Știri
Știri din categoria Apărare
Elbit Systems spune că se pregătește să înceapă livrările de drone către România, potrivit G4Media, care citează Reuters. Compania israeliană indică faptul că livrările vizează dronele Watchkeeper X, în baza unui contract de 1,89 miliarde lei (428,75 milioane de dolari), după ce ministrul Apărării, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor.
Acordul pentru șapte sisteme de aeronave fără pilot a fost semnat în 2022, iar livrările erau programate să înceapă în 2025. În contextul întârzierilor, Elbit Systems a transmis un răspuns către Reuters, în care invocă impactul situației de securitate din Israel asupra derulării proiectelor.
„În ciuda provocărilor generate de situaţia excepţională de securitate din Israel, care a fost recunoscută drept eveniment de forţă majoră de către clienţii companiei din întreaga lume, proiectului i s-a acordat prioritate ridicată”, a precizat Elbit Systems într-un răspuns trimis prin e-mail la solicitarea Reuters.
Compania mai afirmă că „sistemele sunt gata să fie supuse testelor finale de acceptare în România spre sfârşitul lunii aprilie”, însă acest calendar rămâne condiționat „de aprobarea de către autorităţile de reglementare din România”. Elbit Systems adaugă că dronele sunt fabricate în România.
Reuters reamintește și contextul de securitate regional: România, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a fost afectată de încălcări ale spațiului aerian de către drone, inclusiv prin căderea unor fragmente pe teritoriul său, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea graniței românești.
Recomandate
MApN ia în calcul rezilierea contractului pentru dronele Watchkeeper X din cauza întârzierilor la livrare, potrivit Digi24 , care citează declarații ale ministrului Apărării, Radu Miruță, și poziția companiei Elbit Systems. Ministrul spune că livrarea, programată inițial pentru vara lui 2025, nu a avut loc, iar prelungirea termenelor ar putea reduce relevanța operațională a echipamentelor. În acest context, MApN analizează opțiunea legală de a anula contractul, pe fondul riscului ca tehnologia comandată să ajungă prea târziu pentru nevoile pentru care a fost achiziționată. „Analizăm în cadrul ministerului dacă nu cumva vrem să reziliem acest contract. Avem posibilitatea asta legală. Sunt nişte dispozitive cu caracteristici tehnice care, dacă sunt primite la câţiva ani mai târziu, nu mai sunt de actualitate.” Radu Miruță a precizat că acordul a fost încheiat în 2023 și că furnizorul a cerut amânări invocând forța majoră, pe fondul „incidentelor militare” din țara de origine a companiei. Potrivit ministrului, au existat trei solicitări: primele două, totalizând trei-patru luni, au fost acceptate, iar a treia, de șase luni, a fost respinsă de Ministerul Apărării. În același timp, ministrul susține că penalitățile acumulate de companie ar fi ajuns la aproximativ 60 de milioane de euro și „cresc în fiecare zi”, pe măsură ce întârzierea continuă. Poziția Elbit Systems, redată de publicația israeliană ynet.co.il și preluată în material, este că proiectul se află într-un stadiu avansat, iar sistemele ar fi pregătite pentru testele finale de recepție în România la finalul lunii aprilie, condiționat de aprobările autorităților de reglementare. În paralel, ynet.co.il notează și incertitudini privind livrarea unor componente esențiale, inclusiv sisteme radar furnizate de Thales Group. În ceea ce privește dimensiunea contractului, articolul arată că, la 21 iunie 2023, Elbit Systems anunța o primă comandă de circa 180 de milioane de dolari pentru livrarea primelor trei sisteme aeriene fără pilot (UAS) tactice Watchkeeper X, dintr-un total de până la șapte, în cadrul unui contract-cadru cu MApN cu valoare maximă de aproximativ 410 milioane de dolari, cu execuție estimată pe doi ani. [...]
Ministrul Apărării spune că nu există, acum, un risc pentru securitatea României din conflictul din Iran , potrivit Digi24 . Radu Miruță a declarat la RFI, luni, 6 aprilie 2026, că temerile privind un eventual atac al Iranului asupra României sunt „nejustificate” și că Ministerul Apărării monitorizează situația în coordonare cu aliații. În declarațiile sale, Miruță a susținut că „asupra securității României nu există riscuri în acest moment generate de acest război care a început în Iran”, dar a descris o „vigilență sporită” la nivelul structurilor Armatei Române. Oficialul a adăugat că evoluțiile din zonă sunt urmărite inclusiv prin prisma efectelor indirecte, „în zona economică”, și a posibilelor schimbări în plan internațional legate de capacitățile de apărare ale altor state. „În fiecare zi, de trei ori pe zi, Ministerul Apărării face analize, la milimetru, cu ce se întâmplă acolo.” Întrebat despre scenariul unui atac asupra României pe fondul prezenței de trupe și echipamente americane, vicepremierul a spus că răspunsul este „sigur nu” și a argumentat că evaluările MApN sunt comparate cu cele ale partenerilor, în special din NATO. Potrivit lui Miruță, „nici unul dintre indicatorii acestor analize nu arată o creștere a riscului la adresa securității naționale a României”. Pe componenta de implicare, ministrul a precizat că România „nu este în momentul de față parte din conflictul care se desfășoară în Iran”, dar că, în baza parteneriatului strategic cu SUA, a acceptat solicitarea ca pe teritoriul național să opereze, pentru moment, avioane-cisternă folosite la alimentarea în zbor a altor aeronave. În același context, Miruță a vorbit despre o eventuală contribuție „post-conflict” la eliberarea Strâmtorii Ormuz, menționând capabilități pe care România le-ar putea pune la dispoziție, precum scafandri de mare adâncime, ofițeri de stat major, vânători de mine și structuri de informații militare, subliniind însă că enumerarea nu înseamnă automat angajarea efectivă a acestor resurse. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că NATO înseamnă pentru România siguranță și stabilitate , într-un mesaj transmis duminică, de Ziua NATO. Bolojan a amintit că se împlinesc 22 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pe care o descrie drept un moment ce a consolidat „decisiv” securitatea și parcursul euroatlantic al țării. În același mesaj, premierul a subliniat că apartenența la NATO presupune și responsabilități, pe care România afirmă că și le asumă prin contribuții la securitatea colectivă și prin prezență alături de aliați. „Astăzi marcăm 22 de ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, un moment care a consolidat decisiv securitatea şi parcursul nostru euroatlantic. Pentru România, NATO înseamnă astăzi siguranţă, stabilitate şi încredere.” Șeful Executivului a mai arătat că, pe fondul „multiplelor provocări de securitate”, este important ca NATO să rămână „unit și puternic”, iar solidaritatea dintre statele membre este, în viziunea sa, elementul care susține capacitatea de răspuns la riscuri. În final, Bolojan a dat asigurări că România va continua investițiile în apărare, modernizarea Armatei și consolidarea rolului de partener pe Flancul Estic, mulțumind celor care „întăresc zi de zi” poziția României în NATO. [...]
Fire Point dezvoltă un sistem antirachetă mai ieftin decât Patriot , într-un moment în care interceptoarele Patriot sunt tot mai greu de procurat, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Compania ucraineană spune că negociază cu parteneri europeni pentru a lansa sistemul până în 2027, cu ținta de a reduce costul interceptării rachetelor balistice la sub 1 milion de dolari. Contextul este presiunea tot mai mare pe stocurile și livrările de Patriot, folosit pe scară largă de Ucraina și de state occidentale pentru apărarea împotriva rachetelor balistice. În paralel, singurul sistem antibalistic european, SAMP/T (dezvoltat de Italia și Franța), este produs în volume relativ mici, ceea ce limitează alternativele disponibile pe termen scurt. Șeful Fire Point, Max Shtilerman, a explicat că, pentru a doborî o rachetă balistică, Patriot are nevoie adesea de două sau trei interceptoare, fiecare costând câteva milioane de dolari. „Dacă putem reduce costul la sub 1 milion de dolari, va schimba jocul în soluțiile de apărare aeriană”, a spus el, adăugând că firma își propune să intercepteze prima rachetă balistică până la finalul lui 2027. Shtilerman nu a numit companiile europene cu care discută, dar a indicat că Fire Point caută colaborări pe componente-cheie precum radarul, ghidarea rachetelor și comunicațiile. El a menționat că firme europene precum Weibel, Hensoldt, Saab și Thales au soluții solide în zona radarului, domeniu esențial pentru detectarea și urmărirea țintelor înaintea interceptării. În paralel, Fire Point își extinde portofoliul de armament. Compania, înființată după invazia Rusiei din 2022 și descrisă drept cel mai mare producător ucrainean de drone cu rază lungă, afirmă că racheta de croazieră FP5 „Flamingo” a fost folosită în lovituri asupra unor facilități militare ruse și fabrici de armament, inclusiv asupra unei uzine de rachete balistice situate la aproape 1.400 km în interiorul Rusiei. Totodată, firma spune că este în stadiu final de dezvoltare a două rachete balistice supersonice: FP7 (aprox. 300 km, comparată ca rol cu ATACMS) și FP9 (până la 850 km, cu focos de 800 kg), care ar urma să intre în testare. Pe partea de finanțare, Shtilerman a declarat că autoritatea antimonopol din Ucraina are termen până în jurul lunii octombrie să decidă asupra unei achiziții propuse de 760 de milioane de dolari pentru 30% din Fire Point de către un investitor din Orientul Mijlociu. Presa ucraineană ar fi identificat investitorul ca Edge Group din Emiratele Arabe Unite, însă Edge Group și autoritatea antimonopol nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Fire Point leagă această posibilă investiție și de un proiect aflat „în fază conceptuală” privind construirea unui terminal de lansare spațială în Emiratele Arabe Unite, cu obiectivul de a dezvolta în timp o constelație de sateliți europeni pe orbită joasă. În plan industrial, compania spune că produce sute de drone cu rază lungă pe zi (circa 50.000 de euro bucata) și trei rachete Flamingo (aprox. 600.000 de euro fiecare), dar recunoaște „blocaje” la producția Flamingo, inclusiv la motoare; firma mizează pe un motor intern care ar urma să intre în producție de serie în octombrie și pe deschiderea unei fabrici de combustibil pentru rachete în Danemarca mai târziu în 2026, după obținerea aprobărilor finale. [...]
Ucraina a extins rapid folosirea roboților tereștri fără pilot pe front , potrivit The Guardian , pe fondul unei lupte tot mai tehnologizate cu Rusia, în care dronele și sistemele autonome înlocuiesc tot mai des mijloacele clasice și reduc expunerea directă a infanteriei. Publicația descrie mai multe tipuri de vehicule terestre fără pilot (UGV, adică vehicule fără echipaj, controlate de la distanță), de la platforme pe șenile până la sisteme pe roți sau roboți care pot transporta mine antitanc. Locotenentul Victor Pavlov, din cadrul Corpului 3 al armatei ucrainene, susține că utilizarea lor a crescut „exponențial” din primăvara lui 2024 și că armatele vor fi nevoite să se „robotizeze”. În plan logistic, Pavlov afirmă că roboții tereștri ar asigura acum 90% din logistica armatei ucrainene, în condițiile în care deplasarea pe teren a devenit riscantă din cauza dronelor FPV (first-person view, drone pilotate prin imagine video în timp real). În ianuarie, forțele ucrainene ar fi derulat un record de 7.000 de operațiuni cu astfel de vehicule, notează The Guardian. Roboții nu sunt folosiți doar la transport de hrană, muniție și materiale, ci și în misiuni de evacuare a răniților, putând scoate până la trei persoane de pe linia întâi, cu o autonomie tipică de circa opt ore, conform relatării. În zona orașului Pokrovsk, în estul Ucrainei, astfel de sisteme ar fi livrat provizii în mod constant din decembrie 2025, într-un context de lupte intense. Pe lângă logistică, The Guardian consemnează că unele platforme sunt echipate cu mitraliere și lansatoare de grenade controlate de la distanță și sunt folosite direct în luptă. Un operator de drone, cu indicativul „Bambi”, descrie frontul ca fiind „mai degrabă ca Terminator”, argumentând că un robot nu reacționează la rănire, iar în spatele lui se află un operator care poate riposta. Pavlov spune că unitatea sa pierde aproximativ trei roboți pe zi în urma atacurilor aeriene rusești, ceea ce ar însemna o rată de uzură de 25%, dar consideră costul acceptabil raportat la viețile salvate. Materialul mai arată că și Rusia folosește sisteme similare, inclusiv un vehicul electric numit „Courier”, capabil să transporte 250 kg și să execute misiuni de război electronic, însă Pavlov susține că Ucraina ar avea, în prezent, un avantaj și că prioritatea este creșterea producției. În paralel, Corpul 3 a dezvoltat o școală de instruire pentru piloți de UGV, KillHouse academy, unde militarii se antrenează pe trasee și simulatoare, iar instructorii spun că foștii jucători de jocuri video se adaptează rapid la acest tip de operare. [...]
Franța folosește rachete MICA scumpe pentru a doborî drone Shahed ieftine , potrivit Focus , iar în Paris crește presiunea politică pe fondul costurilor și al consumului de muniție. Rafale, avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene Franceze, ar doborî de săptămâni drone iraniene Shahed deasupra Emiratelor Arabe Unite. Misiunile urmăresc interceptarea încă din zona Golfului Persic, pentru ca resturile să nu ajungă să pună în pericol oameni sau infrastructură. Conform La Tribune , piloții folosesc rachete aer-aer MICA. De la începutul războiului cu Iranul ar fi fost lansate peste 80 de rachete MICA, fiecare cu un cost estimat între 600.000 și 700.000 de euro, de peste zece ori mai mult decât o dronă Shahed. În ultimele două săptămâni, numărul lansărilor de MICA per avion Rafale ar fi scăzut, pe fondul reducerii atacurilor iraniene asupra Emiratelor. Notează Institute for the Study of War că, în prima săptămână de război, media a fost de 137 de „obiecte zburătoare” iraniene pe zi îndreptate spre Emiratele Arabe Unite, iar în ultima săptămână media zilnică ar fi coborât la 25. „Fiecare rachetă costă între 600.000 și 700.000 de euro, mai mult de zece ori cât o dronă Shahed.” În plan intern, utilizarea masivă a MICA în Emirate generează presiune la Paris, în special din cauza raportului cost-efect, arată La Tribune . În acest context, ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, ar considera că pierderile de material impun măsuri rapide pentru refacerea stocurilor de muniție. Elementele-cheie ale situației descrise în articol sunt: interceptări ale dronelor Shahed cu avioane Rafale deasupra Emiratelor Arabe Unite, cu intenția de a opri țintele cât mai departe, peste Golful Persic; folosirea rachetelor aer-aer MICA, cu peste 80 de lansări de la începutul conflictului menționat; costul estimat al unei rachete MICA (600.000–700.000 euro) raportat la prețul mult mai mic al unei drone Shahed; scăderea recentă a intensității atacurilor, potrivit ISW, și creșterea criticilor politice în Franța privind consumul de muniție și necesitatea refacerii stocurilor. [...]
