Știri
Știri din categoria Politică
AUR mută disputa despre autorizarea manifestațiilor în stradă, după ce liderul partidului, George Simion, a anunțat un protest sâmbătă, de la ora 10.00, în fața Primăriei București, pe fondul unui conflict pe tema libertății adunărilor publice, potrivit Mediafax.
Simion susține că manifestația este un răspuns la ceea ce el numește „un atac la libertatea adunărilor publice” din partea lui Ciprian Ciucu. Liderul AUR afirmă, totodată, că aproximativ 100 de parlamentari, europarlamentari și diplomați, inclusiv americani, ar urma să observe dacă dreptul la liberă exprimare este respectat în România.
În mesajul publicat pe Facebook, Simion le-a cerut participanților să vină cu steaguri tricolore și să nu recurgă la violență, precizând că protestul are loc în ziua de Lăsatul Secului.
Din informațiile prezentate, apar două repere diferite privind ora și locul protestului:
În același context, Simion a transmis că joi Nicolae Voiculeț va participa la o nouă ședință de ordine publică la Primărie, privind protestul de sâmbătă anunțat pentru ora 14.00.
Liderul AUR a mai anunțat că, de vineri până duminică, partidul organizează la Parlament dezbateri, conferințe și cursuri pentru membri, descrise drept reacție la „venirea Ursulei și a lui Guy Verhofstadt”.
Separat, Simion este citat spunând că toți membrii AUR vor fi prezenți între 14 și 15 noiembrie pentru a protesta împotriva arestării lui Călin Georgescu.
Recomandate
George Simion spune că protestul AUR din 14 noiembrie va avea loc chiar fără avizul Primăriei Capitalei , iar el își asumă personal organizarea, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare și ordine publică: manifestația anunțată în fața Palatului Parlamentului ar urma să se desfășoare în lipsa autorizației, pe fondul unor avertizări ale Jandarmeriei privind „riscuri concrete”. Protestul este programat pentru sâmbătă, 14 noiembrie, în fața Palatului Parlamentului, și este prezentat de liderul AUR ca o acțiune „pentru susținerea lui Călin Georgescu”. Simion afirmă că membrii AUR vor fi prezenți și că el va merge personal, invocând un număr mare de participanți, „zeci de mii, poate mai mult”. Asumarea organizării fără autorizație și avertismente privind „infiltrări” Într-o declarație dată la Gândul, Simion susține că își asumă în fața „oricărei instituții” organizarea mitingului, dacă autoritățile nu tratează situația „cu seriozitate”. În același timp, el lansează un avertisment către cei care „se gândesc să infiltreze oameni” la protest, cerând să nu fie provocate violențe și indicând că menținerea ordinii publice revine Jandarmeriei, Poliției și Primăriei Capitalei. Totodată, liderul AUR acuză reprezentanți ai statului că ar fi încercat să facă presiuni pentru anularea protestului și că ar fi fost promovate alte manifestații în oraș pentru a „disipa” participanții. Invitarea AfD și încercarea de „internaționalizare” a temei Simion mai spune că va invita public partidul german „Alternativa pentru Germani” (AfD) să participe „ca observatori, fără a se implica”, cu scopul de a „internaționaliza această temă”. El afirmă și că vrea să aducă la București jurnaliști străini și menționează organizarea unor conferințe „vineri, sâmbătă și duminică”, pe diverse teme, în paralel cu protestul. Context: poziția Jandarmeriei și disputa politică cu Primăria În același context, Jandarmeria Română transmite că susține exercitarea dreptului la proteste pașnice, dar a semnalat „riscuri concrete” în cazul manifestației din 14 noiembrie, pentru care nu a fost dat aviz. Separat, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea îl acuză pe primarul general Ciprian Ciucu că ar restrânge dreptul la protest în Capitală, după decizia privind avizarea. Ce urmează rămâne dependent de deciziile autorităților și de modul în care organizatorii vor gestiona cadrul legal și măsurile de ordine publică; articolul nu precizează dacă există, între timp, o schimbare de poziție privind avizarea manifestației. [...]
Ilie Bolojan susține că PSD și AUR acționează coordonat , iar PNL încearcă să răspundă prin consolidarea unei „alternative” politice, începând cu fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei , potrivit G4Media . Mesajul are o miză de funcționare parlamentară și de guvernare: Bolojan leagă direct agenda de reforme de capacitatea partidelor de a construi majorități stabile împotriva „rezistenței” la schimbări. Liderul PNL afirmă că a discutat cu Ludovic Orban după ce Forța Dreptei a decis, la rândul ei, fuziunea prin absorbție cu PNL. În viziunea sa, acesta este „un prim pas” pentru un pol politic ce ar trebui să susțină modernizarea statului și reforme care să ducă la cheltuirea „responsabilă” a banilor publici, servicii mai bune și eliminarea privilegiilor. Fuziunea PNL–Forța Dreptei, prezentată ca instrument pentru reforme Bolojan își justifică demersul prin nevoia de a strânge forțe politice și resurse din societate, nu doar de a reuni partide. El spune că noul pol nu ar fi construit exclusiv pentru „câștigarea alegerilor”, ci pentru a avea „forța” necesară implementării reformelor. În același context, liderul PNL indică faptul că, atunci când reformele „ajung la privilegii”, apare opoziția celor interesați să păstreze status quo-ul. Acuzația de „axă PSD–AUR” și efectul asupra jocului politic În declarația citată de publicație, Bolojan susține că PSD și AUR „colaborează ca o axă politică veritabilă”, dincolo de conflictele afișate public, și că acest lucru obligă tabăra pro-reforme să evite fragmentarea. „PSD și AUR au demonstrat că, dincolo de declarațiile publice și de aparentele conflicte dintre ele, colaborează ca o axă politică veritabilă.” Bolojan le mulțumește lui Ludovic Orban și colegilor din Forța Dreptei pentru decizia de fuziune și afirmă că, dacă „cei care apără privilegiile știu să se unească”, cei care vor să le elimine „nu își pot permite să rămână dezbinați”. [...]
Mircea Abrudean acuză o convergență PSD–AUR la numiri-cheie în instituții publice , susținând că miza controlului asupra instituțiilor statului „șterge” diferențele dintre cele două partide, potrivit G4Media . Declarațiile vin în contextul unor voturi și negocieri din Parlament privind conduceri interimare și numiri în instituții cu rol de control și influență publică. Președintele Senatului afirmă că PSD și AUR „se ceartă în public”, dar cooperează atunci când se decid funcții importante. El invocă o „succesiune de decizii politice” care, în opinia sa, ridică întrebări despre înțelegeri între cele două formațiuni. Ce numiri indică Abrudean ca exemple În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean enumeră trei situații pe care le consideră relevante: Curtea de Conturi : PSD și AUR ar fi votat împreună pentru instalarea unui președinte interimar ; TVR și Radio România : cele două partide ar fi negociat preluarea conducerilor celor două instituții; Comisia de control a SRI : propunerea PNL de numire a lui Florin Roman pe locul care revenea PNL ar fi fost respinsă în plen . Contextul din Parlament: TVR și Radio România În aceeași zi, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a desemnat noi membri în consiliile de administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune. Ulterior, potrivit informațiilor prezentate, Sorina Matei (propusă de AUR) și Răzvan Dincă (propus de PSD) au fost validați pentru funcțiile de președinte–director general la TVR, respectiv Radio România. De ce contează Miza acestor numiri este una de control instituțional : Curtea de Conturi, serviciile publice de media și comisiile parlamentare de control sunt pârghii cu impact direct asupra supravegherii cheltuirii banilor publici, a agendei publice și a echilibrului dintre puterile statului. Abrudean susține că tocmai această miză ar explica, în opinia sa, apropierea de facto dintre PSD și AUR în momentele de vot și negociere. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că includerea AUR la guvernare ar fi împins rapid România spre o retrogradare de rating , cu efect direct în costurile de finanțare ale statului, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți seară, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferințe de presă. Șeful statului a susținut că reacția piețelor financiare și a agențiilor de rating ar fi fost imediată, în condițiile în care România se află „la limită” cu ajustarea fiscală și nu și-ar permite o creștere a dobânzilor. În această logică, Nicușor Dan a argumentat că percepția de „populism” asociată AUR ar fi fost suficientă pentru deteriorarea ratingului de țară. „AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea României.” De ce contează: costul împrumuturilor și presiunea pe buget În evaluarea președintelui, o scădere a ratingului ar fi însemnat automat finanțare mai scumpă pentru România, într-un moment în care spațiul bugetar este deja restrâns. El a legat explicit riscul politic de consecințe economice: dobânzi mai mari și o capacitate mai redusă a statului de a gestiona dezechilibrele fiscale. Tot pe zona economică, Nicușor Dan a afirmat că AUR nu oferă „garanții” privind modul în care ar gestiona finanțele publice și reformele, invocând lipsa unor explicații despre sursele de finanțare pentru măsurile propuse. Riscuri instituționale și de securitate invocate de președinte Pe lângă argumentele economice, președintele a spus că intrarea AUR la guvernare ar fi putut amplifica tensiunile între instituțiile statului, descriind partidul drept unul a cărui „carte de vizită e scandalul” și anticipând conflicte instituționale dacă ar ajunge la putere. Nicușor Dan a extins criticile și la zona de securitate și politică externă, afirmând că, în contextul regional actual, România are nevoie de relații solide cu partenerii occidentali. În acest cadru, a pus sub semnul întrebării capacitatea AUR de a gestiona riscurile de securitate, caracterizând formațiunea drept „izolaționistă” și invocând poziții ale partidului legate de prezența militară aliată în România și de baza de la Deveselu . Declarațiile au fost făcute în conferința de presă în care președintele a prezentat situația economică a țării și argumentele pentru formula actuală de guvernare, mai notează publicația. Pentru contextul complet al conferinței, Adevărul trimite la materialul său anterior despre eveniment, disponibil aici . [...]
Nicușor Dan avertizează că o guvernare AUR ar fi putut declanșa o retrogradare rapidă a ratingului și scumpirea finanțării României , într-un moment în care deficitul bugetar și costurile cu dobânzile pun presiune pe stabilitatea fiscală, potrivit Economica . Într-o conferință la Cotroceni , președintele a spus că România se află „exact la limita” dintre categoria de țări recomandate investitorilor și cele nerecomandate, iar o eventuală reducere a ratingului ar putea forța ieșiri de capital din partea unor fonduri de investiții și fonduri de pensii care au reguli interne ce le interzic să dețină active sub un anumit prag de rating. Consecința directă ar fi împrumuturi mai scumpe pentru stat și riscul ca finanțarea să devină insuficientă. Deficit mare și dobânzi ridicate: miza ratingului Nicușor Dan a prezentat date pentru bugetul pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna un deficit de 150 de miliarde de lei. În același timp, 60 de miliarde de lei ar reprezenta doar dobânzi la datoria acumulată, sumă pe care a comparat-o cu echivalentul a „1.000 km de autostradă” sau „18 spitale regionale”. În acest context, șeful statului a susținut că este „absolut obligatoriu” ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută. În caz contrar, a avertizat el, România ar putea ajunge în situația de a apela la FMI, scenariu despre care a spus că vine „tot timpul cu condiții drastice de ajustare financiară” și cu o corecție a deficitului „mult mai agresivă”. „Dacă vine FMI, vine cu ajustări mari.” Scenariul AUR la guvernare: risc de retrogradare „într-o săptămână” Președintele a afirmat că o intrare a AUR la guvernare ar fi fost interpretată negativ de piețe și de agențiile de rating, cu efecte rapide asupra costurilor de finanțare. „AUR la guvernare ar fi însemnat, într-o săptămână, retrogradarea ratingului de țară.” Argumentul invocat este că, dincolo de etichetele politice, „e suficient ca piața financiară să te numească populist și să se comporte cu tine ca atare”, iar el a susținut că există studii care arată că, atunci când un partid populist ajunge la guvernare, crește automat dobânda la care se împrumută statul respectiv. Pe dimensiunea de politică externă și securitate, Nicușor Dan a descris AUR drept „izolaționist” și a spus că o astfel de guvernare ar ridica întrebări în rândul partenerilor privind respectarea angajamentelor României, inclusiv în relația cu SUA și NATO și în dosare precum parcursul european al Republicii Moldova. Context politic: prima conferință după învestirea Guvernului Niculescu Conferința a fost prima susținută de Nicușor Dan după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, pe 20 octombrie. Potrivit informațiilor prezentate, Niculescu a fost al patrulea candidat la funcția de prim-ministru desemnat după demiterea Guvernului Bolojan, în 5 mai, prin moțiunea de cenzură PSD-AUR; primii trei candidați fie și-au depus mandatul, fie nu au trecut de votul Parlamentului. Materialul este prezentat de sursă ca „știre în curs de actualizare”, iar detaliile suplimentare ar putea fi completate pe măsură ce apar noi informații. [...]
AUR ridică miza politică pe reforma administrativă, amenințând cu moțiune de cenzură dacă Guvernul o adoptă prin angajarea răspunderii , o procedură care scurtează dezbaterea parlamentară, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , care susține că o reorganizare administrativ-teritorială „de o asemenea amploare” trebuie negociată și discutată în Parlament. Peiu a argumentat că reforma nu ar fi una urgentă, în condițiile în care aplicarea modificărilor ar urma să înceapă abia din septembrie 2028. În acest context, AUR spune că nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe subiect și că va încerca să inițieze o moțiune de cenzură dacă Executivul recurge la această soluție, conform declarațiilor citate de Agerpres. De ce contează: angajarea răspunderii poate declanșa o confruntare parlamentară Angajarea răspunderii este o procedură prin care Guvernul poate adopta rapid un pachet legislativ, dar își asumă riscul politic al unei moțiuni de cenzură. În cazul în care moțiunea trece, Guvernul cade. Poziția AUR indică faptul că reforma administrativ-teritorială riscă să devină un test de forță în Parlament, dacă majoritatea guvernamentală încearcă să o treacă accelerat, fără parcurs legislativ obișnuit. Critica AUR: reforma nu ar trebui să vizeze doar localitățile mici Petrișor Peiu a criticat varianta unei reorganizări concentrată în principal pe localitățile cu un număr redus de locuitori, susținând că reforma ar trebui să privească întreaga administrație publică locală, inclusiv Bucureștiul (Primăria Generală și cele șase primării de sector). În opinia sa, nu ar fi echitabil ca reorganizarea să se aplice „sutelor de localități mici”, fără ca structura administrativă a Capitalei să intre în discuție. AUR afirmă că are o propunere proprie de reformă administrativ-teritorială, inclusă în programul de guvernare, dar Peiu a insistat că, în actuala „fărâmițare politică”, este necesar un consens parlamentar. Context: PSD ia în calcul asumarea răspunderii și lucrează la criterii de „sustenabilitate” În același dosar, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a anunțat pe 26 octombrie că îi va propune premierului ca Guvernul să își angajeze răspunderea atât pe reforma administrativ-teritorială, cât și pe reorganizarea instituțiilor de la nivel central. PSD analizează șase criterii pentru stabilirea localităților sustenabile din punct de vedere administrativ. Potrivit europarlamentarului Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului, acestea ar urma să formeze o „matrice a sustenabilității”, pe baza căreia vor fi identificate unitățile administrativ-teritoriale care ar putea fi reorganizate sau comasate. Ce urmează depinde de decizia Guvernului privind procedura aleasă: parcurs legislativ obișnuit în Parlament sau angajarea răspunderii, variantă care, conform poziției anunțate de AUR, ar putea declanșa o moțiune de cenzură. [...]
