului medical AUR leagă această ierarhie de contextul deficitului de medici și asistenți medicali, susținând că „mii de specialiști” au plecat deja în state care oferă „respect și o salarizare pe măsura responsabilității profesionale”, iar noua lege „riscă să transmită un nou semnal de desconsiderare”. Ce solicită AUR Formațiunea cere: reanalizarea grilei de salarizare pentru personalul medical; eliminarea excepțiilor care, în opinia sa, „golesc de conținut” principiul salarizării unitare; „reașezarea sănătății între prioritățile reale ale statului român”. În lipsa unor modificări, AUR susține că proiectul transmite un mesaj de politică publică în care „birocrația” este valorizată peste actul medical, cu potențiale consecințe asupra capacității sistemului sanitar de a păstra personalul. [...]
AUR pune presiune pe scenariul de guvernare PSD , avertizând că o eventuală intrare a social-democraților la Palatul Victoria „în asemenea condiții” ar echivala cu „aproape o sinucidere”, potrivit Antena 3 . Mesajul vine de la prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu , și țintește direct poziționarea PSD față de AUR și față de temele de politică externă. Dungaciu susține că este „aberant” ca, într-un stat democratic, toate partidele să aibă aceeași opinie considerată „corectă” și afirmă că esența democrației este pluralismul. În acest context, el critică liderii PSD pentru ceea ce numește „o gravă incultură politică”, după declarații potrivit cărora AUR ar trebui să-și „revizuiască viziunea doctrinară” și să se alinieze cu partidele guvernamentale pe subiecte precum Uniunea Europeană și Ucraina. În relatarea sa, liderul AUR spune că PSD ar transmite că AUR este un partid „nefrecventabil” și că ar trebui „reeduat” pentru a putea fi acceptat la dialog politic. El leagă această atitudine de ideea că PSD ar ajunge să comunice electoratului că gândește similar cu PNL și USR pe teme precum „federalismul european” și finanțarea Ucrainei, în timp ce AUR ar promova „o Europă a patriilor” și „pace” în privința războiului din Ucraina. „ Alegeri anticipate ”, ca ieșire pentru PSD Dan Dungaciu afirmă că „singura soluție” pentru „salvarea PSD” ar fi organizarea de alegeri anticipate. În același registru, el susține că, dacă PSD intră la guvernare „în asemenea condiții”, partidul „se va alege praful” și nu va mai rămâne „nimic”, invocând lipsa de direcție și incapacitatea de a „fixa agenda publică”. Declarațiile nu sunt însoțite, în materialul citat, de o reacție a PSD și nici de detalii despre un calendar sau negocieri concrete de guvernare; ele se înscriu, însă, într-o dispută politică în care AUR contestă public legitimitatea condițiilor de acceptare la dialog și încearcă să transforme tema guvernării într-un cost de imagine pentru PSD. [...]
AUR ridică miza conflictului politic pe politica externă și europeană , după ce prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu , a criticat ideea că formațiunile ar trebui să aibă „aceeași opinie” pe teme precum Uniunea Europeană și războiul din Ucraina, potrivit Agerpres . Dungaciu a spus că declarații atribuite PSD, inclusiv dinspre „un emisar” de la Bruxelles, ar fi transmis mesajul că AUR este „nefrecventabil” și că ar trebui să-și „modifice viziunea doctrinară și politică” pentru a putea fi acceptat la dialog. În interpretarea sa, această abordare ar echivala cu o cerere de „reeducare” politică. În argumentația sa, liderul AUR a susținut că pluralismul de opinii este esența democrației și că alegerile sunt mecanismul prin care o majoritate își impune programul de guvernare. El a acuzat PSD de „incultură politică” și a afirmat că mesajul transmis ar fi că AUR este „defect” pentru că nu gândește ca PSD, PNL sau USR. Divergențe pe UE și Ucraina, folosite ca linie de demarcație Dungaciu a legat disputa de câteva teme majore de politică externă și europeană, susținând că partidele menționate ar avea poziții similare, în timp ce AUR ar propune o direcție diferită. În declarațiile sale, el a indicat explicit: „federalismul european” versus „o Europă a patriilor”; finanțarea Ucrainei și „continuarea războiului” versus „pace”; „centralism european” (în formularea sa) ca element respins de AUR. „ Alegeri anticipate ”, soluția invocată pentru PSD În aceeași intervenție, Dungaciu a afirmat că „singura soluție” pentru „salvarea PSD” ar fi organizarea de alegeri anticipate. El a susținut că intrarea PSD la guvernare „în asemenea condiții” ar fi „aproape o sinucidere” politică pentru partid, pe care l-a descris ca fiind „lipsit de direcție” și incapabil „să fixeze agenda publică”. Declarațiile nu includ, în materialul citat, o reacție din partea PSD sau a altor partide la acuzațiile formulate de liderul AUR. [...]
