Știri
Știri din categoria Politică monetară
Potrivit Băncii Naționale a României, indicatorii-cheie ai pieței monetare interbancare și ai titlurilor de stat indică o relativă stabilitate a costurilor de finanțare în prima parte a lunii februarie 2026, în ciuda unui context macroeconomic marcat de incertitudini la nivel european. Datele prezentate de BNR acoperă nivelurile dobânzilor interbancare, volumul tranzacțiilor pe piața monetară, operațiunile BNR, emisiunile de titluri de stat și activitatea pe piața valutară.
La data de 3 februarie 2026, dobânzile interbancare ROBOR și ROBID au înregistrat niveluri aproape identice cu cele din ziua precedentă:
| Perioadă | ROBOR (%) | ROBID (%) |
|---|---|---|
| O/N (overnight) | 5,64 | 5,35 |
| 1M | 5,68 | 5,39 |
| 3M | 5,87 | 5,57 |
| 6M | 5,95 | 5,62 |
| 12M | 6,11 | 5,77 |
În ceea ce privește IRCC-ul trimestrial, utilizat pentru creditele cu dobândă variabilă acordate populației, nivelul comunicat pentru trimestrul III din 2025 este 5,68%, valoare neschimbată față de publicările anterioare.
BNR menține dobânda de politică monetară la 6,50% încă din 8 august 2024. Acest nivel rămâne valabil și după ședința din 19 ianuarie 2026, nefiind anunțate modificări.
Facilitățile asociate rămân:
În 2 februarie 2026, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor interbancare în lei a fost:
Pe piața valutară, în ianuarie 2026, volumul total al operațiunilor a fost de 3.436,1 mil. euro, cu o ușoară creștere față de decembrie 2025.
La 2 februarie 2026, randamentele BID pentru titluri de stat în lei au fost:
Iar cele ASK (de vânzare) s-au situat ușor mai jos, semnalând o ușoară tendință de stabilizare.
Datele publicate de BNR arată un context stabil pentru costurile de finanțare în România, cu o volatilitate scăzută a dobânzilor interbancare și menținerea politicii monetare actuale. În lipsa presiunilor inflaționiste majore sau a șocurilor externe, este de așteptat ca aceste niveluri să rămână apropiate în perioada următoare.
Recomandate
Planul politic pentru adoptarea euro intră în faza de „foaie de parcurs”, dar România e departe de criterii , potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan spune că există un acord politic pentru trecerea la moneda unică, iar viitorul Guvern, „indiferent de compoziția sa politică”, împreună cu Banca Națională a României , ar urma să elaboreze în următorii ani pașii necesari. „Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro.” Unghiul cu miză economică este însă decalajul dintre intenția politică și starea actuală a economiei: România nu îndeplinește, în prezent, criteriile economice necesare adoptării euro, cu excepția criteriului datoriei publice, conform Raportului de convergență pentru 2026 al Comisiei Europene, citat de Economedia. Unde se rupe convergența: inflație, deficit, curs, dobânzi Raportul Comisiei Europene arată că România nu respectă criteriile privind stabilitatea prețurilor, finanțele publice, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. În plus, legislația privind funcționarea BNR nu este pe deplin compatibilă cu normele UE privind uniunea economică și monetară. Principalele puncte din evaluare: Inflație: rata medie în cele 12 luni până în mai 2026 a fost 8,4% , peste valoarea de referință de 2,7% . Comisia estimează o scădere în a doua parte a anului, dar peste pragul de referință la final de 2026 și în 2027. Deficit bugetar: a coborât de la 9,3% din PIB (2024) la 7,9% (2025) , dar rămâne peste limita UE de 3% . Comisia vede o reducere la 6,2% (2026) și 5,8% (2027) , pe fondul consolidării fiscale. Datoria publică: este așteptată să crească de la 59,3% din PIB (2025) la 61,6% (2026) și 63,4% (2027) . Curs de schimb / ERM II: leul nu participă la ERM II , mecanism în care un stat trebuie să stea cel puțin doi ani fără tensiuni majore înainte de adoptarea euro. În ultimii doi ani, moneda națională s-a depreciat cu aproximativ 5% față de euro. Dobânzi pe termen lung: media a fost 6,7% , peste valoarea de referință de 5,1% ; Comisia le leagă de deficitul ridicat și de îngrijorările investitorilor privind consolidarea fiscală. Ce urmează, în logica anunțului Din declarația președintelui rezultă că următorul pas ar fi elaborarea unei foi de parcurs de către viitorul Guvern și BNR. În același timp, evaluarea Comisiei Europene indică faptul că, înainte de o țintă realistă de adoptare, România ar trebui să reducă semnificativ inflația și deficitul și să avanseze pe componenta de stabilitate a cursului (inclusiv prin intrarea în ERM II), precum și pe compatibilitatea legislației privind banca centrală cu cerințele UE. [...]
Banca Rusiei a redus dobânda-cheie la 14% , într-o mișcare care semnalează presiuni tot mai mari pe creșterea economică, chiar dacă inflația accelerează, potrivit Economica . Decizia a surprins piața: majoritatea analiștilor intervievați de Reuters se așteptau la menținerea ratei la 14,25%. Tăierea dobânzii vine în contextul în care banca centrală și-a înrăutățit estimările pentru PIB-ul Rusiei din acest an, la un interval de creștere între 0% și 1%, de la 0,5%–1,5% anterior. În același timp, instituția a revizuit în sus prognoza de inflație pentru 2026, la 6%–7%, față de 4,5%–5,5% în estimarea precedentă, conform Agerpres. Inflație mai mare, dar semne de încetinire economică În comunicatul citat, Banca Rusiei arată că economia a crescut „într-un ritm moderat” în trimestrul al doilea din 2026, însă scumpirile și așteptările inflaționiste mai ridicate din vară sunt puse „în principal” pe seama unor „factori excepționali”. Printre acești factori, banca centrală indică perturbări în aprovizionarea cu combustibili, după atacuri cu drone ucrainene asupra unor rafinării mari, care au dus la cozi la benzinării și la prețuri mai ridicate. Totodată, loviturile care au vizat retailerul online Wildberries au afectat consumul. Ce arată datele recente despre prețuri și combustibili Datele de inflație indică o accelerare în iunie: indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,9% în iunie, după 0,2% în mai; inflația anuală a ajuns la 6%, de la 5,3% în luna precedentă; prețul benzinei a urcat cu până la 16% de la începutul anului; așteptările inflaționiste au crescut în iulie la cel mai ridicat nivel din martie 2022. În ansamblu, reducerea dobânzii, concomitent cu revizuirea în sus a prognozei de inflație și în jos a celei de creștere, sugerează că banca centrală încearcă să limiteze deteriorarea activității economice, într-un context în care șocurile de ofertă (în special pe combustibili) continuă să alimenteze scumpirile. [...]
BNR ar putea amâna până în S2/2027 un ciclu modest de tăieri de dobândă , pe fondul unei inflații încă ridicate și al unei dezinflații așteptate abia după disiparea efectului temporar al șocului prețurilor la energie, potrivit unei analize citate de Ziarul Financiar . Analiștii UniCredit estimează că inflația din România ar putea scădea brusc de la mijlocul lui 2026, iar combinația dintre prețuri la energie în scădere și cererea slabă a consumatorilor ar urma să împingă inflația mai jos și în a doua jumătate a lui 2027. În acest scenariu, politica monetară ar reflecta „atenuarea preconizată a perspectivelor inflației”, după ce trece efectul temporar al șocului energetic. Ce înseamnă pentru costul finanțării în lei Mesajul central al prognozei este că relaxarea monetară ar veni târziu și ar fi „modestă”, ceea ce sugerează o perioadă prelungită cu dobânzi ridicate în lei. În prezent, dobânda-cheie este 6,5% și a rămas la acest nivel de doi ani, în condițiile persistenței inflației, notează publicația. În regiune, comparația scoate în evidență poziția mai restrictivă a României: Ungaria are dobânda-cheie la 6%, Serbia la 5,75%, iar Polonia și Cehia la 3,75%, conform datelor băncilor centrale citate. Context regional: cine taie dobânzile mai devreme În raportul macroeconomic trimestrial pentru T2/2026, UniCredit anticipează că banca centrală a Ungariei va continua probabil să reducă ratele dobânzilor în 2026, în timp ce decidenții din Polonia, România și Serbia ar urma să aștepte până în a doua jumătate a lui 2027 pentru a începe cicluri „modeste” de relaxare. Pentru Cehia, banca ar inversa probabil în 2027 creșterea ratelor dobânzilor din 2026. De ce contează: inflația rămâne constrângerea principală România are, potrivit articolului, cea mai mare inflație din regiune, „de aproape 11%”, după ce inflația „s-a apropiat din nou de 11% în aprilie”. În acest context, o eventuală reducere a dobânzii-cheie este condiționată de o dezinflație mai convingătoare, iar calendarul indicat de UniCredit împinge începutul relaxării spre S2/2027. [...]
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe an, semnalând prudență în fața unei inflații care a urcat din nou , potrivit Agerpres . Decizia a fost luată în ședința din 8 iulie 2026, pe fondul „incertitudinilor foarte ridicate”, conform comunicatului băncii centrale. Pe lângă dobânda de politică monetară, Consiliul de Administrație al BNR a menținut și coridorul facilităților permanente: dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, banca centrală a păstrat nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.” Inflația a accelerat din nou, cu presiuni din energie și prețuri administrate BNR arată că rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului II 2026, ajungând la 10,85% în mai, de la 9,87% în martie. Avansul a fost pus în principal pe seama: creșterilor de dinamică la gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază și al urcării cotației petrolului; majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat. În același timp, inflația CORE2 ajustat (indicator care exclude unele prețuri volatile și administrate, pentru a surprinde mai bine tendința de fond) și-a întrerupt trendul lent descendent și a urcat la 8,5% în mai 2026, de la 8,2% în martie. BNR leagă această evoluție de efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, de creșterea cursului leu/euro și de dinamica prețurilor unor importuri, pe fondul așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt. Economie slabă, dar cu semne de redresare; creditarea crește, cu pondere mai mică a împrumuturilor în lei Pe partea de activitate economică, banca centrală notează că economia a stagnat în trimestrul I 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială). În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor și-a accentuat contracția, iar investițiile (formarea brută de capital fix) și-au încetinit creșterea, dar au rămas „solide”. BNR indică însă o ușoară redresare în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, cu evoluții neuniforme între sectoare: vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în aprilie–mai, construcțiile au avut un „amplu salt” în aprilie, în timp ce producția industrială și-a mărit ușor contracția. În zona financiară, banca centrală consemnează că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie, pe fondul creșterii creditului în valută (în special către societăți nefinanciare) și al efectului cursului de schimb. Ponderea creditului în lei în total a coborât la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie 2026. Ce urmărește BNR mai departe BNR își justifică deciziile prin obiectivul de stabilitate a prețurilor pe termen mediu, „în condiții de păstrare a stabilității financiare”, și spune că monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale, fiind pregătită să folosească instrumentele disponibile. În același timp, Consiliul de Administrație reiterează importanța unui „mix echilibrat” de politici macroeconomice și a reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, pentru stabilitatea macroeconomică. [...]
Conducerea BNR decide azi dacă schimbă dobânda-cheie , un semnal cu efect direct în costul creditelor și în economie , potrivit HotNews . Cei nouă membri ai boardului se întâlnesc pentru a discuta dacă vor crește dobânda, dacă o vor scădea sau dacă o vor menține la nivelul actual, de 6,5%. Miza este una practică: decizia de politică monetară influențează rata plătită la bancă, cursul euro și, indirect, prețurile alimentelor din supermarket, arată publicația. Ce se decide și cine pregătește analiza Înaintea ședinței, Dorina Antohi, care conduce Direcția de Politică Monetară din BNR, le-a prezentat deja membrilor boardului analiza privind situația economică, conform aceleiași surse. Documentul este baza tehnică pe care se sprijină discuția despre dobânda-cheie. Deocamdată, din informațiile disponibile în material, nu reiese ce opțiune este favorizată în board (majorare, reducere sau menținere), ci doar că toate cele trei variante sunt pe masă. [...]
BNR avertizează că, fără explicații suplimentare, decizia Consiliului Concurenței pe ROBOR poate alimenta așteptări nerealiste și controverse cu potențial de a afecta stabilitatea financiară și creditarea, potrivit Adevărul . Banca centrală cere clarificări privind concluziile investigației care a vizat activitatea unor bănci pe piața monetară și modul de stabilire a indicelui. BNR susține, într-un punct de vedere semnat de purtătorul de cuvânt Dan Suciu , că investigația se referă la o procedură tehnică „dificil de înțeles chiar și pentru specialiști” și amintește că autoritatea de concurență a precizat că „decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”. Cu toate acestea, banca centrală spune că în spațiul public au apărut interpretări care pot distorsiona percepția asupra pieței financiare. De ce contează: riscul de confuzie în jurul ROBOR și al ratelor la credite BNR atrage atenția că lipsa unor explicații suplimentare poate genera „controverse neîntemeiate” și „așteptări nerealiste”, cu efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare. În acest context, instituția invocă declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, potrivit cărora diferența analizată în investigație ar fi de ordinul „fracțiunilor de procent” față de un nivel considerat corect al ROBOR. Banca centrală notează însă că, în dezbaterea publică, au apărut afirmații potrivit cărora ROBOR ar fi crescut cu „mai multe procente” din cauza comportamentului băncilor, fiind invocată evoluția de la aproximativ 1,25% la peste 8% în intervalul 2021–2023. BNR reamintește că a explicat în repetate rânduri creșterea dobânzilor din acea perioadă, pe fondul inflației globale și al majorării ratelor dobânzilor în multe economii din regiune, și că ROBOR evoluează, de regulă, în jurul dobânzii de politică monetară, cu variații de aproximativ un punct procentual. Cele trei clarificări cerute de BNR Consiliului Concurenței În documentul citat, BNR formulează trei întrebări pe care consideră că autoritatea de concurență ar trebui să le lămurească: Relația dintre regulile pieței monetare și concluziile investigației: dacă normele și procedurile sunt considerate corecte și respectate, BNR cere să se explice ce prevederi din legislația concurenței ar fi fost încălcate, cum și dacă există contradicții între normele pieței și legislația concurenței. Schimbul de informații între participanți: BNR amintește că, potrivit conducerii Consiliului Concurenței, nu a fost identificat un „cartel clasic”, dar au fost invocate schimburi de informații sensibile/confidențiale sau un nivel prea ridicat de transparență; banca centrală cere explicații despre relevanța acestor elemente din perspectiva concurenței. Metodologia pentru „fracțiunile de procent”: BNR solicită clarificarea modului în care a fost determinat nivelul ROBOR considerat corect și de ce aceeași analiză nu ar fi aplicabilă și perioadelor în care indicele a scăzut consistent. Context: sancțiuni mari și litigii probabile Poziția BNR vine după ce Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea băncilor participante la mecanismul de stabilire a ROBOR, în urma unei investigații care a vizat perioada 2019–2022. Autoritatea a indicat existența unor schimburi de informații sensibile între instituțiile de credit participante la procesul de fixing al ROBOR și a apreciat că acestea au afectat mediul concurențial de pe piața monetară. În material este menționat că amenzile depășesc 80 de milioane de lei, iar ulterior este indicat și un total de 3,73 miliarde de lei (aprox. 710 milioane de euro, adică aprox. 3,55 miliarde lei) ; articolul nu explică diferența dintre cele două valori. Totodată, mai multe bănci au anunțat că vor contesta în instanță decizia, iar în spațiul public au apărut discuții despre impactul asupra ratelor și despre eventuale despăgubiri, pe fondul faptului că decizia nu este definitivă și poate fi analizată de instanțe în anii următori. „Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită”, se arată în poziția semnată de Dan Suciu. Amenzile enumerate în articol Lista sancțiunilor prezentată în material include: Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei Banca Transilvania: 875,74 milioane lei OTP Bank România: 85,03 milioane lei ING Bank: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei Intesa Sanpaolo Bank România: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei [...]
