Știri
Știri din categoria Apărare
Elbit Systems spune că se pregătește să înceapă livrările de drone către România, potrivit G4Media, care citează Reuters. Compania israeliană indică faptul că livrările vizează dronele Watchkeeper X, în baza unui contract de 1,89 miliarde lei (428,75 milioane de dolari), după ce ministrul Apărării, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor.
Acordul pentru șapte sisteme de aeronave fără pilot a fost semnat în 2022, iar livrările erau programate să înceapă în 2025. În contextul întârzierilor, Elbit Systems a transmis un răspuns către Reuters, în care invocă impactul situației de securitate din Israel asupra derulării proiectelor.
„În ciuda provocărilor generate de situaţia excepţională de securitate din Israel, care a fost recunoscută drept eveniment de forţă majoră de către clienţii companiei din întreaga lume, proiectului i s-a acordat prioritate ridicată”, a precizat Elbit Systems într-un răspuns trimis prin e-mail la solicitarea Reuters.
Compania mai afirmă că „sistemele sunt gata să fie supuse testelor finale de acceptare în România spre sfârşitul lunii aprilie”, însă acest calendar rămâne condiționat „de aprobarea de către autorităţile de reglementare din România”. Elbit Systems adaugă că dronele sunt fabricate în România.
Reuters reamintește și contextul de securitate regional: România, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a fost afectată de încălcări ale spațiului aerian de către drone, inclusiv prin căderea unor fragmente pe teritoriul său, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea graniței românești.
Recomandate
România își leagă modernizarea armatei de relansarea industriei de apărare , pe fondul riscurilor de securitate amplificate în zona Mării Negre, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan relatate de Antena 3 . Șeful statului a spus, de Ziua Armatei, că România va avea „un buget solid pentru apărare” și va continua investițiile în modernizare și înzestrare, inclusiv prin programul SAFE , pe care îl leagă de producție și achiziții de tehnică militară. Declarațiile au fost făcute duminică, la ceremonia organizată de Ziua Armatei la Baza 86 Aeriană „Locotenent Gheorghe Mociorniță”, în contextul războiului din Ucraina, pe care președintele îl descrie drept sursă de „provocări majore” pentru România. Buget „solid” și investiții: legătura dintre înzestrare și industrie Nicușor Dan a afirmat că România își menține angajamentele asumate în cadrul NATO privind finanțarea apărării și că, în paralel, accentul rămâne pe resursa umană, pentru a asigura „condiții de muncă adecvate”. În același mesaj, președintele a legat explicit înzestrarea armatei de relansarea industriei naționale de apărare, indicând programul SAFE drept instrument prin care România „produce și procură tehnică modernă”, cu efecte economice interne: investiții în fabrici românești; crearea de locuri de muncă; dezvoltarea de infrastructură „utilă armatei și populației civile”. Marea Neagră: avertisment privind libertatea de navigație Șeful statului a avertizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei „generează amenințări fără precedent la Marea Neagră”, care ar ajunge până în apele teritoriale și zona economică exclusivă a României, cu impact asupra securității și libertății de navigație. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei generează astăzi amenințări fără precedent la Marea Neagră, care ajung până în apele teritoriale și în zona exclusivă a României, punând în pericol securitatea noastră și libertatea de navigație. Alături de partenerii din NATO și UE, vom acționa ferm pentru a descuraja și, dacă va fi cazul, pentru a neutraliza orice amenințare la granițele noastre.” În același context, președintele a subliniat importanța Parteneriatului Strategic cu SUA și a apartenenței la NATO pentru siguranța României. Context: referire la un interviu pentru Bloomberg Antena 3 amintește că Nicușor Dan a declarat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că Rusia ar încerca să intensifice războiul și să provoace țările europene, în contextul incidentelor cu drone și al amenințărilor la adresa securității regionale. Președintele a comparat situația de acum cu cea de „aproximativ un an și jumătate” în urmă, când astfel de incidente puteau fi considerate accidentale, susținând că, în prezent, contextul din Marea Neagră este diferit. [...]
Președintele Nicușor Dan cere o prezență militară americană mai puternică la Marea Neagră, argumentând că România își asumă costuri suplimentare pentru ca această consolidare să fie „mai utilă strategic” și „mai puțin costisitoare” pentru SUA , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul este transmis într-un editorial publicat în „ The Daily Signal ”, pe fondul incidentelor recente cu drone și al escaladării riscurilor de securitate în bazinul Mării Negre. Incidentelor cu drone le este atribuit rolul de „semnal” pentru Washington În editorialul „Neclintiţi la margine: România pe flancul NATO de la Marea Neagră”, șeful statului invocă atacuri cu drone și incidente navale pentru a susține că relația strategică româno-americană trebuie ridicată „la un nivel superior”. „Recentele incidente cu drone din Marea Neagră arată că noile circumstanţe impun ridicarea nivelului de ambiţie al relaţiei strategice dintre România şi Statele Unite.” Nicușor Dan descrie inclusiv o intervenție în care două avioane F-16 românești ar fi doborât două drone „cu motor cu reacţie” care ar fi pătruns în spațiul aerian românesc deasupra Mării Negre, precum și două incidente maritime consecutive, la mai puțin de 24 de ore distanță, în 14–15 octombrie, cu solicitări de asistență și operațiuni de salvare. România își asumă „responsabilități și costuri mai mari” pentru a reduce nota de plată a SUA Unghiul central al textului este oferta explicită de a crește contribuția României pentru ca o prezență americană extinsă să fie mai eficientă și mai ieftină pentru partea americană. Președintele afirmă că România va continua investițiile în capacități, baze și poligoane și va rămâne aliniată politic și strategic. „Îşi va asuma responsabilităţi şi costuri mai mari, astfel încât o prezenţă americană consolidată în sectorul românesc al Mării Negre să devină strategic mai utilă şi mai puţin costisitoare.” În același argumentar, Nicușor Dan susține că România a răspuns solicitărilor repetate ale administrației Trump privind creșterea cheltuielilor militare și își prezintă achizițiile de echipamente moderne, „cel mai adesea americane”, drept parte a acestei alinieri. De ce contează: Marea Neagră, din zonă de comerț în „una dintre cele mai instabile” regiuni Președintele afirmă că, după anexarea Crimeei, Marea Neagră a trecut de la cooperare economică și comerț la o regiune cu instabilitate geopolitică ridicată și că România ar fi „cea mai expusă” efectelor colaterale ale războiului, invocând inclusiv riscuri de tip „război hibrid” (atacuri cibernetice, sabotaje, incursiuni cu drone, campanii informaționale). În acest context, el leagă consolidarea prezenței americane de descurajarea Rusiei și de reducerea riscului unei confruntări mai ample, indicând ca puncte de sprijin bazele de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu . Context: unde a fost publicat editorialul „The Daily Signal” este prezentată ca o publicație americană de orientare conservatoare, lansată în 2014 de The Heritage Foundation, iar în prezent independentă juridic de aceasta, cu focus pe politică, administrația federală, Congres și justiție. [...]
NATO își întărește supravegherea în Marea Neagră , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra securității rutelor comerciale din zonă, după escaladarea atacurilor rusești asupra navelor civile, potrivit G4Media . Alianța va trimite mijloace suplimentare de supraveghere, inclusiv aeronave de patrulare maritimă, sisteme radar, drone și personal specializat în informații. Decizia vine pe fondul unor atacuri recente asupra navelor comerciale: armata rusă a anunțat că a lovit trei nave de marfă în portul ucrainean Reni și alte două nave comerciale care se îndreptau spre Odesa, relatează The Guardian, citat de G4Media. Miza este cu atât mai mare cu cât transporturile de cereale și produse agricole din porturile Ucrainei sunt descrise ca fiind esențiale pentru economia țării. Ce trimite NATO și la ce folosește Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a spus că ambasadorii NATO au discutat în Consiliul Nord-Atlantic despre securitatea în Marea Neagră și că alianța va suplimenta mijloacele din regiune pentru „supraveghere, recunoaștere și analiză criminalistică”. Desfășurarea anunțată include: aeronave de patrulare maritimă; sisteme radar; drone; personal specializat în informații. Efecte colaterale: risc mai mare pentru transport și asigurări O consecință imediată a deteriorării situației de securitate este creșterea riscului perceput pentru navigație. Materialul menționează că o nouă clasificare de „risc ridicat”, folosită de piața londoneză a asigurărilor maritime, acoperă acum întreaga Mare Neagră, cu excepția apelor teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei. În același context, G4Media notează că, pe fondul creșterii rapide a numărului de decese în rândul marinarilor civili, rutele din Marea Neagră au ajuns să fie considerate printre cele mai periculoase din lume. România, mai des în alertă aeriană Preocupările s-au intensificat și din cauza unor presupuse atacuri rusești care s-ar fi apropiat de apele teritoriale și zonele economice exclusive ale Bulgariei și României. În weekend, România a mobilizat avioane de luptă pentru a doborî două drone suspectate a fi rusești, aflate deasupra teritoriului său. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat că dronele erau probabil modele rusești de ultimă generație și a indicat viteza de 450 km/h, afirmând că ar fi vorba despre drone Geran-4, echipate cu motor turbopropulsor. Potrivit datelor prezentate, România a înregistrat 35 de pătrunderi neautorizate ale dronelor în spațiul aerian de la începutul acestui an, față de nouă în 2025, iar forțele române au doborât șase drone în acest an, comparativ cu niciuna anul trecut. [...]
România a doborât în premieră două drone care au intrat în spațiul aerian național , o intervenție pe care ministrul Apărării, Radu Miruță , o leagă de schimbarea tipului de amenințare și de necesitatea unei reacții rapide în zona Mării Negre, potrivit Adevărul . Miruță a spus că cele două drone distruse sâmbătă de Forțele Aeriene Române deasupra Mării Negre „ar fi de proveniență rusească” și că este „pentru prima oară când doborâm astfel de drone”. El a precizat că autoritățile continuă analiza tehnică și operațională pentru a stabili toate detaliile privind traseul și misiunea acestora. Ce schimbă această intervenție: ținte mai rapide, reacție în minute Ministrul a comparat situația cu episoadele anterioare, când erau discutate drone cunoscute, cu viteze mai mici (150–170 km/h). În cazul de sâmbătă, Miruță a indicat o viteză de aproximativ 450 km/h, ceea ce „ne duce cu gândul” la drone Geran-4, de proveniență rusească, cu turbopropulsor, conform declarațiilor sale. Cum s-a desfășurat misiunea F-16, potrivit MApN Incidentul a avut loc sâmbătă, 17 octombrie, după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene în apropierea Insulei Șerpilor, la circa 120 km est de insulă, deplasându-se spre sud-vest. Două avioane F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea . Ministerul Apărării Naționale a transmis următoarea succesiune a evenimentelor: la 17:59, prima țintă a pătruns în spațiul aerian național și a fost doborâtă la 18:01; la 18:01, a doua țintă a intrat în spațiul aerian național și a fost doborâtă la 18:05; ambele ținte au fost identificate ca drone și au fost doborâte deasupra apelor teritoriale ale României. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Miruță a felicitat militarii implicați și a indicat și poziționări aproximative: prima dronă ar fi fost doborâtă la 25 km sud-est de Sulina, iar a doua la 20 km est de Sulina, la câteva minute după intrarea în spațiul aerian național. Ce urmează Deși „verificările indică” o proveniență din Federația Rusă, ministrul a subliniat că analiza tehnică și operațională este în desfășurare, pentru stabilirea completă a traseului și a misiunii dronelor. [...]
Planurile CENTCOM pentru noi lovituri asupra Iranului cresc riscul unei escaladări care ar putea afecta securitatea rutelor energetice din Golf , în condițiile în care decizia finală rămâne la președintele Donald Trump, iar ambele părți transmit semnale că se pregătesc pentru o nouă rundă de confruntări, potrivit Al Jazeera . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), responsabil de operațiunile americane în Orientul Mijlociu, ar avea „opțiuni” pregătite pentru lovituri de continuare dacă sunt autorizate de Casa Albă, iar planificatorii militari ar fi elaborat mai multe variante pentru secretarul apărării Pete Hegseth, conform relatării citate de Al Jazeera din publicația americană The Hill. Materialul plasează o parte din scenarii după alegerile de la 3 noiembrie din SUA, însă Trump a sugerat sâmbătă că o lovitură ar putea avea loc chiar „mâine”, lăsând totodată deschisă și posibilitatea unui acord cu Teheranul. Ținte posibile și pregătiri militare în creștere Potrivit informațiilor prezentate, pregătirile militare ar avansa, dar nu este clar ce opțiuni ar aproba Trump și nici calendarul. Al Jazeera notează că Axios a relatat anterior că Pentagonul ar fi cerut CENTCOM să finalizeze pregătirile pentru o posibilă reluare a operațiunilor majore, iar sursele Axios au indicat că o campanie reînnoită ar putea viza facilități energetice iraniene, infrastructură și situri nucleare. În paralel, The New York Times a relatat că SUA și Israel ar fi elaborat planuri comune pentru un atac după alegerile de la mijloc de mandat. În același timp, un memorandum de informații trimis vineri de directorul comunității de informații, Jay Clayton, către secretarul de stat Marco Rubio ar susține că Iranul și-a intensificat substanțial eforturile de a viza personal american, cu comploturi „letale” ajunse în „stadii avansate” în Orientul Mijlociu și în alte zone. Pe acest fond, Departamentul de Stat a ordonat reduceri de personal la mai multe ambasade din regiune, iar memo-ul raportat public nu ar indica ținte specifice și nici un orizont temporal pentru eventualele atacuri. Al Jazeera mai consemnează că SUA trimit în Orientul Mijlociu, până la finalul lui noiembrie, un al treilea grup de luptă al unui portavion ( USS Theodore Roosevelt ), aproximativ 10.000 de militari suplimentari și a 13-a Unitate Expediționară de Pușcași Marini. Reacția Iranului: negocieri, dar și avertismente privind extinderea confruntării Președintele iranian Masoud Pezeshkian a acuzat Washingtonul că a deraiat negocierile, dar a spus că eforturile pentru un acord ar trebui să continue. În același timp, Teheranul a avertizat că noi atacuri americane ar atrage un răspuns mai amplu. Iranul a anunțat și doborârea unei drone LUCAS „dezvoltate în SUA” deasupra orașului-port Bandar Abbas, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. Separat, Reuters a relatat, citând oficiali de securitate iranieni, că Teheranul ar avea planuri de a viza cabluri submarine de comunicații din Golf în cazul reluării atacurilor SUA și Israelului. În plus, Iranul a vorbit despre o schimbare către o doctrină militară „ofensivă”, avertizând că statele care găzduiesc baze folosite în atacuri americane ar putea deveni ținte. Un purtător de cuvânt al Gardienilor Revoluției, Hossein Mohebi, a descris public această repoziționare. De ce contează: presiune pe securitatea maritimă și infrastructura energetică Al Jazeera leagă riscul de escaladare de intensificarea atacurilor asupra navelor din apropierea Strâmtorii Hormuz , menționând că octombrie a devenit cea mai gravă lună pentru atacuri asupra transportului maritim de la declanșarea războiului SUA–Israel în februarie, cu peste 120 de atacuri raportate până acum. Într-un astfel de context, orice extindere a confruntării ar putea amplifica riscurile pentru rutele de export de energie și pentru infrastructura critică din regiune. Analiști citați de Al Jazeera susțin că pregătirile funcționează atât ca descurajare pe termen scurt, cât și ca opțiune militară reală după alegeri, iar „riscul de calcul greșit” și de escaladare rapidă rămâne ridicat. În plan politic, momentul este sensibil: Trump ar fi presat să evite o escaladare înainte de alegeri, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu ar împinge pentru un atac, pe fondul scăderii sprijinului în sondaje înaintea alegerilor de marți, potrivit articolului. [...]
Mesajul Ambasadei SUA reconfirmă cooperarea militară operațională România–SUA pe flancul estic al NATO , într-un context în care exercițiile comune și instruirea sunt prezentate ca elemente-cheie pentru securitatea regională, potrivit Agerpres . Ambasada Statelor Unite la București a transmis, de Ziua Armatei Române , că militarii americani și români „lucrează umăr la umăr” pentru siguranța flancului estic al Alianței și că „împreună suntem mai puternici”. Mesajul a fost publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA. „Astăzi, salutăm Armata României și parteneriatul de apărare construit pe încredere și pe angajamentul comun față de NATO. Prin exerciții comune și instruire, militarii americani și cei români lucrează umăr la umăr pentru siguranța flancului estic al Alianței. #StrongerTogether” Context: Ziua Armatei Române, marcată anual pe 25 octombrie Ziua Armatei Române este celebrată în fiecare an la 25 octombrie, prin ceremonii militare și religioase, precum și depuneri de coroane și jerbe de flori, în București și în țară. Sărbătoarea a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 și este marcată prin ceremonii în principalele garnizoane, în bazele militare unde sunt dislocați militari români, în teatrele de operații, dar și în statele unde România are atașați ai apărării sau reprezentanțe permanente. [...]
