CAT$875.70-3.10%

AUR are, pe termen mediu, șanse să devină o construcție politică durabilă, pe fondul epuizării partidelor tradiționale și al unui electorat tot mai receptiv la populism, susține istoricul Stefano Bottoni într-un interviu acordat HotNews. În analiza sa, Bottoni pune accent pe diferența de profil dintre AUR și Călin Georgescu și pe faptul că partidul lui George Simion ar fi mai „compatibil” cu noua dreaptă internațională decât cu vechile reflexe ideologice ale naționalismului de tip comunist.

Bottoni pornește de la ideea că România a intrat într-un „moment critic”, în care partidele „au ajuns un pic la limita resurselor lor”, iar demiterea guvernului cu „o majoritate-record” ar putea semnala finalul unei perioade lungi de coaliții PNL–PSD–UDMR, cu „stabilitate” a aparatului de stat.

De ce vede Bottoni AUR diferit de Călin Georgescu

Istoricul spune că AUR nu ar trebui citit prin aceeași grilă ca Călin Georgescu. În timp ce Georgescu ar fi putut fi perceput ca venind din „național-ceaușism”, „anticapitalism” și „antiamericanism” de stânga, AUR ar reprezenta „o altă generație” și „oamenii noi”.

În această cheie, Bottoni afirmă că AUR și liderul său sunt mai apropiați de „arhipelagul MAGA” și de „noua dreaptă internațională” decât de „proiectul rusesc de influență”, ceea ce, în opinia sa, schimbă felul în care trebuie evaluată perspectiva partidului în România.

Tot aici, el indică un avantaj operațional al AUR: existența unor zone de sprijin în instituții și în societate, menționând armata, „instituțiile sensibile”, un „anumit sprijin” în Biserică și convergențe inclusiv cu PSD.

„Șansa” ratată după decembrie 2024 și riscul din interiorul sistemului

Bottoni nu vede, în acest moment, un scenariu în care România să devină „o a doua Ungarie” din punct de vedere instituțional, invocând arhitectura politică internă: sistem semiprezidențial, Curte Constituțională, Parlament bicameral și o putere locală puternică, într-un stat „informal descentralizat”.

În schimb, avertismentul central ține de calitatea guvernării și de capacitatea sistemului de a se corecta după momente-limită. El spune că democrația a primit „o nouă șansă” în decembrie 2024, dar că aceasta a fost „complet ratată”, în condițiile în care, după excluderea lui Călin Georgescu din competiție (descrisă drept o „ocazie unică” și „un pas necesar, nu prea elegant”), ar fi fost nevoie de „competență politică”, pe care coaliția și președinția „nu au demonstrat-o”.

„Democrația nu moare doar pentru că este atacată din exterior, moare și din interior, pentru că nu este apărată, nu este îmbunătățită.”

În același registru, Bottoni susține că României i-a lipsit „calitatea” după două decenii de efort de integrare europeană, iar această lipsă se vede și în „lumea politică”, pe care o numește „o oglindă a țării”.

Context regional: UDMR, Orbán și schimbarea de la Budapesta

Interviul plasează evoluțiile din România și în contextul schimbării de putere din Ungaria. Bottoni descrie UDMR ca fiind într-o „criză profundă” și „în dizgrație” atât la București, cât și la Budapesta, susținând că noul premier ungar, Péter Magyar, „nu va uita” sprijinul acordat de conducerea UDMR lui Viktor Orbán în campania electorală.

În ceea ce privește Ungaria, Bottoni anticipează o posibilă „răsturnare masivă” în aparatul de stat și spune că noua echipă va încerca să afle situația „financiară și economică reală” a țării, cu relevanță pentru discuțiile cu Comisia Europeană. El compară logica schimbărilor de la Budapesta cu Italia începutului anilor ’90, când anchetele au prăbușit o întreagă clasă politică.

Ce urmează, în logica interviului

În lectura lui Bottoni, populismul nu mai este un risc, ci „realitatea” politicii contemporane, tot mai centrată pe lideri și mai puțin pe structuri. Soluția pe care o indică este „reinventarea” spațiului politic și deschiderea rapidă a unei discuții despre ce înseamnă democrația pentru tineri și ce așteptări au de la stat, într-o țară cu diferențe mari între urban și rural și cu presiuni persistente pe infrastructură, educație și sănătate.