Știri
Știri din categoria Politică
Criza din jurul votului pentru Guvernul Veștea a deschis o falie în AUR, cu efect direct asupra capacității partidului de a negocia și de a-și disciplina parlamentarii, potrivit G4Media. Conducerea AUR ar cere alegeri anticipate, în timp ce „mai mulți lideri importanți” ar susține o guvernare de facto cu PSD, pe fondul presiunilor descrise de publicație pentru votarea Executivului.
În relatarea G4Media, ruptura se leagă de episodul din Parlament în care George Simion a avut un discurs despre „trădători”, după care parlamentarii AUR au ieșit din sală și au absentat de la vot, deși anterior ar fi existat semnale că partidul ar urma să susțină guvernul. Publicația notează că Simion l-a determinat pe Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan, să meargă la sediul AUR în seara votului.
Omul de afaceri Mohammad Murad, deputat AUR de Constanța, a oferit cele mai multe detalii despre presupuse negocieri cu PSD și a susținut că i s-ar fi spus că ar urma să fie ministrul Economiei. Murad l-a acuzat pe Simion că „și-a schimbat decizia în ultimul moment” și a descris confuzie internă în dimineața votului, inclusiv mesaje potrivit cărora votul ar fi urmat să fie „la liber”.
În același timp, Simion a negat public că AUR ar fi negociat funcții, afirmând că partidul nu a cerut „nici deconcentrate, nici ministere”.
Gigi Becali, deputat AUR ales în 2024, a întărit afirmațiile lui Murad, potrivit relatării, și a spus că Simion i-ar fi promis președintelui Nicușor Dan că AUR va vota guvernul. Becali a votat Executivul Veștea și l-a criticat pe Simion după episodul din plen.
Avocata Silvia Uscov și-a anunțat public demisia din AUR, invocând diferențe de valori. Înainte, ea scrisese că ar vota Guvernul Veștea, argumentând că un guvern minoritar ar crea o „tensiune” între Guvern și Parlament care ar forța negocierea și că „Bolojan și USR trec în opoziție”.
G4Media mai arată că Anca Alexandrescu a dus o campanie pro-Guvernul Veștea și a criticat AUR pentru că nu a susținut Executivul, iar reacțiile din public au devenit ulterior critice la adresa postului Realitatea Plus și a moderatoarei.
În același context, publicația descrie un schimb tensionat de replici în direct între Călin Georgescu și Anca Alexandrescu, după ce aceasta a spus că l-a susținut pe Adrian Veștea. Ulterior, Realitatea Plus a publicat un mesaj în care anunță că nu îl va mai difuza pe Georgescu până când acesta nu își cere scuze public postului și telespectatorilor, asumând inclusiv riscul de a pierde audiență.
„Din acest motiv, până în momentul în care domnul Călin Georgescu își va cere scuze public atât Realității PLUS, cât și telespectatorilor care urmăresc această televiziune, ne rezervăm dreptul de a nu mai participa și de a nu mai transmite evenimente dedicate exclusiv domniei sale.”
Pentru AUR, miza imediată este una operațională: partidul pare prins între două direcții incompatibile — escaladarea spre anticipate, susținută de conducere, și o linie pragmatică de colaborare parlamentară cu PSD — într-un moment în care disciplina de vot și controlul mesajului public sunt deja contestate din interior.
Recomandate
AUR pariază pe un guvern PSD cu majoritate „fragilă”, ceea ce prelungește incertitudinea politică în Parlament , într-un moment în care voturile UDMR sunt descrise drept decisive pentru învestire, potrivit HotNews . Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a spus la Digi24 că un guvern format de președintele PSD, Sorin Grindeanu , „are o șansă” să treacă de votul Parlamentului dacă acesta ar fi desemnat premier de președintele Nicușor Dan, într-un scenariu în care Grindeanu ar fi a treia propunere a șefului statului. „Va fi o majoritate fragilă și care va încerca să își proptească picioarele într-un teren alunecos, nămolos. Va reuși, pentru că lumea în clasa politică parlamentară, să spunem, este cam cu nervii la pământ. Toți caută o ieșire din această situație.” UDMR, din nou în rol de „arbitru” la vot În lectura AUR, UDMR ar urma să încline balanța la învestire, iar restul ecuației depinde de o înțelegere între PSD și PNL. Peiu a susținut că PNL ar miza pe rolul lui Ilie Bolojan în opoziție sau „semi-opoziție”, în contextul unui posibil acord cu PSD, iar USR „nu prea mai contează” dacă celelalte trei partide se înțeleg pe un acord privind „urgențe” sau „legi importante”. În paralel, PNL, USR și UDMR au anunțat vineri că susțin un guvern minoritar condus de Siegfried Mureșan, propunerea comună pentru funcția de premier. Potrivit unor surse politice citate de G4Media , parlamentarii UDMR ar fi curtați insistent de lideri PSD și de susținători ai unui posibil guvern Grindeanu pentru a sprijini un astfel de cabinet. În același registru, HotNews notează că primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, miza sâmbătă pe voturile UDMR pentru a trece un Cabinet Grindeanu. AUR exclude sprijinul pentru Grindeanu, dar revendică rol de „arbitru” pe legi Peiu a afirmat că AUR nu va susține un cabinet Grindeanu, motivând că partidul a fost „exclus” de PSD de la guvernare. Totuși, el a indicat că AUR își vede un rol de „arbitru” în Parlament pe proiectele importante depuse de partidele „prooccidentale”, așa cum sunt numite de președintele Nicușor Dan. Întrebat de ce nu a fost propusă o alternativă PSD–AUR, Peiu a invocat diferențe de viziune care ar fi făcut „extrem de dificilă” o construcție comună și a respins ideea că AUR ar fi apropiat de PSD, deși cele două partide au colaborat punctual, inclusiv pe tema „politicii economice a guvernului Bolojan”. Declarațiile lui Peiu au fost făcute într-o emisiune Digi24, citate de site-ul televiziunii . [...]
PSD cere ca riscul de retrogradare la „junk” să fie discutat în CSAT , pe fondul blocajului politic și al ședinței convocată înaintea Summitului NATO, potrivit G4Media . Deputatul Mihai Fifor îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan că „ține țara captivă” și susține că „reziliența economică” trebuie tratată ca temă de securitate națională. Într-o postare pe Facebook, Fifor comentează ședința CSAT programată luni, convocată de președintele Nicușor Dan și organizată în contextul pregătirilor pentru Summitul NATO de la Ankara. Deputatul PSD spune că este o decizie „firească și necesară”, invocând și faptul că în echipa care îl va însoți pe președinte ar urma să fie „doi miniștri demiși”, respectiv ministrul Apărării și ministrul de Externe. Miza: legarea riscurilor economice de securitatea națională Fifor cere ca pe ordinea de zi a CSAT să fie introdusă și „problema extrem de urgentă și complicată” a modului în care „premierul demis de aproape două luni” ar menține blocajul politic, pe care îl descrie drept „vulnerabilitate strategică” pentru România. În același mesaj, deputatul PSD ridică tema unor declarații atribuite lui Ilie Bolojan privind o posibilă retrogradare a României în categoria „junk” (statut asociat, în general, cu un risc mai mare pentru investitori și costuri mai ridicate de finanțare). El solicită clarificări „la cel mai înalt nivel” dacă aceste afirmații „au vreun fundament” sau sunt „simple speculații”. Acuzații de „blocaj” și apel la deblocarea instituțională Fifor susține că decizii politice ar putea afecta economia și stabilitatea țării și afirmă că, dacă „reziliența economică” ar fi pusă în pericol pentru obiective politice, situația ar fi „de o gravitate excepțională”, în contextul în care „economia a fost deja împinsă în recesiune”, iar țara se confruntă cu „dificultăți economice și sociale”. În acest cadru, el cere ca CSAT să lămurească dacă „există sau nu o acțiune coordonată” care ar vulnerabiliza „interesele fundamentale ale statului român” și solicită „deblocarea situației politice” și revenirea „în matca constituțională”. [...]
Blocajul la formarea Guvernului riscă să prelungească incertitudinea politică , după ce UDMR acuză PSD că a respins atât un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, cât și ideea unei „rotative” în care cealaltă tabără să preia prima guvernarea, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat duminică seara la Digi24 că luni urmează noi discuții și că președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni cu un acord care să reflecte o majoritate parlamentară. În acest context, Csoma Botond a spus că Nicușor Dan ar fi „mâhnit” de faptul că nu s-a conturat încă o majoritate și a avertizat că, dacă negocierile rămân blocate în „limbaj dur” și „linii roșii”, formarea unui guvern ar putea fi amânată semnificativ. Miza negocierilor: acord pe măsuri și formula de guvernare Potrivit liderului UDMR, punctul central al disputei a fost refuzul PSD de a accepta: un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, care să fie aplicat indiferent cine ajunge la Palatul Victoria; o eventuală rotativă în care PNL–USR–UDMR să guverneze primii, iar PSD ulterior. Csoma Botond a susținut că un astfel de acord ar fi permis continuitate pe politicile de guvernare, inclusiv în scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR sau al unui guvern „monocolor” PSD. Propunerile de premier și întâlnirea fără consens de la Cotroceni În paralel, PSD l-a propus pentru funcția de premier pe liderul partidului, Sorin Grindeanu , în timp ce PNL–USR–UDMR au anunțat că îl susțin pe eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan. Nicușor Dan i-a chemat vineri seara la discuții pe liderii celor patru partide și pe reprezentantul minorităților naționale, însă întâlnirea s-a încheiat după aproximativ o oră, fără un consens. În urma negocierilor de vineri, președintele a vorbit despre „blocaj politic”, pe fondul acuzației că PNL și-ar fi schimbat poziția. Ce urmează UDMR anticipează reluarea discuțiilor, însă pozițiile rămân divergente pe două planuri: numele premierului și existența unui acord politic pe măsuri care să susțină o majoritate în Parlament, condiție esențială pentru învestirea Guvernului. [...]
Blocajul politic prelungește incertitudinea guvernării , iar UDMR avertizează că negocierile „cu linii roșii” pot împinge România spre un impas care să dureze și anul viitor, potrivit News . Csoma Botond spune că vor exista noi discuții luni, însă președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni abia după ce au un acord care să reflecte o majoritate parlamentară. Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a declarat la Digi24 că nu a fost prezent la discuția de la Palatul Cotroceni, dar că, din informațiile pe care le are, șeful statului „așteaptă un acord din partea partidelor politice” pentru a putea fi învestit un guvern. În același context, deputatul UDMR a comentat mesajul transmis de Nicușor Dan după consultările cu liderii politici, când președintele a spus că se contura o majoritate pentru un guvern PSD și că PNL „s-a răzgândit”. Csoma Botond a calificat afirmația drept „o apreciere de natură politică” și a spus că poate înțelege nemulțumirea președintelui față de lipsa unei majorități. „Dacă mergem numai cu acest limbaj dur şi cu liniile roşii pe care le avem, nu vom avea guvern nici anul viitor”, a afirmat Csoma Botond. Anticipatele, „nu o soluție viabilă” în viziunea UDMR Csoma Botond a susținut că alegerile anticipate nu ar rezolva „problema de fond”, chiar dacă România nu a avut astfel de alegeri în perioada postdecembristă. În opinia sa, un nou scrutin nu ar schimba substanțial raportul de forțe între partidele pro-europene, iar fragmentarea ar rămâne, ceea ce ar obliga, din nou, la un compromis între partidele care au format fosta coaliție. În schimb, a adăugat el, anticipatele ar avantaja AUR, partid care „va crește” în acest scenariu, fără ca pe „cealaltă parte a scenei politice” să apară modificări majore ale rezultatelor. [...]
România riscă să intre în vacanța parlamentară fără un guvern cu puteri depline , după ce negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR au rămas blocate, iar niciuna dintre formulele discutate nu adună, deocamdată, voturile necesare pentru învestire, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: fără o majoritate, România poate rămâne pe parcursul verii fără un Executiv cu mandat complet. După discuția tensionată de vineri de la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor o soluție, însă până acum nu s-a conturat o majoritate. Noi discuții ar urma să aibă loc luni, dar șansele de a avea un nou guvern până la finalul sesiunii parlamentare sunt descrise ca fiind tot mai mici. Două tabere, doi candidați, același blocaj În acest moment, PSD îl susține pentru funcția de premier pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR îl sprijină pe Siegfried Mureșan . Potrivit aceleiași surse, pozițiile celor două tabere pro-occidentale sunt „aproape ireconciliabile”, iar PSD respinge varianta unei noi rotative guvernamentale readusă în discuție de PNL, USR și UDMR. În lipsa unei înțelegeri între partide, președintele ar urma să decidă cui încredințează mandatul de formare a guvernului, ca soluție de deblocare a crizei. Unde se rupe majoritatea: UDMR și voturile „la bucată” PSD încearcă să atragă UDMR pentru a-și securiza voturile necesare. Olguța Vasilescu a făcut un apel public către UDMR și a susținut că, dacă PSD ar primi voturile UDMR, un guvern Grindeanu ar trece. „Dacă am avea voturile de la UDMR, un guvern Grindeanu ar trece fără probleme.” În replică, liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat că în partid nu s-a discutat despre un vot pentru un guvern PSD și că UDMR are o propunere de premier împreună cu PNL și USR, așteptând desemnarea de la președinte. Tot el a spus la Digi24 că blocajul vine de la PSD, pentru că nu a acceptat rotativa, și a apreciat că va fi nevoie de o sesiune extraordinară pentru votarea unui nou guvern. Calculul voturilor: nici Grindeanu, nici Mureșan nu ajung la 233 Antena 3 prezintă o estimare a aritmeticii parlamentare, din care rezultă că niciuna dintre variante nu are, în forma actuală, o majoritate de învestitură (233 de voturi): Guvern Grindeanu (PSD + sprijin punctual) : în jur de 190 de voturi (PSD, o parte dintre minorități, UPR, neafiliați și Grupul PACE), cu posibilitatea de a ajunge la cel mult 218–220 dacă s-ar adăuga 16 voturi de la parlamentari PNL disidenți și eventual voturi din tabăra SOS România. Majoritatea ar deveni posibilă doar dacă ar vota și UDMR , potrivit estimării. Guvern Mureșan (PNL–USR–UDMR + sprijin punctual) : în jur de 180–190 de voturi (PNL, USR, UDMR, minorități și câteva voturi de la neafiliați), „departe” de 233; fără cei 16 parlamentari PNL disidenți, totalul ar fi și mai mic. În paralel, AUR a anunțat că nu va vota decât un guvern din care face parte, deși Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR) a spus la Digi24 că un guvern Grindeanu ar putea trece, dar ar fi „o majoritate fragilă”. Ce urmează în următoarele zile Cu Parlamentul aproape de intrarea în vacanță, presiunea se mută pe decizia politică rapidă: fie partidele ajung la o formulă de majoritate și un nume de premier, fie președintele va trebui să facă o desemnare în încercarea de a forța deblocarea. În interiorul partidelor este discutată tot mai des și varianta alegerilor anticipate, însă președintele a descris-o drept „teoretică”, potrivit sursei citate. [...]
Fără voturile UDMR , un guvern PSD condus de Sorin Grindeanu rămâne sub pragul de 233 de voturi , iar presiunile pentru schimbarea poziției Uniunii cresc, potrivit Mediafax , care citează surse politice menționate de G4Media. Miza este una de aritmetică parlamentară: învestirea unui cabinet are nevoie de 233 de voturi, iar PSD pornește de la 127 de parlamentari (91 deputați și 36 senatori). Cu sprijinul minorităților naționale (încă 17), totalul ar urca la 144, insuficient pentru a trece un guvern minoritar fără alianțe suplimentare. De ce UDMR devine „votul-pivot” în scenariul Grindeanu În scenariile descrise, UDMR este piesa care poate muta decisiv balanța. Totuși, conform acelorași surse, UDMR nu și-ar fi schimbat poziția stabilită vineri, când, alături de PNL și USR, a decis să îl susțină pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan. Fără UDMR, calculele pentru un Cabinet PSD minoritar sunt descrise ca „extrem de fragile”, PSD având nevoie de voturi din mai multe zone parlamentare, inclusiv de la liberali „anti-Bolojan”, de la grupul din jurul lui Victor Ponta și din zona unor parlamentari neafiliați sau din SOS România. Calculele de voturi: cât lipsește și de unde ar putea veni Materialul conturează mai multe surse potențiale de voturi, dar subliniază că unele cifre sunt estimări politice, nu date oficiale: Liberali „anti-Bolojan” : estimări „în jurul a 20–25” de parlamentari; cu 25 de voturi, PSD + minorități + UDMR ar ajunge la „aproximativ 200” de voturi. Grupul din jurul lui Victor Ponta : 18 membri la Camera Deputaților (Uniți pentru România) și 10 la Senat (PACE – Întâi România). Dacă ar vota „compact”, blocul PSD–minorități–UDMR–Ponta ar ajunge la 203 voturi . Cu încă 25 de liberali „anti-Bolojan”, totalul ar urca la 228 , rămânând sub prag. Pentru a trece, ar mai fi necesare „câteva voturi” din SOS România (15 deputați) sau de la neafiliați (20 în total: 12 deputați și 8 senatori), o parte provenind din reconfigurările din fostele blocuri POT și SOS. Contextul politic: declarațiile Olguței Vasilescu și poziția PNL Contextul este legat de declarațiile făcute sâmbătă de Lia Olguța Vasilescu, vicepreședintă PSD, care a spus că voturile obținute de Adrian Veștea pot fi „un punct de pornire” pentru un Cabinet Grindeanu și a invocat caracterul secret al votului în Parlament. „Dacă am avea voturile de la UDMR, vă spun că un guvern Grindeanu ar trece fără probleme”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, potrivit materialului. De cealaltă parte, Ilie Bolojan a transmis că PNL nu a promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar posibilitatea unui acord politic pe baza căruia să fie analizată susținerea unui guvern, susținând că nu există încă un acord și acuzând PSD că vrea susținere necondiționată. [...]
