Știri
Știri din categoria Politică
AUR își revendică rolul de „balama” în Parlament, iar George Simion spune că partidul va colabora la vot atât cu PSD, cât și cu PNL-USR, în funcție de proiecte, pe fondul unor voturi comune și al unei înțelegeri privind împărțirea unor funcții parlamentare și în instituții publice, potrivit Digi24.
Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre „buna colaborare” PSD–AUR pe proiecte legislative, amendamente și numiri. Întrebat despre această cooperare și despre împărțirea funcțiilor, liderul AUR nu a oferit un răspuns concret, dar a susținut că formațiunea pe care o conduce „înclină balanța” în legislativul de la București.
„Vom colabora și cu PSD, și cu PNL-USR, pentru că noi înclinăm balanța în Parlamentul României și vom continua să facem acest lucru, dar noi rămânem fideli principiilor noastre.”
Simion a legat discuția despre funcții de statutul AUR de „al doilea partid al țării” și a enumerat tipuri de poziții pe care partidul ar trebui să le obțină în arhitectura parlamentară și în instituții aflate în subordinea Parlamentului (de exemplu, o funcție de secretar general adjunct și președinții în anumite instituții).
Totodată, liderul AUR a afirmat că partidul nu a votat mai multe formule guvernamentale menționate de el (guvernul Veștea, guvernul Siegfrid Mureșan și Guvernul Luca Niculescu) și a insistat că obiectivul este ca „proiectele” AUR să fie adoptate.
„Proiectele noastre, ca al doilea partid al țării, trebuie să prindă viață și lucrul ăsta se va întâmpla și pe mai departe.”
Mesajul lui Simion indică o strategie de poziționare a AUR ca actor decisiv în formarea majorităților punctuale din Parlament, atât pe legislație, cât și pe numiri în funcții care depind de votul legislativului. În practică, o astfel de abordare poate crește puterea de negociere a partidului în jurul proiectelor și al împărțirii pozițiilor instituționale.
În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce proiecte concrete au fost susținute împreună cu PSD sau despre lista funcțiilor negociate, dincolo de referințele generale la colaborare, voturi și împărțirea unor poziții.
Recomandate
AUR mută disputa despre autorizarea manifestațiilor în stradă , după ce liderul partidului, George Simion , a anunțat un protest sâmbătă, de la ora 10.00, în fața Primăriei București, pe fondul unui conflict pe tema libertății adunărilor publice, potrivit Mediafax . Simion susține că manifestația este un răspuns la ceea ce el numește „un atac la libertatea adunărilor publice” din partea lui Ciprian Ciucu. Liderul AUR afirmă, totodată, că aproximativ 100 de parlamentari, europarlamentari și diplomați, inclusiv americani, ar urma să observe dacă dreptul la liberă exprimare este respectat în România. În mesajul publicat pe Facebook, Simion le-a cerut participanților să vină cu steaguri tricolore și să nu recurgă la violență, precizând că protestul are loc în ziua de Lăsatul Secului. Două ore diferite și două locații invocate pentru protest Din informațiile prezentate, apar două repere diferite privind ora și locul protestului: sâmbătă, ora 10.00, în fața Primăriei București; sâmbătă, ora 14.00, în fața Camerei Deputaților (menționat ca miting care „va avea loc în orice circumstanțe”). În același context, Simion a transmis că joi Nicolae Voiculeț va participa la o nouă ședință de ordine publică la Primărie, privind protestul de sâmbătă anunțat pentru ora 14.00. Context politic: activități AUR la Parlament și proteste anunțate pentru 14–15 noiembrie Liderul AUR a mai anunțat că, de vineri până duminică, partidul organizează la Parlament dezbateri, conferințe și cursuri pentru membri, descrise drept reacție la „venirea Ursulei și a lui Guy Verhofstadt”. Separat, Simion este citat spunând că toți membrii AUR vor fi prezenți între 14 și 15 noiembrie pentru a protesta împotriva arestării lui Călin Georgescu . [...]
Ilie Bolojan susține că PSD și AUR acționează coordonat , iar PNL încearcă să răspundă prin consolidarea unei „alternative” politice, începând cu fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei , potrivit G4Media . Mesajul are o miză de funcționare parlamentară și de guvernare: Bolojan leagă direct agenda de reforme de capacitatea partidelor de a construi majorități stabile împotriva „rezistenței” la schimbări. Liderul PNL afirmă că a discutat cu Ludovic Orban după ce Forța Dreptei a decis, la rândul ei, fuziunea prin absorbție cu PNL. În viziunea sa, acesta este „un prim pas” pentru un pol politic ce ar trebui să susțină modernizarea statului și reforme care să ducă la cheltuirea „responsabilă” a banilor publici, servicii mai bune și eliminarea privilegiilor. Fuziunea PNL–Forța Dreptei, prezentată ca instrument pentru reforme Bolojan își justifică demersul prin nevoia de a strânge forțe politice și resurse din societate, nu doar de a reuni partide. El spune că noul pol nu ar fi construit exclusiv pentru „câștigarea alegerilor”, ci pentru a avea „forța” necesară implementării reformelor. În același context, liderul PNL indică faptul că, atunci când reformele „ajung la privilegii”, apare opoziția celor interesați să păstreze status quo-ul. Acuzația de „axă PSD–AUR” și efectul asupra jocului politic În declarația citată de publicație, Bolojan susține că PSD și AUR „colaborează ca o axă politică veritabilă”, dincolo de conflictele afișate public, și că acest lucru obligă tabăra pro-reforme să evite fragmentarea. „PSD și AUR au demonstrat că, dincolo de declarațiile publice și de aparentele conflicte dintre ele, colaborează ca o axă politică veritabilă.” Bolojan le mulțumește lui Ludovic Orban și colegilor din Forța Dreptei pentru decizia de fuziune și afirmă că, dacă „cei care apără privilegiile știu să se unească”, cei care vor să le elimine „nu își pot permite să rămână dezbinați”. [...]
Mircea Abrudean acuză o convergență PSD–AUR la numiri-cheie în instituții publice , susținând că miza controlului asupra instituțiilor statului „șterge” diferențele dintre cele două partide, potrivit G4Media . Declarațiile vin în contextul unor voturi și negocieri din Parlament privind conduceri interimare și numiri în instituții cu rol de control și influență publică. Președintele Senatului afirmă că PSD și AUR „se ceartă în public”, dar cooperează atunci când se decid funcții importante. El invocă o „succesiune de decizii politice” care, în opinia sa, ridică întrebări despre înțelegeri între cele două formațiuni. Ce numiri indică Abrudean ca exemple În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean enumeră trei situații pe care le consideră relevante: Curtea de Conturi : PSD și AUR ar fi votat împreună pentru instalarea unui președinte interimar ; TVR și Radio România : cele două partide ar fi negociat preluarea conducerilor celor două instituții; Comisia de control a SRI : propunerea PNL de numire a lui Florin Roman pe locul care revenea PNL ar fi fost respinsă în plen . Contextul din Parlament: TVR și Radio România În aceeași zi, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a desemnat noi membri în consiliile de administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune. Ulterior, potrivit informațiilor prezentate, Sorina Matei (propusă de AUR) și Răzvan Dincă (propus de PSD) au fost validați pentru funcțiile de președinte–director general la TVR, respectiv Radio România. De ce contează Miza acestor numiri este una de control instituțional : Curtea de Conturi, serviciile publice de media și comisiile parlamentare de control sunt pârghii cu impact direct asupra supravegherii cheltuirii banilor publici, a agendei publice și a echilibrului dintre puterile statului. Abrudean susține că tocmai această miză ar explica, în opinia sa, apropierea de facto dintre PSD și AUR în momentele de vot și negociere. [...]
PSD leagă reorganizarea administrativă de accesul la fonduri UE și de reducerea costurilor locale , într-un context în care banii de Coeziune ar urma să fie mai puțini în bugetul UE 2028–2034, potrivit Digi24 . Dragoș Benea , europarlamentar și vicepreședinte PSD, care conduce grupul de lucru din partid, susține că miza este crearea unor „comunități mai puternice” capabile să concureze mai eficient pentru finanțare europeană și să scadă povara administrativă pentru contribuabili. Benea afirmă că inspirația pentru noua hartă ar fi modelul Curților de Apel, pe care îl descrie drept un sistem „rigid”, dar „eficient”, și spune că PSD urmărește să ajungă la un „prim document de reorganizare administrativ-teritorială” de la reforma din 1968 încoace. În perspectiva adoptării, el indică drept scenariu angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, precizând însă că „suveran este Guvernul pe acest subiect”. De ce contează: competiție mai dură pentru banii europeni după 2028 Argumentul central invocat de vicepreședintele PSD este schimbarea priorităților la nivel european. În viziunea sa, fondurile de Coeziune ar urma să scadă și să intre în competiție cu alte domenii, inclusiv agricultura, pe fondul reorientării UE către inovare, tehnologie și apărare. „Trebuie să convenim că banii europeni vor fi tot mai scumpi, în sensul că vor fi tot mai greu de obținut. Banii de Coeziune vor fi mai puțini și vor fi în competiție cu agricultura.” În acest context, PSD își justifică reorganizarea prin nevoia de a crește capacitatea administrativă și „pregătirea” unităților teritoriale pentru a îndeplini cerințele programelor europene și naționale. Cum ar urma să funcționeze: comitete județene și „matrice a sustenabilității” Benea spune că partidul propune un mecanism de „comitete județene de reorganizare” care ar lucra pe baza unei „matrici a sustenabilității” cu șase criterii, descrise ca „total apolitice”. În material nu sunt detaliate criteriile, dar eurodeputatul indică explicit importanța demografiei în orice analiză cost–beneficiu. „În orice analiză cost-beneficiu, populația și demografia trebuie să fie un criteriu.” El dă exemple de posibile comasări, prezentate ca soluții pentru județe „mai puternice” și mai capabile să atragă finanțare: Maramureș cu Satu Mare; Ialomița cu Călărași (menționată ca discuție despre o „comasare voluntară”). Efectul bugetar invocat: mai puțini aleși locali și costuri administrative mai mici Pe lângă componenta de finanțare europeană, Benea susține că reorganizarea ar trebui să aibă un efect direct asupra cheltuielilor de funcționare ale administrației locale, prin reducerea numărului de aleși și a infrastructurii administrative. „Mai puțini aleși locali, mai puțini primari, mai puțini viceprimari, mai puține sedii de primărie, cu cheltuieli de funcționare și de mentenanță.” În logica prezentată, beneficiarul final ar trebui să fie „cetățeanul”, prin servicii publice mai bune și o presiune fiscală mai mică, astfel încât contribuabilul să nu se mai confrunte cu „taxe și impozite majorate nejustificat peste noapte”. Ce rămâne neclar Textul disponibil este trunchiat spre final, iar materialul nu oferă, în porțiunea furnizată, un calendar ferm, lista completă a criteriilor din „matricea sustenabilității” sau o estimare a economiilor bugetare. De asemenea, deși este menționată ideea reducerii numărului de județe (inclusiv la 15, în contextul prezentării Digi24), detaliile tehnice și pașii legislativi concreți nu sunt descriși integral în fragmentul citat. [...]
PSD anunță că cel puțin 100 de entități ale statului vor fi desființate sau comasate în cadrul reorganizării instituțiilor și companiilor de stat, iar primul proiect („draft”) urmează să fie prezentat luni de vicepremierul Marian Neacșu , potrivit HotNews . Grindeanu a spus la Antena 3 că i-a cerut lui Neacșu să coordoneze echipa și să analizeze „fără menajamente” ce instituții și companii pot fi eliminate sau comasate, mai ales acolo unde există structuri cu atribuții similare. „Săptămâna viitoare, să ştiţi, luni, Marian Neacşu va ieşi cu primul draft legat de desfiinţare, comasare, reorganizarea instituţiilor şi companiilor de stat. I-am cerut lui Marian Neacşu să fie fără milă. Fără milă (…) Eu vă asigur (…) că sunt pe puţin 100 de entităţi ale statului care vor dispărea”, a declarat Sorin Grindeanu . Ce înseamnă politic și administrativ: un calendar accelerat până în martie 2027 În context, liderul PSD a reamintit că, pe 26 octombrie, i-a propus premierului Luca Niculescu ca guvernul să-și asume răspunderea atât pe reforma administrativă, cât și pe restructurarea la nivel guvernamental. Potrivit lui Grindeanu, PSD a stabilit și coordonatorii celor două reforme: europarlamentarul Dragoș Benea pentru reforma administrativă și vicepremierul Marian Neacșu pentru restructurarea guvernamentală. Grindeanu a indicat și un termen-țintă pentru aceste angajări de răspundere: până în martie 2027. Reforma administrativă: discuția despre județe nu e încă tranșată în PSD Pe tema reformei administrative (care ar putea include comasări de localități și desființarea unor județe), Grindeanu a afirmat că subiectul nu a fost discutat încă în partid și că, deocamdată, este vorba despre o propunere venită de la Dragoș Benea. „Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea”, a declarat Grindeanu. Totodată, el a spus că a discutat cu șefii Consiliilor Județene din Ialomița și Călărași, care i-ar fi transmis că vor să își unească județele, invocând dificultăți legate de dimensiunea și capacitatea lor administrativă. Miza economică invocată: costuri mai mici și servicii publice mai bune Grindeanu a motivat reforma administrativă prin nevoia de servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului, susținând că există localități mici care nu se mai pot susține economic și nu au capacitatea administrativă pentru proiecte europene și servicii publice de calitate. Ce urmează Următorul pas anunțat este prezentarea, luni, a primului „draft” de desființare/comasare/reorganizare, de către vicepremierul Marian Neacșu. În privința reformei administrative, Grindeanu indică faptul că discuția internă în PSD nu a avut loc încă, deși partidul susține că își asumă reforma „cu toate riscurile”. [...]
Schimbul de replici Grindeanu–Bolojan ridică tensiunea politică în jurul guvernării , într-un moment în care mesajele publice dintre liderii PSD și PNL se mută din zona negocierilor în cea a atacurilor personale, cu potențial de a complica cooperarea politică, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reacționat la îndemnul transmis anterior de Ilie Bolojan – „Hai, Sorine, guvernează!” – spunând despre fostul premier că este „un fel de speaker motivațional” care participă la „întâlniri aranjate”, unde nu este „deranjat de întrebări serioase” despre direcția în care a dus România. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Antena 3 CNN , și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. În același context, Grindeanu a formulat și replica directă la mesajul lui Bolojan: „Am văzut că mi-a zis «Sorine, guvernează». Pot să-i spun că acum am guvernat şi noi, dar nu am tăiat, sigur am reparat ce ai făcut tu.” Contextul mesajului și ecoul public Digi24 notează că mesajul „Hai, Sorine, guvernează” a fost rostit de președintele PNL în cadrul unei emisiuni, unde i s-a cerut să îi transmită această replică liderului PSD. Momentul, înregistrat video, a circulat ulterior online și a generat „numeroase comentarii” în mediul digital. De ce contează Schimbul de acuzații și ironii între lideri ai celor două partide majore mută disputa într-o zonă de confruntare publică, nu de dialog instituțional. În practică, astfel de mesaje pot alimenta incertitudinea politică și pot influența capacitatea de coordonare în jurul deciziilor de guvernare, mai ales când tema centrală devine „cine guvernează” și cu ce bilanț. [...]
