Tag: titluri de stat
Știri despre „titluri de stat”
ROBOR și IRCC indică stagnare – costurile creditelor în lei se mențin ridicate
Dobânzile pe piața interbancară rămân stabile la final de ianuarie 2026 , iar indicele IRCC trimestrial indică o menținere a condițiilor restrictive de creditare. Potrivit Băncii Naționale a României , ratele ROBOR la 3 luni și 6 luni, utilizate frecvent ca referință pentru creditele în lei, se situează la 5,89% și respectiv 5,99%, în ușoară scădere față de valorile din ziua precedentă. În paralel, IRCC aferent trimestrului al treilea din 2025 este de 5,68%, ceea ce confirmă o tendință de platou în costurile reale ale împrumuturilor. Ratele ROBID/ROBOR la 28 ianuarie 2026: Maturitate ROBID (%) ROBOR (%) O/N 5,35 5,64 T/N 5,35 5,64 1W 5,36 5,65 1M 5,39 5,68 3M 5,59 5,89 6M 5,65 5,99 12M 5,80 6,13 Această stabilitate a ratelor este în linie cu decizia recentă a Consiliului de Administrație al BNR din 19 ianuarie 2026, care a menținut dobânda-cheie la 6,5%, cu o marjă de facilități între 5,5% (facilitate de depozit) și 7,5% (facilitate de creditare). Acest cadru indică o prudență în relaxarea politicii monetare, în contextul unei inflații aflate încă peste ținta anuală. Alte date relevante: Pe piața interbancară, volumul mediu zilnic al depozitelor tranzacționate pe 27 ianuarie a fost de 668,2 milioane lei, cu o rată medie de dobândă de 5,59%. La nivel de lichiditate injectată prin operațiuni repo, ultima licitație majoră a avut loc pe 30 iunie 2025, cu o sumă adjudecată de 1,5 miliarde lei la o dobândă de 6,5%. În ceea ce privește operațiunile valutare, în decembrie 2025 s-au înregistrat vânzări către clienți în valoare de peste 3 miliarde euro, confirmând o activitate comercială robustă. Situația titlurilor de stat: Pe 28 ianuarie 2026, Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni în lei cu scadențe în 2029 și 2034, la randamente medii de 6,22% și 6,67%. Aceste randamente ridicate indică o cerere solidă din partea investitorilor, dar și un cost semnificativ de finanțare pentru statul român. Indicele de referință al titlurilor de stat pe 10 ani, la ora 12:00, este de 6,73% la BID și 6,54% la ASK, sugerând o ușoară volatilitate în percepția riscului pe termen lung. Concluzie: Setul actual de date publicate de BNR evidențiază o menținere a politicii monetare restrictive , cu dobânzi ridicate în continuare, menite să țină sub control presiunile inflaționiste. Lipsa unor modificări majore ale ROBOR sau IRCC semnalează că, cel puțin pentru începutul anului 2026, direcția politicii monetare rămâne orientată spre prudență și stabilitate. [...]
Sinteză financiară – 23 ianuarie 2026: dobânzi stabile, activitate moderată pe piețele monetare și continuarea licitațiilor de titluri de stat
Ratele dobânzilor interbancare ROBOR și ROBID au rămas aproape neschimbate față de ziua precedentă , menținându-se în jurul nivelului de 5,60 – 6,16% în funcție de maturitate. Pe termen de 3 luni, ROBOR a fost cotat la 5,90%, în timp ce ROBID s-a situat la 5,60%. Aceste valori reflectă o ușoară stabilizare a condițiilor de lichiditate din piață, fără intervenții semnificative din partea Băncii Naționale a României. 1. Dobânzile pe piața monetară interbancară ROBOR la 3 luni : 5,90% (neschimbat față de 22 ianuarie) ROBOR la 6 luni : 6,02% IRCC pentru T3 2025 : 5,68% Volumele tranzacționate au fost în scădere în ianuarie față de luna precedentă. Pe 22 ianuarie s-au înregistrat: 1.858,7 mil. lei în stocuri de depozite , la o rată medie de 5,70% 175,2 mil. lei tranzacții , cu o rată medie de 5,51% 2. Politica monetară BNR BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% încă din 8 august 2024, iar la ultima ședință din 19 ianuarie 2026 nu a fost semnalată vreo modificare. Facilitățile: Creditare : 7,50% Depozit : 5,50% 3. Operațiuni monetare ale BNR Cele mai recente licitații REPO: 30 iunie 2025: 1.500 mil. lei, dobândă 6,50% 23 iunie 2025: 7.500 mil. lei, dobândă 6,50% 4. Piața valutară interbancară În decembrie 2025: Cumpărări de la clienți : 3.011,1 mil. euro Vânzări către clienți : 3.079,4 mil. euro Total volum mediu zilnic : 3.415,1 mil. euro 5. Titluri de stat – licitații recente (primară) 26 ian. 2026 , obligațiuni scadente în 2040 : 267 mil. lei adjudecați, cu un randament mediu de 6,90% și rată cupon de 7,25% Obligațiuni cu scadență în 2033 : 700 mil. lei adjudecați, randament mediu 6,68% , cupon 7,50% 6. Operațiuni de preschimbare titluri (exchange) 23 ianuarie 2026 , titluri cu scadențe diverse: 330,7 mil. lei pentru titluri scadente în 2031, randament 6,50% 231,1 mil. lei pentru titluri cu scadență în 28 ianuarie 2026 111,5 mil. lei pentru cele cu scadență în 22 aprilie 2026 7. Piața secundară interbancară 22 ianuarie 2026 : 218 tranzacții în lei, volum total 4.991,8 mil. lei Decembrie 2025 : volum mediu zilnic mai ridicat, 6.717 mil. lei 8. Titluri de stat – rate de referință (fixing la ora 12:00, 22 ianuarie 2026) Maturitate BID (%) ASK (%) 6 luni 6,01 5,70 12 luni 6,13 5,82 3 ani 6,30 6,10 5 ani 6,47 6,30 10 ani 6,77 6,57 PE SCURT: Piața financiară internă se menține stabilă în prima lună a anului, cu dobânzi constante și activitate moderată în tranzacții. BNR rămâne în poziție de așteptare, fără modificări de dobândă, în timp ce statul român continuă finanțarea prin titluri de stat, cu randamente între 6,5% și 7,5% pentru scadențe medii și lungi. [...]
Dobânzile ROBOR și IRCC se stabilizează – BNR menține presiunea sub control
Potrivit datelor publicate de BNR , piața monetară românească arată semne de echilibru la mijloc de ianuarie 2026, cu dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat în ușoară scădere față de sfârșitul anului trecut. Banca Națională a României menține dobânda-cheie la 6,50%, valabilă din august 2024, ceea ce continuă să influențeze pozitiv stabilitatea financiară și cursul valutar . Ratele ROBOR și ROBID au înregistrat valori constante, semnalând o calmare a presiunilor din piața monetară. ROBOR la 3 luni, indicator de referință pentru creditele în lei, a fost cotat la 5,98% în 19 ianuarie, în ușoară scădere față de nivelurile maxime din 2025. Similar, indicele IRCC pentru T3 2025 a fost calculat la 5,68%, menținându-se în linie cu tendința din lunile anterioare. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR – 19 ianuarie 2026 Scadență ROBID (%) ROBOR (%) O/N 5,35 5,65 1W 5,36 5,65 1M 5,40 5,69 3M 5,68 5,98 6M 5,75 6,09 12M 5,93 6,27 Aceste valori reflectă o lichiditate relativ bună în piața interbancară, sprijinită de operațiunile de tip repo desfășurate de BNR în lunile precedente. Ultima astfel de licitație, din iunie 2025, a implicat sume semnificative, cu o dobândă medie de 6,50% – egală cu dobânda de politică monetară. În ceea ce privește titlurile de stat, Ministerul Finanțelor a adjudecat în aceeași zi două emisiuni în valoare totală de 2,19 miliarde lei. Pentru obligațiunile cu scadență în 2027, randamentul mediu a fost de 6,09%, iar pentru cele pe termen lung, până în 2035, randamentul a fost de 6,67%. Aceste niveluri indică o cerere susținută din partea investitorilor pentru instrumentele de datorie ale statului român, în ciuda ratelor încă ridicate. Titluri de stat adjudecate – 19 ianuarie 2026 Scadență Valoare totală (mil. lei) Randament mediu (%) 28 aprilie 2027 1.685,0 6,09 25 aprilie 2035 510,0 6,67 Pe piața secundară interbancară, s-a înregistrat un volum zilnic mediu de peste 5,8 miliarde lei în data de 16 ianuarie, ceea ce reflectă o activitate intensă între bănci și o funcționare eficientă a mecanismelor de lichiditate. În ansamblu, contextul monetar din România în prima lună a anului 2026 se caracterizează prin stabilitate, în ciuda incertitudinilor externe. Politica monetară prudentă a BNR, sprijinită de dobânzi de referință atent calibrate, pare să țină sub control riscurile inflaționiste și să ofere pieței semnale de încredere. Cu toate acestea, evoluțiile din SUA și zona euro – în special în privința dobânzilor de referință – vor continua să influențeze indirect deciziile băncii centrale române în trimestrele următoare. [...]
Depozitele noi în lei au rămas la circa 5% în 2025; inflația de 9,7% a erodat câștigul real
În 2025, românii care și-au ținut economiile în depozite bancare în lei au pierdut bani în termeni reali , deoarece inflația medie de 9,7% a depășit semnificativ dobânzile plătite de bănci, care au stagnat în jur de 5%, informează Economica.net . Diferența de aproape 5 puncte procentuale a erodat puterea de cumpărare a economiilor, mai ales în cazul depozitelor cu scadențe populare de 3, 6 sau 12 luni. Pierderile reale la depozite în 2025 Conform datelor publicate de BNR pentru luna noiembrie 2025, românii care au constituit depozite bancare în ianuarie au înregistrat pierderi reale, după cum reiese din comparația directă între dobândă și inflație. Situația se prezintă astfel: Scadență depozit Dobândă medie Inflație medie Pierdere reală estimată 1 lună 5% 9,7% -4,7% 3 luni 5,1% 9,7% -4,6% 6 luni 5,2% 9,7% -4,5% 12 luni 5,3% 9,7% -4,4% Aceste scadențe sunt cele mai frecvent utilizate de români, astfel că majoritatea economiilor bancare au fost afectate. Titlurile de stat – randamente mai bune, riscuri mai mici Prin contrast, titlurile de stat emise în cadrul programelor Tezaur și Fidelis au oferit în 2025 dobânzi semnificativ mai mari . Cele mai recente ediții Tezaur, din octombrie și noiembrie, au avut un randament mediu de 7,43% , iar statul a atras în doar nouă luni peste 18 miliarde de lei , aproape dublu față de întreg anul 2023. Avantajele titlurilor de stat: Dobânzi anuale mai mari decât cele bancare Scadențe multiple: 1, 3 și 5 ani Subscriere simplă, online sau la oficiile poștale Risc scăzut, garantat de statul român Posibilitatea răscumpărării anticipate ( cu pierderea dobânzilor încasate anterior ) Dobânda se virează anual în contul investitorului și nu se capitalizează. La scadență, titularul primește valoarea nominală și ultima tranșă de dobândă. De ce nu mai sunt competitive depozitele bancare? Creșterea inflației și menținerea unor dobânzi bancare relativ scăzute au făcut ca randamentele nete din depozite să fie negative. În același timp, statul s-a văzut nevoit să ofere dobânzi mai atractive pentru a finanța deficitele bugetare tot mai mari, ceea ce a transformat titlurile de stat într-o alternativă mult mai rentabilă. Analiștii semnalează că băncile românești nu pot concura eficient cu statul , mai ales pe scadențe mai mari de un an, unde ofertele sunt rare și puțin avantajoase. În plus, încrederea populației în titlurile guvernamentale a crescut, datorită simplității procesului și a garantării sumelor. PE SCURT În 2025, diferențele dintre randamentele depozitelor bancare și dobânzile titlurilor de stat s-au accentuat, iar alegerea între cele două opțiuni de economisire a devenit tot mai clară. În timp ce cei care au mizat pe bănci au pierdut bani în termeni reali, investitorii în titluri de stat au obținut câștiguri, ceea ce explică migrarea masivă a economiilor populației către aceste instrumente guvernamentale. [...]
Bugetul pe 2026 vine cu întârziere; Guvernul va funcționa două luni cu fonduri limitate
Vom avea bugetul pe 2026 abia la jumătatea lunii februarie , ceea ce înseamnă că Guvernul va începe anul în regim de austeritate bugetară temporară, cu cheltuieli limitate la media lunară din 2025. Informația a fost confirmată pentru Profit.ro de către Ștefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului, aflat la Viena, unde participă la FT Central and Eastern European Forum. Întârzierea are potențialul de a afecta finanțarea unor proiecte de investiții, cel puțin în primele două luni ale anului. Potrivit lui Nanu, planul de finanțare pentru anul 2026 este estimat între 265 și 275 miliarde de lei, în funcție de un deficit bugetar care va fi stabilit între 6% și 6,5% din PIB. Din această sumă, 160-170 miliarde de lei vor proveni din împrumuturi interne , iar componenta de retail (emisiuni pentru populație) se va menține la un nivel record de 48,5 miliarde de lei, la fel ca în 2025. În ceea ce privește împrumuturile externe, planul include atragerea a 21 miliarde de euro, structura fiind următoarea: 6,5 miliarde euro – de la Comisia Europeană 1,5 miliarde euro – de la Banca Mondială și BEI 10 miliarde euro – prin eurobonduri 3 miliarde euro – vor fi folosiți pentru rambursarea unor emisiuni ajunse la maturitate Comparativ cu 2025, se estimează o scădere semnificativă a emisiunilor de eurobonduri , de la 16 miliarde euro la 10 miliarde euro. Această reducere vizează îmbunătățirea condițiilor de finanțare externe prin scăderea curbei randamentelor și a spreadurilor. Nanu mai subliniază că, pe termen mediu, creșterea absorbției fondurilor europene este esențială pentru a reduce presiunile asupra necesarului de finanțare a deficitului. Se așteaptă ca, pe măsură ce reformele fiscale vor da rezultate, componenta internă de împrumuturi să crească. Deși ținta de deficit pentru 2026 prevede o îmbunătățire față de anii anteriori – de la 8,4% în 2025 și 9,3% în 2024 – România va continua să aibă unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Această situație obligă Guvernul la o politică fiscală atent calibrată, într-un context economic intern și internațional incert. Tabel – Comparativ plan de finanțare 2025 vs. 2026: Indicator 2025 2026 (estimare) Deficit bugetar (% PIB) 8,4% 6 – 6,5% Finanțare totală (mld. lei) – 265 – 275 Împrumuturi interne (mld. lei) – 160 – 170 Retail (mld. lei) 48,5 48,5 Împrumuturi externe (mld. euro) 21 21 Eurobonduri (mld. euro) 16 10 Observație: În lipsa bugetului aprobat, administrația publică va putea aloca fonduri doar în limita unei douăsprezece din cheltuielile anuale din anul anterior, ceea ce afectează în special proiectele de investiții cu execuție rapidă. [...]