Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a convocat o întâlnire la Cotroceni pe tema carburanților, relatează Digi24. Discuțiile sunt programate luni, de la ora 14:00, și îi reunesc pe premierul Ilie Bolojan, pe miniștrii Energiei și Transporturilor, precum și reprezentanți ai companiilor petroliere, în contextul îngrijorărilor legate de o posibilă criză a carburanților.
Potrivit Administrației Prezidențiale, tema centrală este aprovizionarea României cu țiței și combustibili. În programul oficial este menționată participarea ministrului Energiei, Bogdan Ivan, a ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și a reprezentanților Petrom și Rompetrol.
„Întâlnire cu Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, și reprezentanții companiilor din industria petrolieră Petrom și Rompetrol, pe tema aprovizionării României cu țiței și combustibili”, se arată în programul oficial.
Contextul invocat este amplificarea temerilor privind o eventuală criză a carburanților, pe fondul discuțiilor din mai multe state despre raționalizarea combustibilului. Fostul președinte Traian Băsescu a declarat duminică, la TVR INFO, că ar fi nevoie de „raționalizare de pe acum, ca să nu ajungem la criză”, avertizând totodată că „marea problemă este că toți se reped să reducă prețul, ceea ce e o mare eroare”.
În paralel, Slovenia a început să limiteze consumul de carburant, însă autoritățile de la București au dat asigurări că România nu va impune restricții populației. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că strategia României se bazează pe creșterea capacității de producție interne, nu pe limitarea consumului.
Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul a adoptat vineri, într-o ședință extraordinară, reducerea accizei la motorina standard cu aproximativ 30 de bani pe litru (36 de bani cu TVA) și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru companiile care extrag și comercializează petrol în România. Reducerea accizei a fost justificată prin impactul motorinei asupra economiei și inflației, iar măsura urmează să intre în vigoare marți, 7 aprilie.
Recomandate
Blocajul guvernamental ar putea fi deblocat până la sfârșitul verii , dacă se conturează o majoritate în jurul PSD și există un vot de sprijin inclusiv pentru o formulă minoritară, potrivit declarațiilor Liei Olguța Vasilescu citate de Antena 3 . Miza imediată este ieșirea din interimat, care limitează capacitatea executivului de a guverna. Primarul Craiovei spune că președintele PSD, Sorin Grindeanu, ar putea strânge o majoritate parlamentară pentru un guvern „cu puteri depline” și că există șanse ca mandatul de premier să fie dat „cuiva care să încerce să formeze o majoritate parlamentară”, dacă parlamentarii se prezintă la sesiunea convocată. Întrebată dacă UDMR „s-a răzgândit” și ar vota un guvern minoritar PSD, Vasilescu a afirmat că „este foarte posibil” și a insistat că, în acest moment, prioritatea este învestirea unui guvern, indiferent de formulă (minoritar, tehnocrat sau cu participare mai largă). În același context, ea a spus că PSD ar fi dispus să voteze și un guvern tehnocrat, chiar și fără funcții în executiv. De ce contează: interimatul limitează deciziile guvernului Criza politică durează din 5 mai 2026, când Guvernul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD-AUR. De atunci, guvernul este interimar și are atribuții restrânse: nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament, potrivit informațiilor din articol. Vasilescu a legat urgența formării unui guvern legitim și de negocierile externe, afirmând că „toate statele negociază următorul ciclu financiar”, în timp ce România nu are încă un executiv cu puteri depline. Context: nominalizări eșuate și propuneri concurente de premier Președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri de la începutul crizei: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul după ce nu a reușit să strângă o majoritate) și Adrian Veștea (respins la vot în Parlament). Șeful statului a spus că nu va face o nouă nominalizare până nu are certitudinea că există șanse reale pentru o majoritate. În prezent, PNL-USR-UDMR l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, iar PSD îl propune pe Sorin Grindeanu. Deși au avut loc mai multe consultări la Palatul Cotroceni, partidele din fosta coaliție nu au ajuns la un consens pentru majoritatea necesară învestirii unui nou guvern. [...]
Suspendarea efectelor Congresului PNL menține un vid de conducere și prelungește incertitudinea internă , după ce Curtea de Apel București a respins contestația partidului la decizia de suspendare, potrivit HotNews . PNL a transmis că „a luat act” de hotărârea instanței și că suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a procesului în care se judecă cererea de anulare a deciziilor luate la Congresul Extraordinar. Partidul susține că este „încă o etapă” într-un litigiu mai amplu și că îl va duce „până la capăt”, folosind „toate căile legale”. Ce a decis instanța și de ce contează pentru funcționarea partidului Curtea de Apel București a judecat contestația PNL împotriva deciziei Tribunalului București de suspendare a hotărârii privind convocarea Congresului Extraordinar și a respins apelul. Miza imediată nu este anularea deciziilor Congresului, ci menținerea suspendării efectelor acestora până la judecarea solicitării de anulare, într-un dosar separat. Consecința practică, așa cum reiese din informațiile prezentate, este revenirea la vechea conducere, cu patru prim-vicepreședinți, între care se află trei contestatari ai lui Ilie Bolojan : Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Cătălin Predoiu (menționat ca demisionar între timp). Poziția PNL: respectă hotărârea, dar nu își schimbă linia politică În comunicatul citat, PNL afirmă că decizia instanței „vine în contradicție cu voința, democratic exprimată” de membrii partidului, dar că o va respecta. Totodată, formațiunea susține că hotărârea „nu schimbă direcția politică” și „nu afectează voința majorității liberalilor”. PNL a adăugat și un mesaj politic la adresa PSD, susținând că nu va accepta „infiltrarea sau influențarea deciziilor sale” de către persoane sau grupuri care ar promova interesele PSD „sub diverse formule sau etichete, aparent independente”. Context: conducerea aleasă la Congres și pașii următori în instanță La Congresul PNL a fost aleasă o nouă conducere în care Ilie Bolojan era președinte, Robert Sighiartău secretar general și Dan Motreanu prim-vicepreședinte. În paralel cu suspendarea efectelor Congresului, continuă procesul care vizează anularea deciziilor Congresului și invalidarea noii conduceri. Pentru contextul procedural al dosarului, HotNews a relatat anterior despre ședința Curții de Apel București privind suspendarea convocării Congresului, în materialul disponibil aici . [...]
PSD riscă să-și agraveze declinul electoral dacă ajunge la anticipate , iar calculele interne indică faptul că o nouă rundă de alegeri ar putea împinge partidul într-un scenariu „și mai negru” decât rezultatul deja slab din 2024, potrivit HotNews . În material se arată că PSD a obținut la alegerile parlamentare din 2024 „un scor în jurul a 22%”, descris drept cel mai slab rezultat al partidului la acest tip de scrutin din ultimii 35 de ani. Pe acest fundal, perspectiva alegerilor anticipate este prezentată ca un risc suplimentar, cu efecte potențial mai severe decât cele deja contabilizate. Un element notat este faptul că Nicușor Dan și PSD ar fi găsit „un nou punct de conexiune”: poziționarea față de alegerile anticipate. Publicația susține că „calcule mai atente” arată care ar fi efectele pentru PSD ale întoarcerii la urne, iar strategi din Kiseleff ar fi conștienți de miza reală, „indiferent câte mesaje optimiste promovează”. În același registru, HotNews indică faptul că mai mulți lideri ai partidului — Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, Sorin Grindeanu și Marian Neacșu — ar evalua că PSD se află în prezent „într-o situație infinit mai bună” decât cea în care s-ar putea regăsi după anticipate, ceea ce sugerează o presiune internă pentru evitarea acestui scenariu. [...]
PSD spune că încă nu există o majoritate pentru învestirea Guvernului, dar Sorin Grindeanu susține că negocierile „stau mai bine” decât acum câteva săptămâni , potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă schimbare de ritm în discuțiile pentru depășirea crizei politice, fără ca PSD să revendice, deocamdată, o formulă concretă de majoritate. Declarațiile au fost făcute luni seară, la România TV, unde liderul PSD a spus că partidul va continua să încerce să contureze „o majoritate care să excludă voturi extremiste”, pe care o prezintă drept o soluție de stabilitate. „Lucrurile par a sta mai bine decât în urmă cu două sau trei săptămâni. O să vedem în zilele următoare dacă președintele va considera necesar să ne mai cheme la o consultare.” Linia roșie: fără colaborare guvernamentală cu AUR Grindeanu a reluat poziția PSD împotriva unei colaborări guvernamentale cu AUR, deși a nuanțat că, la votul de învestire, decizia fiecărui parlamentar este „personală”, dincolo de disciplina de partid. El a spus că respectă votanții tuturor partidelor, inclusiv ai AUR, dar a criticat „populismul” și a afirmat că îi este greu să își imagineze o guvernare comună. „Minoritate de blocaj” și presiune pe premierul demis Întrebat despre un termen pentru deblocarea crizei, liderul PSD a insistat că „în acest moment nu putem vorbi de o majoritate în Parlament”, ci de „o minoritate de blocaj”. În această cheie, el l-a indicat pe premierul demis Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, susținând că „se agață în continuare de putere” și că PSD ar fi acceptat „aproape toate variantele” vehiculate, inclusiv un acord politic. În lipsa unor detalii despre o formulă de majoritate și despre calendar, singurul reper avansat de Grindeanu rămâne posibilitatea unor noi consultări la Cotroceni „în zilele următoare”, dacă președintele le va considera necesare. [...]
Schimbările de la vârful filialelor PNL sunt motivate de rezultatele electorale slabe , iar Ilie Bolojan le-a transmis liderilor partidului, înainte de vot, că este nevoie de o „evaluare corectă”, potrivit relatării HotNews bazate pe surse participante la ședința Biroului Permanent Național (BPN) . Ședința a avut loc luni seară, de la ora 19.00, la Palatul Parlamentului, iar până la momentul relatării șase președinți de filiale județene fuseseră destituiți. Miza operațională este resetarea conducerilor locale înainte de următoarele runde electorale, pe fondul unor performanțe considerate sub așteptări în anumite județe. În discuții, Bolojan a invocat explicit diferențele dintre rezultatele unor organizații și media partidului la ultimele alegeri „gestionate pe forțe proprii” (prezidențiale și parlamentare), conform surselor citate. „Pot să accept supărări, dar, la modul corect, cred că sunt realități pe care nu le putem contesta. Sunt județe în România în care PNL, la ultimele alegeri gestionate pe forțe proprii, alegerile prezidențiale, parlamentare, am obținut rezultate mult sub media partidului. Este o evidență.” Contestări în interiorul conducerii Mesajul președintelui PNL a fost contestat în ședință de Hubert Thuma și Adrian Veștea, potrivit aceleiași surse. Veștea a acuzat o „vânătoare de vrăjitoare”, semnalând tensiuni interne legate de criteriile și modul în care sunt operate schimbările la nivel județean. [...]
PNL a declanșat o reorganizare forțată în teritoriu, cu demiteri și dizolvări de conduceri în șase filiale , decizie care a provocat tensiuni în Biroul Politic Național și acuzații interne că schimbările sunt folosite pentru a înlocui lideri aleși cu oameni „din afara partidului”, potrivit Adevărul . Ce a decis conducerea PNL și pe ce bază După ședință, PNL a confirmat oficial că Biroul Politic Național a decis demiterea președinților și dizolvarea Birourilor Politice Județene sau de Sector pentru șase organizații: Ialomița, Galați și sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București. În cazul PNL Galați, a fost revocat președintele interimar George Scarlat. Potrivit comunicatului citat, hotărârile au fost adoptate în baza art. 74 lit. t) teza 1 din Statutul PNL și au fost votate cu „două treimi” din membrii Biroului Politic Național, cu obiectivul declarat de „îmbunătățire a activității” organizațiilor vizate și pentru atingerea obiectivelor din strategia partidului. Miza conflictului: acuzații de „import” de oameni și contestarea criteriului electoral În ședință, deputatul PNL Ionuț Stroe a fost revocat din funcția de președinte al organizației PNL Sector 4, după un vot de 39 „pentru” și 8 „împotrivă”, fără abțineri, conform informațiilor din articol. Înaintea votului, Stroe a acuzat conducerea că folosește modificările statutare din 2025 pentru a elimina lideri incomozi și pentru a aduce persoane „din afara PNL”, inclusiv din „societatea civilă”, USR, REPER, dar și din SOS și POT. Stroe a contestat și argumentul conducerii legat de sancționarea filialelor pentru rezultatele din 2024, susținând că acestea reflectă mai degrabă contextul politic și deciziile centrale, inclusiv candidatura lui Sebastian Burduja la Primăria Capitalei (menționând scorul de 7,74% la alegerile pentru Primăria Generală și aproximativ 12% pentru lista PNL la Consiliul General). În același timp, liderul PNL Ilfov, Hubert Thuma, a intervenit critic în ședință cerând organizarea de alegeri în filialele județene și criticând promovarea unor membri noi fără votul organizațiilor, reproșându-i direct lui Ilie Bolojan că o promisiune făcută la Congresul extraordinar din 2025 nu ar fi fost respectată, potrivit relatării bazate pe surse. Cum își justifică Ilie Bolojan deciziile Conform surselor citate, președintele PNL Ilie Bolojan a respins criticile și a susținut că schimbările au la bază analiza rezultatelor electorale și nevoia de a crește performanța partidului la alegerile din 2028, argumentând că există județe unde PNL a obținut rezultate „mult sub media partidului” la ultimele alegeri „gestionate pe forțe proprii” (prezidențiale și parlamentare). Alte decizii luate în ședință În aceeași ședință, Biroul Politic Național a validat și componența Consiliului Director al Institutului de Studii Populare (ISP). Din noua conducere ar urma să facă parte Ilie Bolojan, alături de Valeriu Stoica, Emil Boc, Theodor Stolojan, Robert Sighiartău, Sebastian Burduja și Dragoș Pîslaru. Ce urmează și unde rămân neclarități PNL a formalizat deciziile pentru cele șase organizații, însă acuzațiile privind înlocuirea liderilor cu persoane din afara partidului rămân, în acest moment, la nivel de declarații și relatări din interiorul ședinței, așa cum sunt prezentate în articol. În plan intern, următorul test va fi modul în care partidul va instala noile conduceri și dacă va organiza alegeri în filiale, solicitare ridicată explicit în ședință. [...]
