Știri
Știri din categoria Externe
Armata ucraineană susține că a lovit fregata rusă „Amiral Makarov” în timpul atacului de noaptea trecută asupra Novorosisk, potrivit Biziday. Nava este purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, iar amploarea pagubelor este, deocamdată, în curs de evaluare.
Informația a fost transmisă pe rețelele de socializare de Robert „Madyar” Brovdi, comandantul forțelor de drone ale armatei ucrainene. Acesta afirmă că sistemele de apărare antiaeriană de pe fregată s-au activat în timpul atacului, dar nu au reușit să oprească dronele ucrainene să își atingă ținta. Partea ucraineană a publicat și un clip cu momentul loviturii.
„Deși sistemele de apărare antiaeriană de pe fregată s-au activat pe timpul atacului, nu au reușit să împiedice dronele ucrainene să își atingă ținta.”
Separat, forțele speciale ucrainene au anunțat că au lovit platforma de foraj offshore „Sivaș”, din Marea Neagră, în apropierea Crimeei ocupate, în colaborare cu unități navale.
Contextul este relevant pentru că, în 2022, după scufundarea crucișătorului Moskova, presa rusă relata că „Amiral Makarov” ar putea deveni nava amiral a Flotei Ruse a Mării Negre. Fregata a mai fost ținta unui atac asupra Sevastopolului, în octombrie 2022, însă evaluările de atunci indicau că nu a suferit daune.
Totodată, presa ucraineană arată că rachetele Kalibr sunt folosite în mod regulat în atacuri asupra orașelor și infrastructurii Ucrainei, ceea ce face ca o eventuală avariere a unei platforme de lansare să aibă implicații operaționale.
În forma inițială a știrii, Biziday relata că ucrainenii au atacat, noaptea trecută, terminalul petrolier Sheskharis din Novorosisk, unul dintre cele mai importante din Rusia, punct final pentru conductele operate de Transneft, compania de stat rusă. Martori au raportat explozii, iar publicații independente care citează surse deschise au transmis că au izbucnit două incendii și au evaluat că terminalul nu va mai putea funcționa din cauza pagubelor.
Principalele elemente raportate despre atacul asupra Novorosisk includ:
Recomandate
Benjamin Netanyahu susține că „Iranul nu mai este același” după război , potrivit AGERPRES , care citează EFE. Premierul israelian afirmă că bombardamentele Israelului „destructurează” sursele de venit care ar fi susținut până acum regimul Republicii Islamice. Într-un mesaj video, Netanyahu a prezentat conflictul drept un punct de inflexiune pentru ambele state și a susținut că Israelul a ieșit întărit, în timp ce regimul de la Teheran ar fi slăbit. „Iranul nu mai este același Iran, Israelul nu mai este același Israel. Israelul este mai puternic ca niciodată, iar regimul terorist iranian este mai slab ca niciodată. Și care este cheia, care e secretul? Credință și putere. Le avem pe amândouă din belșug”, a spus Netanyahu. Premierul israelian a mai declarat că Israelul vizează atât responsabili de rang înalt de la Teheran, cât și „instalații vitale”, indicând că luni armata israeliană ar fi distrus „cea mai mare uzină petrochimică din Iran”. În acest context, el a afirmat că obiectivul este lovirea finanțării Gardienilor Revoluției, pe care i-a descris drept „mașinăria financiară” a acestora. Presa iraniană a relatat despre atacuri asupra companiilor Mobin și Damavand, furnizori de electricitate, apă și oxigen pentru uzinele petrochimice din South Pars, zonă din Golful Persic împărțită între Iran și Qatar, unde se află unele dintre cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume. Conform agenției Tasnim, citată în material, bombardamentele ar fi întrerupt alimentarea cu energie electrică la toate uzinele din zonă. Netanyahu a vorbit și despre convorbirea telefonică de duminică cu președintele SUA, Donald Trump, spunând că i-a transmis aprecieri pentru o „eroică operațiune de salvare” a unuia dintre piloții echipajului unei aeronave americane doborâte în Iran, iar Trump i-ar fi mulțumit pentru sprijinul Israelului în acea operațiune. În relatarea sa, Netanyahu a mai spus că Trump s-a referit „în mod elogios” la Israel și ar fi exclamat: „Sunteți magnefici!”. [...]
Donald Trump a amenințat că ar putea „șterge Iranul de pe hartă” în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, potrivit Adevărul . Declarațiile vin la câteva zile după ce liderul american s-a adresat națiunii și a spus că războiul se va încheia „în curând”. În intervenția sa, Trump a legat amenințarea de un termen-limită impus Iranului privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, stabilit pentru marți, 7 aprilie, ora 20:00 pe Coasta de Est a SUA (miercuri, 8 aprilie, ora 03:00 în România). „Întreaga țară poate fi eliminată într-o singură noapte, iar acea noapte ar putea fi chiar mâine noapte”, a spus Trump. Întrebat dacă lovirea infrastructurii și întreruperea alimentării cu energie ar însemna pedepsirea populației pentru acțiunile regimului, Trump a susținut că iranienii ar accepta costuri pentru a obține libertatea. El a afirmat, totodată, că iranienii „își doresc ca atacurile SUA să continue” și că „vor libertate”, descriind Iranul drept o „lume violentă” în care protestatarii sunt împușcați. Președintele american a vorbit și despre o operațiune de salvare a echipajului unui avion de luptă F-15E prăbușit în Iran, recunoscând că nu toți consilierii militari au susținut misiunea, din cauza riscului de pierderi. Trump a spus că secretarul Apărării, Pete Hegseth, și președintele Statului Major Întrunit, generalul Dan Caine, au sprijinit operațiunea. Trump a acuzat, de asemenea, o scurgere de informații către presă, despre care a afirmat că ar fi complicat recuperarea celui de-al doilea militar. Potrivit declarațiilor sale, Iranul nu ar fi știut că un al doilea militar era dat dispărut până când informația a devenit publică, iar ulterior ar fi fost anunțată o recompensă pentru capturarea pilotului. În acest context, Trump a amenințat că va cere companiei media care a publicat informația să dezvăluie sursa, invocând „securitatea națională”, fără să numească instituția de presă. Adevărul notează că NBC a atras atenția că o tentativă de a încarcera jurnaliști pentru refuzul de a-și divulga sursele ar întâmpina aproape sigur opoziție juridică imediată. Președintele a oferit și detalii despre misiunea de recuperare a celui de-al doilea aviator, despre care a spus că a fost „istorică”. El a afirmat că militarul, un colonel, a aterizat la o „distanță semnificativă” de primul pilot recuperat și că s-ar fi deplasat prin teren muntos pentru a evita capturarea. Conform informațiilor prezentate de Trump, operațiunea de salvare a implicat: 155 de aeronave în total; patru bombardiere; 64 de avioane de luptă; 48 de avioane-cisternă pentru realimentare; 13 aeronave de salvare. Pe plan economic, în timpul conferinței de presă, prețul țițeiului american a urcat de la 112 la aproximativ 114 dolari pe baril, iar Brent a crescut mai puțin, mai arată Adevărul. În același interval, indicii bursieri Dow Jones, Nasdaq și S&P 500 au renunțat la câștigurile din timpul zilei și au trecut pe minus. [...]
Ucraina spune că a recâștigat 480 km pătrați pe front din ianuarie , potrivit HotNews.ro , care citează o relatare Reuters și declarații ale conducerii militare de la Kiev. Șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, afirmă însă că Rusia își continuă ofensiva de primăvară și își regrupează forțele. După o vizită pe linia frontului, Sîrskîi a susținut că Ucraina a recâștigat controlul asupra a opt localități din regiunea Dnipropetrovsk (est) și a patru localități din regiunea Zaporojie (sud-est). Mesajul a fost publicat duminică noapte pe Telegram. Generalul a avertizat că forțele ruse „nu renunță la planurile lor de operațiuni ofensive suplimentare” și urmăresc să cucerească mai mult teritoriu ucrainean, inclusiv prin stabilirea unei „zone tampon” în regiunea Dnipropetrovsk. În același timp, el a spus că trupele ucrainene au reușit să mențină liniile defensive. În plan politic, președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că situația de pe linia frontului este „cea mai bună din ultimele 10 luni”, invocând date ale serviciilor de informații ucrainene și britanice. El a afirmat că ofensiva pe care Rusia o planifica pentru martie a fost oprită de acțiunile armatei ucrainene, dar a anticipat o intensificare a operațiunilor de asalt. Zelenski a mai spus că i-a invitat pe negociatorii americani să viziteze Kievul, în urma unei întâlniri online, și că a primit „semnale pozitive” ca răspuns la propunere. În evaluarea sa zilnică, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), organizație non-profit cu sediul la Washington, a apreciat că contraatacurile ucrainene în direcțiile Huliaipole și Oleksandrivka continuă să creeze dificultăți comandamentului rus, pe fondul suprasolicitării forțelor Moscovei. Pe de altă parte, Rusia a continuat să câștige teren în regiunea Donețk, inclusiv în nordul orașului Pokrovsk, un nod logistic important, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, citat de presa de stat rusă. Sîrskîi a spus că a vizitat zona Pokrovsk și a ordonat trimiterea de muniții suplimentare și alte provizii pentru consolidarea trupelor ucrainene din sector. În contextul blocării eforturilor diplomatice de încheiere a războiului, Ucraina și-a intensificat și loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, vizând în ultimele două săptămâni porturi ruse de la Marea Baltică și infrastructură petrolieră din regiunea Leningrad. Datele și evaluările citate în material indică, totodată, o încetinire a avansului rus în ultimele luni, inclusiv pe fondul contraofensivelor ucrainene. O analiză AFP, bazată pe date ISW, arată că Rusia nu ar fi înregistrat câștiguri teritoriale în martie, o premieră din septembrie 2023, iar în sectorul sudic dintre Donețk și Dnipropetrovsk zona de control rusă s-ar fi redus succesiv, de la peste 400 km pătrați la sfârșitul lui ianuarie, la 144 km pătrați în martie. Principalele elemente raportate în material sunt: Ucraina afirmă că a recâștigat 480 km pătrați dinspre sfârșitul lunii ianuarie, în sud-est și est. Sîrskîi indică recucerirea a 12 localități (8 în Dnipropetrovsk și 4 în Zaporojie). Rusia își continuă ofensiva de primăvară și urmărește o „zonă tampon” în Dnipropetrovsk, potrivit conducerii militare ucrainene. Zelenski spune că frontul este în „cea mai bună” situație din ultimele 10 luni, dar anticipează intensificarea asalturilor ruse. ISW apreciază că unele contraatacuri ucrainene pun presiune pe comandamentul rus, în timp ce luptele rămân intense în zona Pokrovsk. [...]
Pakistanul spune că negocierile pentru un armistițiu SUA–Iran continuă , potrivit AGERPRES , care citează agenția EFE, în contextul apropierii termenului-limită anunțat de președintele american Donald Trump pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Ministerul pakistanez de Externe a transmis că discuțiile sunt „în desfășurare”, după relatări din mass-media despre un posibil armistițiu de 45 de zile propus de Islamabad. „Nu comentăm situații individuale specifice. Observația noastră este că procesul de pace este în desfășurare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului pakistanez de Externe. Un oficial american de la Casa Albă a confirmat că țări mediatoare au propus un armistițiu de 45 de zile în războiul cu Iranul, însă a precizat că Donald Trump a respins această propunere. În paralel, Pakistanul ar acționa ca mediator între Teheran și Washington, într-un demers diplomatic în care sunt implicate și Turcia, Egiptul și Arabia Saudită, descris de surse regionale drept „Acordul de la Islamabad”. Potrivit sursei citate, Pakistanul ar fi deschis un canal direct pentru schimburi de mesaje între emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, și ministrul iranian de externe Abbas Araqchi. Acesta din urmă a calificat luni planul în 15 puncte propus de SUA pentru oprirea ostilităților drept „extrem de ambițios și ilogic”. AGERPRES menționează că, potrivit The New York Times , planul ar include cerințe precum predarea stocului de uraniu îmbogățit, demontarea infrastructurilor nucleare principale, menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz și limitări privind rachetele, în schimbul ridicării sancțiunilor și sprijinului pentru programul nuclear civil. Pe fondul acestor discuții, Trump a avertizat Iranul că va ataca infrastructura civilă dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă complet până marți la ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, 06:00, ora României). Iranul a răspuns că nu va negocia sub ultimatumuri și că a transmis propriile poziții prin intermediari. AGERPRES mai arată că, potrivit Axios , medierea se concentrează pe redeschiderea Strâmtorii Ormuz și pe o soluție privind uraniul înalt îmbogățit al Iranului, inclusiv prin scoaterea acestuia din țară sau prin diluare, condiții considerate cheie de SUA și Israel pentru un acord. [...]
Viktor Orbán spune acum că nu știe cine a încercat să saboteze TurkStream , potrivit Știrile ProTV , după ce inițial Budapesta indicase Ucraina drept posibil responsabil pentru un incident cu explozibili descoperiți în Serbia, în apropierea unei conducte de gaz. Premierul ungar a declarat luni, într-o conferință de presă susținută în districtul Kiskundorozsma din Szeged, lângă granița cu Serbia, că ancheta este în desfășurare și că autoritățile sârbe investighează cazul. „Deocamdată nu știm cine a dorit să comită sabotajul împotriva TurkStream, sârbii investighează aceasta în prezent”, a afirmat Viktor Orbán. Incidentul vizează descoperirea a două pachete mari de explozibili în nordul Serbiei, în apropierea conductei „Balkan Stream”, descrisă ca o ramificație a „TurkStream”, infrastructură care aprovizionează Serbia și Ungaria cu gaze naturale rusești. Despre găsirea explozibililor a informat duminică președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, iar subiectul a avut ecou inclusiv în contextul campaniei electorale din Ungaria pentru alegerile din 12 aprilie. Anterior, guvernul ungar a vorbit despre un „atac terorist” și a criticat Kievul, după o reuniune extraordinară a Consiliului de Apărare, în urma căreia s-a decis desfășurarea de soldați de-a lungul secțiunii ungare a conductei. Ministrul de externe Peter Szijjarto a susținut că tentativa s-ar înscrie într-o serie de acțiuni prin care Ucraina ar încerca să întrerupă livrările de energie din Rusia către Europa, iar Viktor Orbán a transmis pe rețelele sociale că securitatea energetică a Ungariei „nu este un joc”. Între timp, directorul Agenției de Securitate Militară din Serbia (VBA), Duro Jovanic, a respins implicarea Ucrainei și a spus că explozibilii ar fi de fabricație americană, menționând că marcajele ar indica un producător din SUA, fără ca acest lucru să stabilească autorul. Kievul a negat, la rândul său, orice legătură cu incidentul, iar în spațiul public a apărut și ipoteza unei „operațiuni sub steag fals” a Rusiei, pe fondul acuzațiilor privind interferențe în alegerile din Ungaria. Știrea este atribuită de publicație agenției Agerpres. [...]
Un sondaj pentru El Pais îl indică pe Donald Trump drept principala amenințare la pace , potrivit Adevărul , care rezumă datele unei cercetări realizate de compania 40dB în Spania. Analiza citată arată o respingere puternică față de președintele SUA în rândul spaniolilor: Donald Trump este perceput ca fiind „cea mai mare amenințare la adresa păcii mondiale”, ușor înaintea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, iar pe locul următor este plasat premierul israelian Benjamin Netanyahu. În clasamentul liderilor considerați periculoși pentru pace, respondenții i-au indicat în procente ridicate pe: Donald Trump: 81% Vladimir Putin: 79,3% Benjamin Netanyahu: 71,2% Mojtaba Khamenei: 62,9% Kim Jong-Un: 62,25% Xi Jinping: 49,3% „Jumătate consideră posibilă un război la scară mondială.” Sondajul descrie și un pesimism accentuat privind evoluția globală: aproape 70% dintre respondenți se declară pesimiști, aproximativ jumătate anticipează un viitor „violent, autoritar și inegal”, iar sub 10% se așteaptă la o lume mai prosperă și mai stabilă. În plus, o posibilă involuție democratică este considerată plauzibilă de 59% în cazul SUA și de 54% în cazul Uniunii Europene. Pe fondul tensiunilor internaționale, doi din trei spanioli spun că urmăresc știrile externe, însă interesul diferă puternic în funcție de vârstă și sex: între cei mai în vârstă și cei mai tineri apare un ecart de aproape 20 de puncte procentuale în favoarea celor dintâi, iar bărbații declară că sunt mai atenți decât femeile la evoluțiile globale. În ceea ce privește apărarea, cercetarea indică o polarizare aproape în două tabere, influențată de diferențele ideologice, când vine vorba despre creșterea cheltuielilor militare. Totodată, ieșirea Spaniei din NATO este susținută doar de alegătorii partidului Podemos, mai notează sursa. [...]
