Știri
Știri din categoria Politică monetară
Majorarea dobânzii BCE în iunie „este aproape inevitabilă”, pe fondul unei perioade prelungite de scumpiri, chiar dacă economia europeană avansează anemic, potrivit Biziday, care citează declarații ale guvernatorului Băncii Slovaciei, Peter Kazimir, membru al Consiliului Guvernatorilor al Băncii Centrale Europene (BCE).
Kazimir a spus pentru Bloomberg că BCE „este foarte probabil” să fie nevoită să majoreze ratele dobânzilor la următoarea reuniune, din iunie, din cauza creșterilor generalizate ale prețurilor.
Majoritatea economiștilor și investitorilor se așteaptă la o creștere de un sfert de punct procentual în iunie, urmată „eventual” de alte scumpiri ale creditului până la finalul anului, conform informațiilor citate.
La ședința de joia trecută, BCE a păstrat dobânzile neschimbate, la:
dar a semnalat că o majorare va fi luată în calcul la reuniunea din 10–11 iunie.
Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a declarat că o majorare ar fi necesară dacă nu apare o îmbunătățire semnificativă a perspectivelor inflației, în contextul crizei energetice care a scumpit carburanții.
„Dacă conflictul din Orientul Mijlociu se va rezolva, atunci acesta ar fi un argument care ne-ar permite să ne gândim la o altă decizie.”
Totuși, Nagel a punctat că majorarea dobânzilor în zona euro nu poate compensa în mare măsură șocul energetic.
Un sondaj BCE publicat luni indică, deocamdată, o transmitere limitată a scumpirilor carburanților către restul prețurilor din economiile europene, iar inflația previzionată pentru acest an este de 2,7%, potrivit materialului citat.
Recomandate
BCE se pregătește să majoreze dobânzile în iunie cu 0,25 puncte procentuale , într-un context în care inflația din zona euro este revizuită în sus pe fondul scumpirilor alimentate de conflictul din Iran, potrivit Ziarul Financiar . Miza pentru economie este că o înăsprire a condițiilor de finanțare ar putea frâna o redresare deja descrisă ca fragilă. Un sondaj Bloomberg realizat în perioada 9–15 aprilie, citat de publicație, indică faptul că majorarea din iunie ar putea fi singura din acest an, pe argumentul că efectele războiului asupra prețurilor nu ar produce un șoc de durată. Totuși, piețele financiare au devenit între timp mai agresive în așteptări, investitorii mizând acum pe două creșteri de dobândă în 2026. Inflație mai mare, creștere economică mai mică Estimările pentru inflație au fost revizuite semnificativ: aceasta este prognozată la 2,8% în acest an, față de o estimare anterioară de 2%. În anii următori, inflația ar urma să scadă la 2,1% în 2026 și să revină la ținta de 2% în 2027, în linie cu obiectivul BCE. În paralel, perspectivele de creștere se deteriorează. Analiștii citați estimează acum o creștere economică de 0,9% în acest an, în scădere de la 1,2%, pe fondul poverii tot mai mari a costurilor energetice asupra companiilor și populației. Diviziuni în interiorul BCE și semnalul pentru următoarele ședințe În interiorul instituției, opiniile sunt împărțite. Oficialii par înclinați să mențină dobânzile neschimbate la ședința de la finalul lunii aprilie, deși președintele Bundesbank , Joachim Nagel, avertizează că o intervenție nu poate fi exclusă. Pe termen mai lung, economia zonei euro ar urma să-și revină treptat, cu o creștere estimată de 1,3% în 2027 și 1,4% în 2028, însă, în evaluarea din sondajul citat, traseul rămâne dificil în condițiile șocului energetic și ale incertitudinii geopolitice. [...]
Băncile centrale încep să trateze inteligența artificială ca factor care poate influența direct dobânzile , pe fondul incertitudinii dacă noua tehnologie va alimenta inflația sau, dimpotrivă, o va tempera, potrivit Economedia . Schimbarea de abordare este relevantă pentru politica monetară: dacă AI accelerează productivitatea, poate susține creșteri de venituri fără presiuni mari pe prețuri; dacă însă împinge în sus cererea de resurse (energie, infrastructură digitală), poate adăuga presiuni inflaționiste, cel puțin pe termen scurt. Analiza citează informații din Euronews, preluate de Mediafax. BCE și Bundesbank: AI intră în modelele de analiză Banca Centrală Europeană a făcut deja pași operaționali: din 2022 folosește un model de „machine learning” (învățare automată – algoritmi care identifică tipare în date) care analizează aproximativ 60 de indicatori economici, de la așteptările privind inflația la condițiile financiare. Modelul este actualizat de mai multe ori pe trimestru. Potrivit materialului, în 2025 modelul a semnalat riscuri de creștere a inflației de bază , ulterior confirmate de datele oficiale. În paralel, Deutsche Bundesbank utilizează aplicații AI pentru analiză economică, procesarea documentelor și interpretarea comunicărilor din zona euro. Președintele instituției, Joachim Nagel, a indicat că tehnologia trebuie să sprijine mandatul băncilor centrale, nu să îl înlocuiască. Rezerva Federală: dezbatere intensă, fără consens În SUA, Rezerva Federală discută AI mai degrabă la nivel conceptual, însă dezbaterea se intensifică. Guvernatorul Christopher Waller consideră că AI ar putea accelera productivitatea mai rapid decât internetul sau smartphone-urile, ceea ce ar permite creșterea veniturilor fără efecte inflaționiste semnificative. Vicepreședintele Philip Jefferson indică însă un efect dublu: AI poate reduce costurile de producție, dar poate crește și cererea pentru energie, terenuri și infrastructură digitală. De ce contează pentru dobânzi și inflație Miza imediată pentru băncile centrale este că AI poate produce efecte contradictorii în timp: pe termen scurt, investițiile în centre de date și infrastructură pot genera presiuni asupra prețurilor; pe termen lung, automatizarea și eficiența ar putea reduce costurile și tempera creșterea prețurilor. În acest context, analiza îl plasează în centrul discuției pe Kevin Warsh, propus pentru conducerea Fed după expirarea mandatului lui Jerome Powell, care compară momentul actual cu anii ’90, când un val de productivitate a permis politici monetare mai relaxate. Warsh avertizează însă că AI este încă insuficient înțeleasă și că modelele economice actuale pot deveni depășite. „AI se apropie de o viteză de dezvoltare care scapă controlului.” Concluzia este că, în lipsa unui consens, băncile centrale își ajustează instrumentele și modelele de analiză pentru a integra AI ca variabilă cu potențial impact direct asupra deciziilor de dobândă și asupra stabilității economice. [...]
Scumpirea energiei riscă să prelungească perioada dobânzilor ridicate în zona euro , chiar dacă Banca Centrală Europeană (BCE) este așteptată să mențină dobânda-cheie la 2% la următoarea ședință, potrivit Economedia . Pentru economie, miza este dublă: inflația rămâne sensibilă la șocul petrolului, iar costul creditării poate rămâne mai sus mai mult timp, cu efecte în consum și investiții. BCE se reunește joia viitoare, iar armistițiul din conflictul cu Iran a redus presiunea pentru o majorare imediată. Totuși, negocierile de pace sunt incerte, iar lipsa unor semne că fluxurile de energie prin Strâmtoarea Ormuz vor fi reluate curând menține riscul unor noi scumpiri, ceea ce complică deciziile de politică monetară. Ce este așteptat să facă BCE și de ce contează petrolul Scenariul cel mai probabil este ca BCE să păstreze dobânzile la 2%, o schimbare față de așteptările de acum câteva săptămâni, când petrolul urcase spre 120 de dolari pe baril, înainte ca armistițiul să ducă la scăderi de preț. Chiar și așa, petrolul se tranzacționează în jurul a 100 de dolari, peste nivelurile de dinaintea războiului, iar banca centrală ar urma să transmită că își păstrează „opțiunile deschise” pentru lunile următoare. În acest context, devine importantă și actualizarea evaluării BCE asupra perspectivelor economice față de luna martie. Mark Wall, economist-șef pentru Europa la Deutsche Bank, spune că BCE poate „sta în expectativă” la reuniunea din aprilie, pentru a strânge date suplimentare și a decide dacă reacționează la șoc la reuniunea din iunie. Inflația: presiune din energie, dar semnale mixte în restul economiei Pe termen scurt, scăderea petrolului a apropiat perspectivele de scenariul de bază al BCE din martie, care indica un vârf al inflației în jur de 3% în acest trimestru. Christine Lagarde a arătat că, împreună cu prețurile gazelor naturale sub nivelurile estimate în acel scenariu, varianta negativă — inflație peste 4% în a doua jumătate a lui 2026 — „nu s-a materializat”. Totuși, rămâne incert cât va dura reluarea producției și a fluxurilor, iar riscul de revenire a scumpirilor persistă, potrivit economistului Societe Generale Anatoli Annenkov. În zona euro, este considerat încă prea devreme pentru a vorbi despre o extindere a inflației în întreaga economie. Inflația a urcat la 2,6% în martie, dar indicatorii care exclud alimentele și energia, precum și inflația în servicii, au scăzut. Datele pentru aprilie urmează să fie publicate joi. Economia încetinește: semnale de slăbire în zona euro și implicații pentru România Dincolo de inflație, activitatea economică din zona euro s-a contractat în aprilie, cu o lovitură mai puternică în servicii. În industrie, costurile de producție cresc, iar prețurile la poarta fabricii au urcat în cel mai rapid ritm din ultimele 37 de luni. Germania — principalul partener comercial al României — și-a redus recent estimările de creștere pentru 2026 și 2027 și a majorat prognozele de inflație din cauza războiului, ceea ce poate amplifica efectele de încetinire în regiune. În România, minuta ședinței de politică monetară a BNR din 7 aprilie 2026 indică faptul că rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele din prognoza pe termen mediu din februarie 2026 (detalii în materialul Economedia citat). Ce urmează: pariurile pieței pentru a doua parte a lui 2026 Traderii anticipează cel puțin două majorări de dobândă în a doua parte a anului, cel mai probabil începând din iunie, însă traiectoria depinde de revenirea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz. Insight Investment vede șanse egale între scenariul a două majorări și cel fără nicio modificare, dacă petrolul rămâne sub 100 de dolari pe baril. Analiștii citați arată că două majorări nu ar lovi semnificativ economia, dar ar conta ca semnal pentru formarea salariilor și pentru ancorarea așteptărilor inflaționiste. David Zahn, de la Franklin Templeton, susține că este nevoie de „o ușoară creștere a dobânzilor” pentru a preveni apariția efectelor secundare. [...]
BCE semnalează că ar putea înăspri politica monetară dacă șocul energetic împinge inflația peste țintă pe termen mai lung , iar riscul major este „de-ancorarea” așteptărilor inflaționiste, care ar face mai dificilă readucerea prețurilor sub control, potrivit Economica , cu puțin timp înaintea ședinței de politică monetară din 30 aprilie. Christine Lagarde a spus că instituția este pregătită să acționeze dacă va fi necesar, subliniind că războiul din Orientul Mijlociu a crescut incertitudinea și a amplificat riscurile la adresa inflației, dar și riscurile negative pentru evoluția economiei. Impactul imediat este așteptat să vină prin prețuri mai mari la energie, în timp ce efectele pe termen mediu depind de intensitatea și durata conflictului. Ce urmărește BCE și de ce contează pentru dobânzi Lagarde a reiterat că BCE nu se angajează în avans la o traiectorie specifică a ratei dobânzii, iar deciziile vor depinde de date. Mesajul central este că, dacă banca centrală ajunge să se aștepte la o abatere „semnificativă și persistentă” a inflației de la țintă, răspunsul ar trebui să fie „corespunzător de puternic sau persistent”, pentru a evita slăbirea ancorării așteptărilor inflaționiste. „Dacă ne aşteptăm ca rata inflaţiei să devieze semnificativ şi persistent de ţintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării aşteptărilor inflaţioniste va deveni acut.” În acest context, BCE caută „semne timpurii” că șocul energetic se transmite în restul economiei și se reflectă în dinamici mai largi ale inflației, inclusiv prin salarii și așteptările inflaționiste. Context: inflația a urcat în martie, iar scenariile BCE rămân tensionate Inflația anuală în zona euro a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie, pe fondul șocului energetic, conform Eurostat . Ținta BCE pe termen mediu este 2%. În scenariul de bază al BCE, inflația este estimată la 2,6% anul acesta, față de aproximativ 2% anul trecut. În scenariul „nefavorabil”, inflația ar depăși 4% în semestrul doi din 2026, dar ar reveni la țintă până la mijlocul anului viitor, iar în scenariul „sever” ar depăși 6% la începutul anului viitor și nu ar reveni la țintă în anii următori. Luna trecută, BCE a menținut nemodificate ratele dobânzilor, dar a semnalat că urmărește atent riscurile pentru inflație și creștere economică venite din scumpirea petrolului și că este pregătită să acționeze, dacă va fi necesar. În paralel, analiștii citați de Economica se așteaptă la două majorări de dobândă în acest an, pe fondul anticipației că inflația va rămâne peste țintă în următorii ani. [...]
Băncile din zona euro au început să frâneze creditarea înainte ca BCE să ridice dobânzile , pe fondul creșterii riscurilor economice și al șocului energetic asociat războiului din Iran , potrivit economica.net , care citează date din studii ale Băncii Centrale Europene (BCE) transmise de Agerpres . În studiul BCE privind creditarea, băncile raportează că au înăsprit criteriile de aprobare a împrumuturilor în primul trimestru al acestui an, iar tendința ar urma să continue și în trimestrul curent. Înăsprirea este resimțită în special de companii, pentru care accesul la împrumuturi s-a deteriorat cel mai sever începând din trimestrul al treilea din 2023. De ce se strânge creditul: risc mai mare și expuneri sensibile BCE indică drept cauze principale „riscurile percepute la adresa perspectivelor economice” și o „toleranță la risc mai scăzută” a băncilor, pe fondul presiunilor amplificate de evoluțiile geopolitice și din energie. „Riscurile percepute la adresa perspectivelor economice şi toleranţa la risc mai scăzută a băncilor sunt principalii factori care au dus la înăsprirea criteriilor, instituţiile indicând că evoluţiile geopolitice şi din domeniul energiei au sporit presiunile”, se arată în studiul BCE. Instituția mai notează că unele bănci au raportat o înăsprire suplimentară legată de expunerea la companiile energetice și la Orientul Mijlociu. Inflația așteptată urcă, dar BCE ar putea aștepta Separat, studiul BCE privind așteptările consumatorilor arată o creștere puternică a așteptărilor inflaționiste: pentru următorul an au urcat la 4% în martie, de la 2,5% în luna precedentă, iar pentru următorii trei ani la 3%, de la 2,5%. Ambele niveluri depășesc ținta medie a BCE pe termen mediu, de 2%. Pentru următorii cinci ani, așteptările au urcat la 2,4%, de la 2,3%. În acest context, analiștii se așteaptă ca BCE să mențină dobânzile nemodificate la ședința de joi, oficialii de la Frankfurt urmând să aștepte mai multe date despre durata și extinderea șocului energetic înainte de o decizie; majorările ar fi așteptate începând din iunie, potrivit informațiilor citate. Context: șocul energetic lovește costurile de producție Studiile menționate arată că economia globală, și în special zona euro, se confruntă cu efecte semnificative ale șocului energetic, inclusiv prin impactul asupra fabricilor, afectate de majorarea costurilor de producție. În acest cadru, înăsprirea condițiilor de creditare poate amplifica frâna asupra investițiilor și activității economice, în special în sectorul companiilor. [...]
Cursa pentru succesiunea la BCE intră în faza de lobby, deși mandatul lui Lagarde expiră în 2027 , iar numirea rămâne un proces politic opac, cu potențial de a influența anticipațiile piețelor privind direcția politicii monetare din zona euro, potrivit Ziarul Financiar . Fostul guvernator al băncii centrale a Spaniei, Pablo Hernández de Cos , este considerat cel mai bine pregătit candidat într-o competiție „extrem de strânsă” pentru a-i succeda lui Christine Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), conform unui sondaj realizat de think-tank-ul OMFIF în rândul experților în politică monetară și citat de Financial Times. În sondajul OMFIF, 20 de specialiști consultați în această lună l-au plasat pe Hernández de Cos pe primul loc într-o listă de cinci pretendenți principali, evaluați după nouă criterii, între care experiența în banca centrală, capacitatea de leadership și de construire a consensului, reputația profesională și abilitatea de a gestiona crize. În prezent, Hernández de Cos este director general al Băncii Reglementelor Internaționale din Basel. Cine sunt principalii candidați și cum sunt percepuți Clasamentul din sondaj îl plasează pe Hernández de Cos înaintea unor nume grele din zona euro: Joachim Nagel, președintele Bundesbank ; Klaas Knot, fostul șef al băncii centrale olandeze; François Villeroy de Galhau, guvernatorul francez aflat la final de mandat. Din punct de vedere ideologic, Hernández de Cos este perceput ca un centrist cu o ușoară înclinație spre politici monetare mai relaxate, iar Villeroy de Galhau este văzut, de asemenea, ca moderat. În schimb, Nagel și Knot sunt considerați adepți ai unei linii mai stricte în politica monetară. De ce contează: numirea e politică, iar negocierile pot începe mai devreme Numirea președintelui BCE este descrisă ca un proces „notoriu de opac”, decis de guvernele Uniunii Europene și influențat de jocuri politice. Vicepreședintele OMFIF, John Orchard, avertizează că rezultatul este greu de anticipat, întrucât negocierile de ultim moment și înțelegerile informale între state au avut istoric un rol decisiv. Deși mandatul lui Christine Lagarde expiră abia în octombrie 2027, Orchard spune că „un proces discret de lobby a început deja” în rândul candidaților, ceea ce sugerează că decizia privind succesiunea ar putea veni mai devreme decât se anticipa. În ecuația politică intră și echilibrul între marile state: Spania și Germania sunt cele mai mari economii din zona euro care nu au deținut până acum această funcție în cei 27 de ani de existență ai BCE. Totuși, șansele Germaniei ar fi afectate de faptul că președinția Comisiei Europene este deja ocupată de un reprezentant german, un obstacol major pentru candidatura lui Nagel. [...]
