Știri
Știri din categoria Externe
Armata ucraineană susține că a lovit fregata rusă „Amiral Makarov” în timpul atacului de noaptea trecută asupra Novorosisk, potrivit Biziday. Nava este purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, iar amploarea pagubelor este, deocamdată, în curs de evaluare.
Informația a fost transmisă pe rețelele de socializare de Robert „Madyar” Brovdi, comandantul forțelor de drone ale armatei ucrainene. Acesta afirmă că sistemele de apărare antiaeriană de pe fregată s-au activat în timpul atacului, dar nu au reușit să oprească dronele ucrainene să își atingă ținta. Partea ucraineană a publicat și un clip cu momentul loviturii.
„Deși sistemele de apărare antiaeriană de pe fregată s-au activat pe timpul atacului, nu au reușit să împiedice dronele ucrainene să își atingă ținta.”
Separat, forțele speciale ucrainene au anunțat că au lovit platforma de foraj offshore „Sivaș”, din Marea Neagră, în apropierea Crimeei ocupate, în colaborare cu unități navale.
Contextul este relevant pentru că, în 2022, după scufundarea crucișătorului Moskova, presa rusă relata că „Amiral Makarov” ar putea deveni nava amiral a Flotei Ruse a Mării Negre. Fregata a mai fost ținta unui atac asupra Sevastopolului, în octombrie 2022, însă evaluările de atunci indicau că nu a suferit daune.
Totodată, presa ucraineană arată că rachetele Kalibr sunt folosite în mod regulat în atacuri asupra orașelor și infrastructurii Ucrainei, ceea ce face ca o eventuală avariere a unei platforme de lansare să aibă implicații operaționale.
În forma inițială a știrii, Biziday relata că ucrainenii au atacat, noaptea trecută, terminalul petrolier Sheskharis din Novorosisk, unul dintre cele mai importante din Rusia, punct final pentru conductele operate de Transneft, compania de stat rusă. Martori au raportat explozii, iar publicații independente care citează surse deschise au transmis că au izbucnit două incendii și au evaluat că terminalul nu va mai putea funcționa din cauza pagubelor.
Principalele elemente raportate despre atacul asupra Novorosisk includ:
Recomandate
Loviturile rusești au ucis 22 de oameni, iar Zelenski cere înăsprirea aplicării sancțiunilor după ce a susținut că fiecare rachetă și dronă folosită de Rusia depinde de componente importate, ceea ce transformă furnizorii străini în „complici” la crime, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat bilanțul atacului de peste noapte: 22 de morți și 130 de răniți, inclusiv doi copii. În același timp, el a legat direct amploarea campaniei de lovituri de capacitatea Rusiei de a ocoli sancțiunile și de a continua să procure piese din străinătate – un mesaj cu miză de reglementare pentru statele care aplică (sau nu aplică suficient) restricțiile comerciale. Dimensiunea atacului și eficiența apărării aeriene Conform informațiilor prezentate, Rusia a lansat peste 70 de rachete (multe balistice) și aproximativ 656 de drone în timpul nopții, iar atacurile au continuat pe parcursul zilei cu aproape încă 100 de lovituri cu drone. Forțele aeriene ucrainene au transmis că 54 de drone și 33 de rachete au reușit să treacă de sistemul de apărare antiaeriană „multistrat”. În Kiev, sirenele și exploziile s-au auzit pe durata nopții până marți dimineață, iar autoritățile locale au spus că zeci de mii de oameni s-au adăpostit în subteran, inclusiv în stațiile de metrou. Ținte lovite în mai multe regiuni, inclusiv infrastructură civilă Zelenski a afirmat că o rachetă Zircon ar fi lovit simultan șapte clădiri, iar drone Shahed au lovit blocuri înalte din Dnipro, Harkiv, Zaporijjea și regiunile Poltava. În Kiev, au fost lovite și o clinică, precum și un showroom auto cu mașini fabricate în China. Au mai fost raportate lovituri în regiunile Cernihiv, Sumî, Herson și Hmelnițkîi. În Odesa, autoritățile au anunțat avarierea unei maternități cu nou-născuți și femei în travaliu, fără victime. În Harkiv, oficialii au raportat cel puțin 15 răniți, inclusiv un copil, în urma unor lovituri asupra zonelor rezidențiale și a unor situri industriale din apropierea graniței. „Complicitate” prin ocolirea sancțiunilor: cifrele invocate de Zelenski Miza principală a mesajului lui Zelenski este că armamentul folosit de Rusia nu ar putea fi produs fără importuri de componente. El a susținut că ocolirea sancțiunilor alimentează direct capacitatea Moscovei de a continua atacurile. Zelenski a indicat următoarele exemple de dependență de piese din afara Rusiei: cinci rachete Kalibr ar conține 145 de componente importate; 33 de rachete Iskander ar conține 1.122 de piese străine; 650 de drone de diverse tipuri ar depinde de peste 17.000 de componente. „Asta înseamnă că în fiecare astfel de lovitură există – poate nu întotdeauna conștientă, dar totuși reală – complicitatea celor care lucrează pentru Rusia, care furnizează Rusiei bani, care o ajută să ocolească sancțiunile.” Context: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe controlul exporturilor În logica expusă de Zelenski, problema nu este doar militară, ci și de aplicare a regimurilor de sancțiuni și de control al exporturilor (adică reguli care limitează vânzarea de bunuri și tehnologii cu utilizare militară). Mesajul vizează atât companiile, cât și autoritățile din statele care pot bloca rutele de aprovizionare folosite pentru a alimenta producția de rachete și drone. În același material se menționează că, în pofida campaniei de lovituri, evaluări independente arată că forțele ruse au avut dificultăți în a obține câștiguri semnificative pe teren în ultimele luni, iar în unele săptămâni Ucraina ar fi recâștigat mai mult teritoriu decât a pierdut, chiar dacă orașele rămân sub atacuri repetate. [...]
Escaladarea din Golf a împins prețul petrolului în sus cu peste 1% la deschiderea piețelor , pe fondul unui nou val de atacuri atribuite Iranului și al blocajului din negocierile Washington–Teheran, potrivit News . Mișcarea vine într-un context în care Strâmtoarea Ormuz este „în mare parte” închisă traficului maritim, iar riscul de întreruperi logistice rămâne ridicat. Ce s-a întâmplat în Golf și de ce contează pentru energie Comandamentul Central al SUA a anunțat că atacuri cu rachete iraniene asupra Bahrainului, Kuweitului și altor ținte regionale au fost fie dejucate, fie au eșuat. Concret, două rachete lansate către Kuweit „nu au atins ținta sau s-au dezintegrat în zbor”, iar trei rachete îndreptate către Bahrain au fost interceptate. Armata americană a mai transmis că a doborât drone iraniene care vizau nave civile în apele regionale și forțe americane din Kuweit și că a efectuat lovituri asupra insulei Qeshm, lângă Strâmtoarea Ormuz, după tentative de atac din partea Iranului. Pe fondul acestor evoluții, prețurile petrolului au crescut cu peste 1% la deschiderea piețelor miercuri, în condițiile în care conflictul rămâne blocat într-un „impas” sub un armistițiu fragil, iar Ormuz – rută care gestiona înainte de război o cincime din traficul mondial de petrol și gaze naturale lichefiate – este în mare parte închisă. Negocierile SUA–Iran: acord provizoriu, dar nesemnat Iranul și SUA au declarat săptămâna trecută că au ajuns la un acord inițial provizoriu pentru oprirea războiului, însă documentul nu a fost semnat. Mass-media iraniană a relatat că Teheranul nu a comunicat cu Washingtonul de câteva zile, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, a susținut că negocierile continuă. În paralel, discuțiile includ și dosarul nuclear. Trump a afirmat că împiedicarea Iranului să obțină arme nucleare este prioritatea sa principală, în timp ce Iranul neagă că dezvoltă o bombă nucleară și spune că programul are scopuri pașnice. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în fața parlamentarilor că SUA ar accepta ridicarea sancțiunilor doar dacă Iranul renunță la activitatea sa nucleară. Efecte colaterale: Liban, transport maritim și lanțuri de aprovizionare În Liban, Israelul a continuat atacurile asupra unor orașe din sud, potrivit unor surse din serviciile de securitate libaneze, în pofida unui armistițiu parțial mediat de SUA, anunțat luni. Materialul menționează că 1,2 milioane de persoane au fost strămutate, iar o dronă israeliană deasupra Beirutului a menținut populația în alertă. Pe mare, grupul MSC a anunțat că una dintre navele sale a fost lovită de două proiectile în portul Umm Qasr din Irak. Totodată, UNICEF a avertizat că scumpirea transportului și întreruperile din lanțurile de aprovizionare îngreunează livrarea de ajutor vital în mai multe zone, inclusiv Gaza și Liban. Ce urmează Din informațiile disponibile, direcția imediată depinde de două variabile: dacă atacurile din Golf continuă și dacă acordul provizoriu SUA–Iran se transformă într-un document semnat. Până atunci, combinația dintre risc militar în jurul Strâmtorii Ormuz și blocaj diplomatic rămâne un factor de presiune pentru piețele de energie și pentru costurile de transport. [...]
Schimbul de focuri Israel– Hezbollah pune sub presiune înțelegerea mediată de SUA , după ce armata israeliană a anunțat interceptarea unor rachete lansate din Liban, iar surse de securitate libaneze au raportat o lovitură israeliană asupra unei mașini în apropiere de Beirut, potrivit Reuters . Evoluțiile testează acordul anunțat luni, care urmărește limitarea atacurilor de ambele părți. Hezbollah, susținut de Iran, a transmis că a tras o salvă de rachete asupra unei poziții a trupelor israeliene din nordul Israelului, prima dată când gruparea își asumă public un atac transfrontalier cu rachete de la începutul săptămânii. Armata israeliană a spus că a interceptat două rachete care au intrat pe teritoriul Israelului. Israelul a mai anunțat că a interceptat și o „aeronavă ostilă” care a pătruns în spațiul său aerian; un purtător de cuvânt a indicat că ar fi fost probabil o dronă lansată de Hezbollah. Lovituri cu drone în Liban, inclusiv aproape de Beirut Surse de securitate libaneze au declarat că lovituri israeliene cu drone au vizat cel puțin 10 vehicule miercuri. Una dintre lovituri a atins o mașină pe principala autostradă de coastă, în zona Khalde, la câțiva kilometri sud de Beirut, rănind două persoane. Reuters notează că acesta ar fi cel mai apropiat atac de Beirut de când președintele SUA Donald Trump a cerut Israelului să nu lovească capitala libaneză. Ministerul Sănătății din Liban a mai raportat: șase morți după un atac pe șoseaua din apropierea orașului de coastă Tyre (patru sirieni și doi palestinieni, potrivit ministerului); doi medici uciși într-un atac asupra unei ambulanțe în localitatea Chehour; un soldat libanez ucis într-un atac aerian israelian, potrivit armatei libaneze. Armata israeliană nu a oferit imediat un răspuns la întrebările Reuters despre aceste lovituri. De ce contează: acordul mediat de SUA și riscul de escaladare Acordul mediat de SUA a fost anunțat luni, după ce Trump a spus că i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să nu desfășoare un raid major asupra Beirutului și că Hezbollah, prin intermediari, s-ar fi angajat să nu atace Israelul. Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, avertizase anterior că Israelul va lovi suburbiile sudice ale Beirutului controlate de Hezbollah dacă nordul Israelului este atacat. Ambasadorul Israelului la Washington, Michael Leiter, a afirmat într-o postare pe X că interceptarea a prevenit „ce ar fi putut fi un atac mortal asupra civililor, inclusiv copii”, și a susținut că atacul de miercuri reprezintă o „încălcare flagrantă” a înțelegerii. Ulterior, Netanyahu a spus că Israelul verifică dacă Hezbollah a tras în teritoriul israelian și că, „dacă se întâmplă asta”, Israelul va răspunde. În paralel, Libanul a devenit un punct central al crizei regionale, pe fondul eforturilor de a încheia un acord între Iran și SUA. Teheranul insistă ca Israelul să oprească atacurile asupra Libanului în cadrul oricărei înțelegeri și a sugerat în ultimele zile că ar putea interveni direct în sprijinul Hezbollah dacă Israelul își continuă sau își intensifică atacurile. Context: bilanțuri și discuții la Washington Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, peste 3.500 de persoane au fost ucise în Liban în urma atacurilor israeliene din 2 martie, inclusiv 711 femei, copii și cadre medicale; datele nu precizează câți dintre cei uciși erau combatanți. Israelul afirmă că 26 de soldați și patru civili au fost uciși în atacuri ale Hezbollah din martie. Miercuri, reprezentanți ai guvernelor libanez și israelian s-au întâlnit la Washington pentru a doua zi consecutiv, în a patra rundă de discuții față în față facilitată de SUA de la începutul războiului. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră ca întâlnirea să ducă la „o declarație comună și un plan de acțiune” pentru un parcurs de securitate în Liban „independent de Hezbollah”. Guvernul libanez participă la discuții în pofida obiecțiilor Hezbollah. [...]
Declarațiile lui Trump despre un acord al Iranului de a renunța la arma nucleară vin pe fondul unei noi escaladări în Golf, care a împins prețul petrolului în sus și a menținut Strâmtoarea Hormuz în mare parte închisă , potrivit Daily Mail . Președintele SUA a spus că Teheranul „a fost de acord” să nu dețină o armă nucleară, dar a admis că Iranul „își poate schimba” poziția. Trump a făcut afirmațiile într-un interviu pe podcastul „Pod Force One”, unde a susținut că liderul Iranului este implicat în discuțiile de pace cu Washingtonul și că „probabil” se va întâlni cu ayatollahul „la un moment dat”, în funcție de cum evoluează negocierile. El a adăugat că SUA nu au „nevoie de trupe la sol acum”. De ce contează: riscul de șoc pe energie rămâne ridicat În aceeași zi, ostilitățile din Golf au reizbucnit, iar un atac iranian cu rachete a avariat aeroportul din Kuweit, în timp ce armata americană a efectuat lovituri în apropierea Strâmtorii Hormuz. Publicația notează că aceste evoluții au „testat” un armistițiu fragil și au urcat prețul petrolului cu peste 2%, în condițiile în care strâmtoarea rămâne în mare parte închisă la mai bine de trei luni după primele lovituri americane și israeliene asupra Iranului. Suspendarea zborurilor pe aeroportul internațional din Kuweit a fost urmată de reluarea operațiunilor din Terminalul 4, după evaluarea pagubelor și măsuri de siguranță, potrivit autorităților kuweitiene citate. Bahrain a anunțat interceptarea a trei rachete și mai multor drone, iar Iranul a susținut că a atacat cartierul general al Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, precum și o bază aeriană și elicoptere într-un alt stat din regiune (nespecificat). Negocieri contestate public și condiții puse de Teheran Pe fondul informațiilor din presa iraniană că negociatorii Teheranului ar fi oprit comunicarea cu mediatorii armistițiului, Trump a respins public aceste relatări pe Truth Social, afirmând că discuțiile au continuat „în mod continuu”, inclusiv „astăzi”. Daily Mail mai relatează că, în cadrul oricărui acord, Iranul ar urmări, între altele, oprirea luptelor în Liban, acces la miliarde de dolari din venituri petroliere, derogări pentru exporturile de țiței, ridicarea unei blocade americane asupra porturilor și păstrarea influenței asupra strâmtorii. În paralel, un consilier militar al liderului suprem iranian a avertizat că noi atacuri americane ar fi întâmpinate cu „un potop de rachete și drone”. Context regional: tensiuni cu Israel și Liban Trump a mai spus că a avut un schimb dur de replici cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și s-a declarat nemulțumit de luptele Israelului cu Libanul, deși a afirmat că relația dintre ei rămâne bună. În același timp, Israelul a continuat loviturile în sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat interceptarea unei „aeronave ostile” care a intrat în nordul Israelului. Pentru piețe, mesajul central rămâne contradicția dintre semnalele politice de „progres” și realitatea operațională din regiune: atacuri, rute maritime afectate și o Strâmtoare Hormuz încă puternic perturbată, cu efect direct asupra prețului energiei și a transportului maritim. [...]
Un atac cu dronă asupra unui autobuz pe ruta Moscova–Simferopol a provocat șapte morți și 11 răniți , într-un episod care arată cât de mult s-a extins riscul operațional pentru transportul civil în zonele ocupate și în proximitatea frontului, potrivit Digi24 . Atacul ar fi avut loc la Ienakievo, iar informațiile au fost comunicate de Denis Pușilin , șeful administrației locale instalate de Rusia. Acesta a transmis pe Telegram că, „potrivit informațiilor preliminare”, șapte civili au fost uciși, iar alte 11 persoane au suferit răni „de gravitate diferită” și primesc îngrijiri. Escaladarea atacurilor cu drone și efectul asupra infrastructurii civile În același context, Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în noaptea de marți spre miercuri, ar fi doborât 354 de drone ucrainene deasupra Rusiei. Separat, guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a vorbit despre 50 de drone doborâte doar în această regiune. Pe partea ucraineană, autoritățile locale din Herson au raportat o victimă: o femeie de 86 de ani ucisă într-un atac cu dronă rusesc, potrivit șefului administrației militare locale, Iaroslav Șanko. Ce se știe și ce rămâne neclar Datele despre identitatea victimelor și circumstanțele exacte ale loviturii asupra autobuzului nu sunt detaliate în informațiile prezentate. În schimb, succesiunea raportărilor privind interceptări masive de drone indică o intensificare a utilizării acestor mijloace, cu consecințe directe asupra mobilității și siguranței transportului civil în regiune. [...]
Epidemia de Ebola din estul RDC rămâne înaintea capacității de răspuns , iar decalajul de testare și urmărire a contacților riscă să prelungească focarul și să mențină presiunea pe sistemele sanitare din regiune, potrivit Agerpres , care citează declarații ale directorului general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus . Șeful OMS a spus la Geneva, după o vizită în zona afectată, că „boala a avut un avans”, iar reacția sanitară este încă în urmă. Virusul s-ar fi răspândit probabil timp de câteva săptămâni înainte de a fi detectat la jumătatea lunii mai, iar tulpina rară Bundibugyo, confirmată acum, nu a fost identificată prin testele convenționale. Dimensiunea focarului și extinderea regională OMS a raportat miercuri 344 de cazuri confirmate în Republica Democratică Congo, inclusiv 60 de decese. În Uganda, țară vecină, au fost confirmate 15 cazuri de infectare. În același timp, numărul cazurilor suspecte a scăzut semnificativ, de la peste 1.200 la mai puțin de 170, după ce majoritatea probelor prelevate au avut rezultate negative. Blocajele operaționale: urmărirea contacților, sub pragul necesar Una dintre principalele vulnerabilități rămâne izolarea și monitorizarea persoanelor care au intrat în contact cu cei infectați, operațiuni descrise drept „foarte dificile”. Până acum, această urmărire a fost realizată doar pentru 45% dintre contacți, în condițiile în care este necesar un nivel de peste 90% pentru a opri răspândirea bolii. OMS spune că majoritatea probelor colectate au fost analizate până în prezent și că specialiștii organizației sprijină autoritățile africane pentru extinderea semnificativă a capacității de testare în regiunea afectată. Ce urmează: vaccinuri și tratamente, în regim de urgență Pe lângă măsurile de teren, OMS lucrează „în regim de urgență” la dezvoltarea unor vaccinuri și tratamente pentru acest tip de virus, a anunțat Tedros Adhanom Ghebreyesus. Organizația indică și nevoia de eforturi suplimentare pentru câștigarea încrederii publicului, astfel încât persoanele bolnave să se prezinte la medic și să poată fi tratate în centrele desemnate. [...]
