Știri
Știri din categoria Politică
Disputa internă din AUR privind votul pentru guvernul Veștea ridică semne de întrebare despre disciplina de partid și predictibilitatea deciziilor parlamentare, după ce deputatul Mohammad Murad susține că George Simion ar fi schimbat „în ultima secundă” linia de vot și ar fi transmis, anterior, mesaje că va lăsa „votul la liber”, potrivit G4Media.
Murad, care spune că a cerut constant ca AUR să voteze guvernul Veștea, a declarat joi seară la Realitatea TV că decizia de a vota împotrivă nu ar fi fost asumată transparent de partid, ci impusă de liderul formațiunii „în ultima secundă”, după „peste 15 negocieri secrete” despre care liderii de grup și parlamentarii nu ar fi știut.
În relatarea sa, cu aproximativ o jumătate de oră înainte de vot, Simion ar fi trimis mesaje text către parteneri de negociere în care ar fi dat asigurări că va lăsa votul parlamentarilor AUR „la liber”.
„La ieșire, în jurul orei 09:30, el trimisese mesaje prin care spunea că o să lase votul la liber. Am mesajul la mine, mi l-a retrimis persoana respectivă”, a spus Murad.
Deputatul AUR a mai afirmat că, în dimineața votului, în interiorul partidului nu ar fi fost cunoscută o decizie, descriind o stare de incertitudine în rândul parlamentarilor.
„Eu nu pot să mint o țară întreagă. Să fim corecți, acesta este adevărul, chiar dacă îi doare pe unii: la ora 9:00, noi în partid nu știam ce avem de făcut. Eram vreo 10-15 parlamentari la mine în birou și fierbeam cu toții, pentru că nu se cunoștea decizia”, a declarat Murad.
Dincolo de conflictul personal, acuzațiile indică o problemă operațională pentru un partid parlamentar: dacă linia de vot se schimbă pe ultima sută de metri și nu este comunicată intern, capacitatea formațiunii de a negocia și de a livra voturi predictibile poate fi pusă sub semnul întrebării.
Murad a explicat și de ce s-ar fi certat cu George Simion în Parlament după votul de luni seară, susținând că parlamentarii ar fi fost ținuți „în întuneric” privind poziția partidului, iar tensiunile ar fi escaladat după ce Simion ar fi strigat că „trădătorii rămân în sală”.
„M-am supărat pentru că nu este normal să fim lăsați în întuneric și să nu știm poziția partidului decât după ce vorbește Simion, în momentul în care a strigat că trădătorii rămân în sală”, a spus el.
Recomandate
George Simion reclamă o posibilă implicare a Administrației Prezidențiale în negocierile pentru învestirea Guvernului Veștea , susținând că a fost sunat în seara votului din Parlament de un consilier prezidențial care i-ar fi transmis că „e un lucru bun ca voi să votați”, potrivit G4Media . Miza politică a afirmației este că ar sugera un canal informal de influențare a votului, într-un moment în care guvernul nu a obținut majoritatea necesară. Declarația a fost făcută de liderul AUR într-o emisiune „ Marius Tucă Show ” de la Gandul.ro. Simion a spus că apelul ar fi venit la ora 21:15, în ziua votului pentru învestirea Guvernului Veștea, dar că interlocutorul „nu a confirmat în vreun fel” că președintele Nicușor Dan ar fi fost de acord ca AUR să fie „parte a puterii”. Ultimatumul către președinte și mesajele „dinspre palatele puterii” În aceeași intervenție, Simion a susținut că, înainte de vot, ar fi primit „zeci de telefoane” de la persoane care pretindeau conexiuni la „palatele Cotroceni, Victoria” și care ar fi transmis că „Nicușor vrea ca voi să votați acest guvern”. El a afirmat că a cerut „clarificări” până la ora 21:30, invocând declarații anterioare ale președintelui potrivit cărora nu ar fi fost de acord cu un guvern care să includă AUR sau să depindă de voturile AUR. Simion a mai spus că, în opinia sa, se dorea susținerea „pe degeaba”, fără ca AUR să fie parte a guvernării. Ce lipsește din relatare și ce urmează Simion nu a precizat numele consilierului prezidențial despre care spune că l-a sunat, iar moderatorul emisiunii nu i-ar fi cerut această informație. În seara votului, Simion le-a cerut parlamentarilor AUR să părăsească sala de plen, pe care a numit-o „sala trădării”. Guvernul Veștea nu a primit voturile necesare pentru învestitură. G4Media notează că a solicitat Administrației Prezidențiale un punct de vedere privind afirmațiile liderului AUR și că va reveni cu răspunsul. [...]
Refuzul AUR de a vota Guvernul Veștea a fost o decizie strategică, menită să transmită un mesaj de „suveranitate” în fața presiunilor politice , potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui partidului, Dan Dungaciu , într-un interviu acordat Adevărul . Miza, din perspectiva formațiunii, a fost să arate că nu își negociază poziția „în altă parte”, în contextul în care Dungaciu susține că au existat contacte și insistențe telefonice pentru susținerea Executivului în Parlament. Dungaciu afirmă că el și alți colegi ar fi fost supuși unor presiuni în perioada negocierilor, inclusiv prin apeluri venite „din foarte multe zone”. În această logică, votul împotriva guvernului ar fi fost folosit ca semnal politic, nu ca reacție de ultim moment la evoluțiile din zilele dinaintea învestirii. „Disperare politică” la Cotroceni și excluderea AUR din negocieri În relatarea prim-vicepreședintelui AUR, desemnarea lui Veștea ca premier ar fi avut loc într-un climat pe care îl descrie drept „disperare politică” la Cotroceni. El leagă această stare de comportamentul președintelui Nicușor Dan și susține că AUR a fost delimitat de la început și scos din discuțiile privind formarea majorității. Totodată, Dungaciu spune că invitațiile la dialog ar fi fost, în realitate, condiționate și fără intenție de colaborare, sugerând că partidului i s-ar fi cerut să rămână în afara „sălii de festivități”, pentru a evita costuri de imagine și eventuale reacții externe. „Noi vă apreciem, vrem să colaborăm, dar rămâneți în bucătărie. Adică nu intrați în sala de festivități, că ne e rușine cu voi.” Decizie luată „cu mult timp înainte” și episodul „telefonului” Dungaciu respinge ideea că AUR și-ar fi schimbat poziția „peste noapte” și afirmă că refuzul de a susține guvernul a fost stabilit printr-o decizie internă, votată „cu mult timp înainte” și discutată repetat în conducerea partidului. În același interviu, el comentează și afirmațiile liderului AUR, George Simion, despre încercări din anturajul președintelui de a obține sprijin pentru învestire. Dungaciu spune că nu poate detalia convorbiri care nu îl privesc direct, dar susține fără echivoc că un astfel de apel a existat. „Nu pot să vorbesc despre convorbiri telefonice care nu mă privesc, dar pot să vă spun 100% că acel telefon a existat.” În argumentația sa, Dungaciu critică și faptul că AUR nu ar fi fost inclus în negocierile pentru o nouă majoritate, deși partidul este al doilea ca reprezentare parlamentară și, potrivit propriilor lideri, ar conduce în unele sondaje. [...]
Alina Gorghiu avertizează că instabilitatea de mesaj din PNL prelungește blocajul guvernării , într-un moment în care România are nevoie rapid de un Executiv cu „puteri depline”, potrivit Antena 3 . Fostul președinte al partidului spune că schimbarea strategiei „la fiecare 24 de ore” afectează credibilitatea PNL în fața publicului, a președintelui și a partenerilor politici. În intervenția la Antena 3 CNN, Gorghiu a susținut că, în ultimele două luni, PNL și-a modificat frecvent mesajele și pozițiile, inclusiv în raport cu formulele de guvernare discutate. Ea a dat ca exemplu episodul legat de „Guvernul Veștea”, despre care afirmă că a fost inițial acceptat ca soluție „rezonabilă” pentru continuarea guvernării cu premier liberal, iar ulterior a fost respins, pentru ca apoi partidul să se ofere să voteze un guvern minoritar PSD. „Nu putem să apărem în spațiul public ca partid responsabil dacă la fiecare 24 de ore ne schimbăm strategia și venim cu alte opinii și păreri.” Miza: deblocarea rapidă a guvernării, nu „anticipate” Unghiul principal al declarațiilor este operațional: Gorghiu insistă că prioritatea ar trebui să fie formarea rapidă a unui guvern „funcțional, cu puteri depline”, pentru a evita prelungirea unei crize politice interne care se vede în exterior. Ea spune că ar fi votat mai multe variante de cabinet, inclusiv „Guvernul Tomac”, „Guvernul Veștea” și chiar „un Guvern Grindeanu”, argumentând că semnalul necesar este de „deblocare” a țării. Totodată, Gorghiu afirmă că „matematica parlamentară” este „foarte complicată” și nu ar urma să se schimbe până în 2028, iar ideea alegerilor anticipate nu ar rezolva ecuația. „Efectele economice și sociale ar fi catastrofale”, a spus ea despre scenariul anticipatelor. Critici interne și anunț de contestare a deciziilor conducerii Pe plan intern, Gorghiu a declarat că va rămâne în PNL și că va contesta deciziile pe care le consideră „abuzive”, invocând inclusiv modul în care ar fi fost organizat un congres și concentrarea atribuțiilor la nivelul președintelui partidului. Ea a precizat însă că preferă să păstreze această discuție „în interiorul partidului”, din respect pentru membri. Separat, Gorghiu a comentat o fotografie în care apare alături de Sorin Grindeanu, realizată la recepția Ambasadei SUA la București , susținând că este vorba despre un context social și că „nu înseamnă absolut nimic”. Ce urmează Din declarațiile citate reiese că Gorghiu mizează pe o linie de partid mai predictibilă și pe susținerea unei formule de guvernare care să poată strânge voturi în Parlament, în condițiile unei majorități dificil de construit. Nu sunt oferite, în material, detalii despre un calendar al deciziilor din PNL sau despre o soluție concretă agreată în acest moment. [...]
Acuzațiile privind direcționarea de voturi în interiorul PSD redeschid discuția despre integritatea procesului electoral și despre rolul „consultanților” în decizii politice , după ce primarul Buzăului, Constantin Toma, a descris un mecanism de mobilizare pentru candidatul AUR George Simion la prezidențialele din 2024, potrivit HotNews . Într-un interviu la Recorder, în emisiunea „ Outsider Politic ”, Toma a spus că, înainte de scrutin, lideri PSD ar fi cerut organizațiilor din teritoriu să „aducă voturi” pentru George Simion în primul tur, astfel încât acesta să intre în turul doi cu Marcel Ciolacu. Primarul afirmă că întâlnirea ar fi avut loc la Vila Lac , în cadrul unei ședințe a Consiliului Politic Național, la care ar fi fost chemate 33 de organizații. Ce susține Constantin Toma că s-a decis la Vila Lac Potrivit relatării lui Toma, solicitarea ar fi fost transmisă de Paul Stănescu, în prezența altor lideri ai partidului, inclusiv Sorin Grindeanu, Marian Neacșu, Marcel Ciolacu. Primarul a descris o „temă” dată pe județe și localități, cu ținte de voturi, inclusiv la nivelul primarilor. În același context, Toma a afirmat că ideea ar fi venit „de la consultanți” și a indicat numele sociologului Marius Pieleanu, despre care spune că „așa se vorbește” că ar fi propus strategia, pe baza unor sondaje care ar fi arătat că Ciolacu ar fi avut șanse mai bune într-o finală cu Simion decât cu Elena Lasconi. Reacția lui Marius Pieleanu: „un fake uriaș” Marius Pieleanu a respins acuzațiile și a calificat afirmațiile primarului drept „fake news”, într-o declarație pentru „Știrile Zilei” de la Recorder. „E o mare prostie. Un fake uriaș. Și să-i fie rușine domnului Toma dacă a putut să spună… Om serios, rușine să-i fie!” Context: discuția despre „voturi date” lui Simion și rezultatul din 2024 Subiectul direcționării de voturi către George Simion a mai apărut public și în ianuarie 2025, într-un video postat de Marcel Ciolacu pe TikTok , în care Alfred Simonis îi spune că „toți i-am dat” voturi lui Simion. Ciolacu a susținut ulterior că discuția a fost o glumă, în timp ce purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, a vorbit despre „o înțelegere” a unor simpatizanți, „care s-a dovedit păguboasă”. Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate, iar Marcel Ciolacu s-a clasat pe locul trei, după Călin Georgescu și Elena Lasconi, în ceea ce HotNews notează drept cel mai slab scor al unui social-democrat în cursa pentru Cotroceni; George Simion a fost pe locul patru. De ce contează acum Relatarea lui Toma, chiar contestată, pune din nou presiune pe PSD într-un moment de tensiune internă, în care primarul Buzăului s-a poziționat public împotriva conducerii și a demisionat din funcțiile de conducere din partid, rămânând însă membru. În lipsa unor probe prezentate în material, acuzațiile rămân la nivel de declarații contradictorii, dar reîncălzesc tema intervențiilor politice în arhitectura competiției electorale și a influenței consultanților în decizii cu miză națională. [...]
PNL, USR și UDMR au convenit să-l susțină pe Siegfried Mureșan ca propunere de premier , într-o încercare de a debloca formarea rapidă a unui guvern, pe fondul presiunilor legate de termenele din PNRR și al crizei politice prelungite, potrivit POLITICO . Ilie Bolojan a spus că propunerea se bazează pe experiența lui Mureșan în „gestionarea fondurilor europene” și a „bugetelor mari de investiții”, iar PNL a votat această variantă în Biroul Permanent Național. În aceeași linie, liderul USR, Dominic Fritz, l-a prezentat pe Mureșan drept „un europarlamentar experimentat” și „un economist” cu experiență de negociere și de construcție bugetară, susținând că poate coagula „o echipă funcțională de guvernare”. Miza: un guvern „plin” și evitarea unui executiv monocolor USR a insistat că România are nevoie de un „guvern plin” și a reluat ideea că nu este „rezonabil” un guvern monocolor PSD în actuala criză. Fritz a afirmat că fostul partener de coaliție PSD „a dat jos acest guvern” și a cerut ca PSD „să fie rezonabil” în negocieri, în condițiile în care PNL-USR-UDMR propun un guvern minoritar de dreapta, cu Mureșan premier. UDMR, prin senatorul Turos Lorand, a calificat varianta drept „o soluție viabilă” după două luni de criză politică și a transmis că speră ca în câteva zile situația guvernamentală să se încheie. Contextul de calendar: PNRR și fereastra scurtă din Parlament În același context, președintele Nicușor Dan a declarat, aflat în Polonia, că miza până la 31 august este legată de banii din PNRR și că este important ca România să aibă un guvern cât mai repede. Șeful statului a mai spus că, având în vedere intrarea parlamentarilor în vacanță marți, „ar fi bine să avem un guvern până marți” și că se așteaptă ca partidele să vină cu o majoritate și „responsabilitate”. Totodată, Dominic Fritz a anunțat că i-a propus lui Sorin Grindeanu susținerea unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR, cu o rotativă anul viitor, când ar urma să fie susținut un guvern PSD. USR a reiterat însă că nu va vota un guvern monocolor PSD. De partea PSD, Sorin Grindeanu – mandatat de partid să fie propunerea de premier la discuțiile cu președintele – a spus că s-au făcut primii pași pentru un nou guvern și a acuzat USR că blochează găsirea unei soluții, susținând că „se poate și fără ei”. [...]
Întrebarea dacă PNL își asumă să ducă PSD singur la guvernare devine miza politică imediată, dincolo de invectivele din războiul intern al liberalilor, potrivit unei analize HotNews . În esență, tema ridicată este una de responsabilitate și calcul politic: cum justifică PNL un vot care ar valida un guvern minoritar format exclusiv din PSD, după ce partidul a contribuit la căderea unui executiv în care avea premier și miniștri. Textul plasează revenirea lui Rareș Bogdan în prim-planul politicii de la București după o perioadă de relativă tăcere, pe fondul eșecului PNL la prezidențialele din 2024, când Nicolae Ciucă a înregistrat un „dezastru”, cum notează analiza. În ultimele zile, europarlamentarul liberal a lansat atacuri dure la adresa lui Ilie Bolojan , inclusiv acuzații și etichete jignitoare, într-un registru pe care articolul îl descrie ca amestec de insulte și derapaje. Miza: votul PNL între un guvern cu liberali și un guvern PSD Dincolo de stilul lui Rareș Bogdan, analiza consideră legitimă întrebarea de fond: de ce ar fi dispusă conducerea PNL să voteze instalarea unui guvern minoritar PSD, după ce a „jubila” la ideea răsturnării în Parlament a unui guvern format din PNL și PSD, cu premier PNL, vicepremier PNL și miniștri liberali. Formularea centrală este că, printr-un asemenea vot, PNL ar ajunge să „ducă PSD la guvernare” și ar trebui să explice propriilor membri și susținători de ce renunță la negocierea guvernării „cu oamenii tăi la putere” în favoarea unui executiv în care nu mai are pârghii. Efect intern: „curățenie” în organizații și voturi „anulate” Articolul mai notează că în partid s-a făcut „curățenie” în mai multe organizații județene și locale, fiind enumerate: Brașov, Călărași, Ialomița, Gorj, Argeș, Ilfov și Galați, precum și Sectorul 2 și Sectorul 3 din București. Ideea susținută este că, în aceste cazuri, organizațiile s-au trezit cu liderii schimbați, deși fuseseră aleși, ceea ce echivalează, în interpretarea autorului, cu un vot „anulat”. Ce urmează, în logica textului: câștig politic pe termen scurt, risc pe termen lung Concluzia analizei este că validarea unui guvern PSD ar fi un calcul politic mărunt, în care „un singur om” și „un singur partid” ar avea de câștigat, în timp ce „o țară întreagă” ar avea de pierdut. În plus, textul avertizează că, indiferent de speranțele pentru 2028, nimeni nu poate anticipa votul electoratului, iar scenariul unei noi coaliții cu PSD ar putea reveni, din nou, sub eticheta „pro-occidentală”. [...]
