Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Un sondaj pentru El Pais îl indică pe Donald Trump drept principala amenințare la pace , potrivit Adevărul , care rezumă datele unei cercetări realizate de compania 40dB în Spania. Analiza citată arată o respingere puternică față de președintele SUA în rândul spaniolilor: Donald Trump este perceput ca fiind „cea mai mare amenințare la adresa păcii mondiale”, ușor înaintea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, iar pe locul următor este plasat premierul israelian Benjamin Netanyahu. În clasamentul liderilor considerați periculoși pentru pace, respondenții i-au indicat în procente ridicate pe: Donald Trump: 81% Vladimir Putin: 79,3% Benjamin Netanyahu: 71,2% Mojtaba Khamenei: 62,9% Kim Jong-Un: 62,25% Xi Jinping: 49,3% „Jumătate consideră posibilă un război la scară mondială.” Sondajul descrie și un pesimism accentuat privind evoluția globală: aproape 70% dintre respondenți se declară pesimiști, aproximativ jumătate anticipează un viitor „violent, autoritar și inegal”, iar sub 10% se așteaptă la o lume mai prosperă și mai stabilă. În plus, o posibilă involuție democratică este considerată plauzibilă de 59% în cazul SUA și de 54% în cazul Uniunii Europene. Pe fondul tensiunilor internaționale, doi din trei spanioli spun că urmăresc știrile externe, însă interesul diferă puternic în funcție de vârstă și sex: între cei mai în vârstă și cei mai tineri apare un ecart de aproape 20 de puncte procentuale în favoarea celor dintâi, iar bărbații declară că sunt mai atenți decât femeile la evoluțiile globale. În ceea ce privește apărarea, cercetarea indică o polarizare aproape în două tabere, influențată de diferențele ideologice, când vine vorba despre creșterea cheltuielilor militare. Totodată, ieșirea Spaniei din NATO este susținută doar de alegătorii partidului Podemos, mai notează sursa. [...]

Războiul cu Iranul ar putea întări poziția geopolitică a Teheranului pe termen lung , în timp ce dominația americană în regiune ar putea fi subminată, susțin cinci experți de top, conform Libertatea . Conflictul, declanșat pe 28 februarie 2026 de către Statele Unite și Israel, a dus la o criză energetică globală prin suspendarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz. Scott Lucas, profesor de politică internațională, afirmă că războiul a distrus cadrele care preveneau astfel de conflicte și a subminat leadership-ul american. Statele din Golf se simt mai nesigure ca niciodată, iar piețele energetice rămân instabile. Asasinarea liderului suprem iranian, Ali Khamenei, și lipsa unui plan coerent din partea administrației Trump complică și mai mult situația diplomatică. Andrew Thomas, lector în studii despre Orientul Mijlociu, consideră că războiul va întări poziția geopolitică a Iranului pe termen lung, în ciuda pierderilor suferite de regim. Strategia de apărare „mozaic” a Gărzilor Revoluționare Islamice a demonstrat eficiență, iar închiderea Strâmtorii Ormuz a transformat conflictul într-o problemă globală. „Unitățile noastre militare acționează acum în mod independent, pe baza unor instrucțiuni generale oferite în avans”, a declarat ministrul iranian de Externe, Seyed Abbas Araghchi, în prima zi a conflictului. Potrivit Jessicăi Genauer, profesor asociat de relații internaționale, conflictul a spulberat eforturile de integrare regională ale Israelului. Acordurile Abraham, vizând consolidarea legăturilor economice și de securitate între Israel și statele arabe, au fost grav afectate, iar atacurile iraniene au subminat rațiunea cooperărilor. Kristian Coates Ulrichsen, cercetător la Baker Institute, atrage atenția asupra impactului războiului asupra relațiilor de securitate din Golf. Statele din Golf ar putea apela la China sau India pentru a contracara influența Iranului, diversificându-și rețelele diplomatice și de securitate. Chris Ogden, profesor asociat, estimează că Iranul își va consolida controlul asupra Strâmtorii Ormuz, continuând să fie un jucător-cheie în tranzitul de petrol și gaze. Țările care nu s-au opus Iranului, precum China și India, ar putea beneficia cel mai mult, aprofundându-și parteneriatele strategice cu Teheranul. Pe lângă aceste aspecte, Statele Unite nu au reușit să îndeplinească mai multe obiective majore în conflictul cu Iranul, inclusiv prevenirea obținerii armei nucleare și oprirea programului de rachete balistice. De asemenea, influența regională a Iranului nu a fost redusă, iar grupurile proxy susținute de Teheran continuă să fie active în Orientul Mijlociu. [...]