Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul susține că este „foarte probabil” să apară dovezi ale implicării Ucrainei în cazul explozibililor găsiți lângă gazoductul Balkan Stream din Serbia, potrivit Digi24, care citează Reuters.
Declarația a fost făcută luni de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, care a spus că, deși „nu există încă dovezi concludente”, Moscova consideră probabilă identificarea unor indicii care să arate că „regimul de la Kiev” ar fi amplasat explozibilii. Conducta Balkan Stream transportă gaz rusesc către Ungaria.
Contextul imediat este reacția de la Budapesta: premierul ungar Viktor Orban a convocat duminică, de urgență, consiliul de apărare al țării, după descoperirea explozibililor lângă conducta TurkStream, în Serbia. Peskov a descris situația drept „potențial foarte periculoasă” și a afirmat că este vorba despre o „arteră energetică vitală” care funcționează „sub o presiune extremă”.
Reprezentantul Kremlinului a adăugat că Rusia speră ca Ungaria și Serbia să acționeze pentru a reduce riscurile. Totodată, el a menționat discuții recente la Ankara cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, susținând că acesta ar fi trebuit să înțeleagă că acțiuni împotriva infrastructurii conductelor South Stream și Blue Stream sunt „inacceptabile”.
De partea cealaltă, Orban a afirmat că Ucraina încearcă de ani de zile să întrerupă alimentarea Europei cu energie din Rusia, însă nu a acuzat direct Kievul pentru incident. Ministerul de Externe al Ucrainei a respins orice asociere între Ucraina și explozibilii găsiți, mai notează sursa citată.
Recomandate
Rusia își erodează capacitatea de a susține războiul pe măsură ce pierderile cresc , iar finanțarea devine mai dificilă, inclusiv prin vânzări accelerate de aur din rezerve, potrivit unei analize Al Jazeera . Datele și evaluările citate indică o combinație de avans teritorial mai lent, costuri umane mai mari și presiune pe buffer-ele financiare ale statului rus. Pierderi mai mari pentru câștiguri teritoriale mai mici Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a confirmat evaluări anterioare potrivit cărora Rusia a pierdut teritorii ocupate anterior, iar Ucraina ar fi recucerit aproximativ 400 km² în și în jurul regiunii Dnipropetrovsk „în timpul trimestrului”, conform unui raport către Congres din 18 mai. În paralel, Institute for the Study of War (ISW) , un think tank din Washington, arată că Rusia a avansat net cu 104 km² între 1 ianuarie și 26 mai 2026, față de 1.619 km² în aceeași perioadă a anului trecut. ISW mai notează că forțele ruse au „infiltrat și contestat” încă 628 km², fără a prelua controlul. Pe componenta de pierderi, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că pierderile rusești au ajuns la 145.000 în acest an, dintre care 86.000 uciși și 59.000 grav răniți. Publicația precizează că nu poate verifica independent afirmațiile privind pierderile de ambele părți. Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a spus că aceste cifre ar însemna 179 de pierderi rusești pentru fiecare kilometru pătrat de avans, față de 67 anul trecut, o rată pe care Ucraina o consideră peste capacitatea actuală a Rusiei de a o compensa prin recrutare. Presiune financiară: deficit depășit și vânzări de aur Pe partea economică, analiza notează că războiul devine mai greu de finanțat: Rusia ar fi depășit până în aprilie întreaga marjă permisă pentru deficitul bugetar pe 2026 și și-ar fi „golit” rezervele valutare, ceea ce ar fi împins autoritățile să reducă rezervele de aur într-un ritm neobișnuit. Potrivit datelor băncii centrale a Rusiei (link din articol: Central Bank ), Rusia a vândut anul acesta 27,9 tone de aur, evaluate la peste 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei). În consecință, rezervele de aur ar fi coborât la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Tactici aeriene și lovituri asupra economiei petroliere DIA atribuie recucerirea de teritorii de către Ucraina și pierderii accesului Rusiei la serviciile satelitare Starlink folosite pentru țintire și foc contrabaterie. Ucraina, la rândul ei, își leagă rezultatele de o strategie de întrerupere a logisticii ruse prin lovituri cu drone de rază medie și artilerie, pe care Fedorov spune că o extinde printr-un program numit „Logistical Lockdown”, pentru a „scala” loviturile și a distruge sistematic capabilități ruse la adâncime operațională. În același timp, Ucraina a continuat loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, descrisă ca sursă de finanțare a războiului: pe 23 mai a lovit un depozit de petrol și un terminal de descărcare la Novorossiisk (Marea Neagră), iar a doua zi terminalul Tamanneftegaz, tot la Marea Neagră. Au fost menționate și atacuri asupra unor obiective militare și industriale, inclusiv o uzină chimică în Perm și baza aeriană Taganrog din Rostov. Separat, Rusia a intensificat atacurile asupra Kievului cu valuri combinate de drone și rachete, o tactică menită să suprasolicite apărarea antiaeriană. Pe 24 mai, Rusia a lansat 600 de drone cu rază lungă și 90 de rachete asupra Kievului și zonelor din jur, inclusiv 36 de rachete balistice; Ucraina susține că a doborât 91% dintre drone și 81% dintre rachetele de croazieră, iar 19 rachete ar fi ratat țintele. De ce contează Din perspectiva sustenabilității economice a conflictului, combinația dintre avansul mai lent, rata mai mare a pierderilor și apelul la rezerve (inclusiv aur) indică o presiune crescândă asupra capacității Rusiei de a menține efortul de război în forma actuală. În același timp, datele privind pierderile rămân contestate și dificil de verificat independent, ceea ce limitează certitudinea asupra dimensiunii exacte a degradării militare. [...]
Declarațiile lui Putin despre „sfârșitul” războiului ridică miza pentru piețele de energie , după ce Volodimir Zelenski a indicat că Ucraina își concentrează atacurile la distanță asupra țintelor legate de industria petrolieră, potrivit Reuters . Președintele rus Vladimir Putin a spus că afirmațiile făcute pe 9 mai, potrivit cărora războiul din Ucraina „se apropie de sfârșit”, au fost bazate pe o analiză a avansurilor rusești de pe câmpul de luptă. Totuși, el a refuzat să ofere un calendar concret pentru încheierea conflictului. În același context, Putin a respins drept „minciuni” susținerile occidentale că Rusia s-ar pregăti de un război cu Europa. El a mai afirmat că presa occidentală „ar trebui să-i fie rușine” pentru modul în care a relatat despre ceea ce Moscova a descris drept un atac ucrainean cu drone asupra unui cămin studențesc din Luhansk, zonă aflată sub control rusesc, atac care ar fi provocat 21 de morți. Țintirea industriei petroliere, semnalul cu impact economic Zelenski a declarat, după o întâlnire cu comandanții de vârf, că Ucraina își urmărește obiectivele de a slăbi și submina efortul de război al Rusiei, inclusiv prin atacuri cu rază lungă asupra țintelor asociate industriei petroliere. „Ne apărăm activ și este important să continuăm să ne atingem obiectivele, vizând în primul rând logistica Rusiei și industria petrolieră a Rusiei.” În logica transmisă de liderul ucrainean, orice acțiune care îngreunează capacitatea Rusiei de a purta războiul „ajută la apropierea păcii” — un mesaj care, dincolo de dimensiunea militară, indică presiune asupra unei zone sensibile economic: infrastructura și activitățile legate de petrol. [...]
Ucraina propune României cooperare pentru apărare aeriană după ce o dronă rusească ar fi lovit un bloc de locuințe din România, pe fondul atacurilor asupra regiunii Odesa, potrivit Adevărul . Miza imediată este una operațională: reducerea riscului ca atacurile cu drone din proximitatea frontierei să se transforme în incidente repetate pe teritoriul românesc. Volodimir Zelenski susține că Rusia a lansat „un atac deliberat” asupra infrastructurii civile și a navelor comerciale din sudul Ucrainei, în apropierea graniței cu România. Președintele ucrainean afirmă că una dintre dronele folosite, „de tip similar” celor iraniene Shahed utilizate frecvent de Rusia, ar fi lovit „o clădire rezidențială obișnuită din România”. În mesajul său, Zelenski a transmis sprijin persoanelor rănite și a spus că Ucraina este pregătită să ajute România „în orice mod necesar” în astfel de situații. Presiune pentru sancțiuni mai dure împotriva Rusiei Pe lângă componenta de securitate la frontieră, liderul de la Kiev a cerut intensificarea presiunii occidentale asupra Moscovei, pentru a împiedica prelungirea sau extinderea războiului. „Este necesar să creștem presiunea asupra Rusiei pentru ca acest război să nu fie prelungit sau extins.” Zelenski a adăugat că Ucraina se așteaptă ca noul pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană să fie „cu adevărat puternic” și să genereze pierderi semnificative pentru Rusia. Mesajul Kievului: cooperare strânsă cu Bucureștiul Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a reacționat după incidentul de la Galați, afirmând că Ucraina este pregătită să coopereze strâns cu România pentru consolidarea protecției împotriva atacurilor cu drone. Într-un mesaj pe X, Sibiha a spus că incursiunea unei drone rusești în spațiul aerian românesc arată că agresiunea Moscovei este „o amenințare reală” pentru regiunea Mării Negre și pentru Europa. El a susținut că întărirea apărării aeriene a Ucrainei contează și pentru statele vecine, prin reducerea riscurilor la adresa acestora. „Ucraina este ferm de partea României. Suntem pregătiți să cooperăm îndeaproape pentru a consolida protecția împotriva unor astfel de amenințări.” Declarațiile vin după incidentul din Galați, unde, potrivit informațiilor prezentate, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc și a explodat pe un bloc. [...]
Polonia riscă să-și tensioneze sprijinul politic pentru Ucraina după ce președintele Karol Nawrocki a anunțat, potrivit HotNews , că vrea să-i retragă lui Volodimir Zelenski „ Ordinul Vulturului Alb ”, cea mai înaltă distincție a Poloniei, pe fondul unei controverse istorice reaprinse de un decret semnat la Kiev. Nawrocki spune că reacția vine după ce Zelenski a acordat Centrului de Operațiuni Speciale „Nord” al Forțelor Armate ale Ucrainei numele onorific „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană (UPA) – percepută diferit în cele două țări: simbol al luptei pentru independență pentru o parte a societății ucrainene, dar asociată în Polonia cu masacre împotriva civililor polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ce urmează procedural cu decorația Președintele polonez a declarat că va propune discutarea revocării distincției la următoarea ședință a organismului care supraveghează ordinul, programată pe 8 iunie. Totuși, el a precizat că decizia finală îi aparține, potrivit Agenției de Presă Poloneze (PAP), citată în articol. Nawrocki a susținut că, „din punct de vedere al mentalității”, Ucraina nu ar fi „pregătită să facă parte din familia europeană” dacă „glorifică” persoane pe care le consideră responsabile de crime împotriva polonezilor. De ce a stârnit decretul reacții la Varșovia Zelenski a justificat acordarea numelui onorific prin nevoia de „restabilire a tradițiilor istorice ale armatei naționale” și prin „îndeplinirea exemplară” a misiunilor în apărarea integrității teritoriale și a independenței Ucrainei. În Polonia, decizia a reaprins o dispută recurentă în relația bilaterală. Publicația poloneză Rzeczpospolita, citată de HotNews, indică faptul că între 1943 și 1945 ar fi murit aproximativ 100.000 de polonezi în Volînia și Galiția de Est, în contextul crimelor atribuite ucrainenilor. Onet notează, la rândul său, că un vârf al masacrelor a fost în iulie 1943 și leagă autorii de OUN-B (facțiunea Bandera) și de UPA. Guvernul polonez critică, dar încearcă să limiteze escaladarea Ministerul polonez de Externe a transmis că privește decizia lui Zelenski „într-o lumină categoric negativă” și că discută subiectul cu partenerii ucraineni. Purtătorul de cuvânt al MAE, Maciej Wewiór, a avertizat că denumirea unității „rănește memoria victimelor”, dăunează dialogului polono-ucrainean și „poate fi exploatată de propaganda rusă”. Postul de radio RMF relatează că viceministrul de externe Marcin Bosacki a înaintat un protest oficial ambasadorului ucrainean Vasil Bodnar și a avertizat că decizia poate îndepărta o parte a opiniei publice poloneze. În același timp, ministrul polonez de interne Marcin Kierwiński a spus că Zelenski a luat „o decizie greșită”, dar a cerut să nu existe „reacții isterice”, insistând că prioritatea rămâne înfrângerea „imperialismului rus”. Donald Tusk a încercat să calmeze tensiunile, avertizând că Rusia este singurul beneficiar al unui conflict polono-ucrainean și cerând ambelor părți să depășească „emoțiile istorice”, deși a recunoscut că decizia lui Zelenski „încalcă sensibilitatea” poloneză. Presiune internă: opoziția și Lech Wałęsa reacționează Controversa a fost preluată rapid în politica internă poloneză. Przemysław Czarnek, vicepreședinte al partidului Lege și Justiție (PiS), a numit gestul lui Zelenski „rușinos” și „o dovadă de ingratitudine extremă” față de Polonia, unul dintre susținătorii importanți ai Ucrainei după invazia Rusiei. Fostul președinte Lech Wałęsa, cunoscut ca susținător al Ucrainei, a anunțat că nu va mai purta insigna cu steagul ucrainean pe care o afișa constant în aparițiile publice. Miza: sprijinul public și coeziunea politică în regiune Dincolo de simbolistica decorației, disputa riscă să erodeze sprijinul public din Polonia pentru Ucraina și să complice cooperarea politică într-un moment în care liderii de la Varșovia avertizează explicit că tensiunile bilaterale pot fi folosite de propaganda rusă. Decizia privind retragerea ordinului ar urma să fie discutată în jurul datei de 8 iunie, însă hotărârea finală rămâne la președintele Poloniei, conform informațiilor din articol. [...]
Reacția Kremlinului după incidentul cu drona de la Galați mută discuția în zona riscului de escaladare și a răspunsului NATO , într-un moment în care România a raportat că o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe. Potrivit Știrile Pro TV , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că președintele Vladimir Putin este la curent cu incidentul și a răspuns ironic la întrebarea dacă liderul rus a fost informat. „Dar voi ce credeţi? Că am ascuns asta?” Ce a transmis Moscova și în ce context Peskov a făcut declarațiile vineri, la Astana (Kazahstan), unde Putin participa la Forumul Economic Eurasiatic și la reuniunea Consiliului Economic Suprem Eurasiatic, conform relatării citate de Știrile Pro TV din TASS. În paralel, NATO a acuzat Moscova de „comportament iresponsabil” și a reiterat angajamentul de a „apăra fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, după ce România a anunțat prăbușirea dronei pe un bloc, în timpul unui atac asupra Ucrainei, amintește Reuters. Incidentul de la Galați și reacția operațională a României Conform informațiilor prezentate, o dronă de tip Geran 2, de proveniență rusească, s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, iar incidentul a fost urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Bilanțul menționat în articol: două persoane rănite (o femeie și fiul ei de 14 ani), transportate la spital; alte două persoane au făcut atacuri de panică; a fost emis un mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea și Galați. În timpul alertei, două aeronave F-16 au fost ridicate de la Baza de la Fetești și au fost sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. MApN a precizat că piloții au avut autorizație de angajare a țintelor pe toată durata alertei. De ce contează: presiune pe postura de apărare și pe deciziile politice Dincolo de mesajul public al Moscovei, incidentul are relevanță directă pentru postura de apărare pe flancul estic al NATO, în condițiile în care un stat aliat a raportat un impact pe teritoriul său în contextul atacurilor asupra Ucrainei. În același material este menționat că Ministerul Apărării a transmis că, de la începutul războiului din Ucraina, în 47 de situații au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României, dintre care 12 doar în acest an. Tot vineri, președintele Nicușor Dan a anunțat, după ședința CSAT, că consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata, iar Consulatul General al Federației Ruse la Constanța urmează să se închidă. [...]
Incidentul cu drona căzută la Galați a devenit muniție politică în Ungaria , după ce Viktor Orbán a folosit cazul pentru a cere menținerea „neutralității” Budapestei și pentru a critica „Europa beligerantă”, fără să menționeze Rusia, potrivit HotNews . Orbán a transmis vineri un mesaj de „solidaritate cu victimele atacului cu drone care a lovit România”, dar a legat incidentul de o avertizare către actualul premier ungar, Péter Magyar . În declarația citată, fostul premier susține că episodul „confirmă” riscurile războiului pentru statele vecine și cere guvernului de la Budapesta „să mențină politica de neutralitate” și „să nu facă niciun pas în direcția unei Europe beligerante”. Mesaje opuse la Budapesta: „neutralitate” vs. unitate UE-NATO În contrast, premierul Péter Magyar a condamnat explicit „atacul rusesc cu drone” și a legat incidentul de nevoia de coeziune occidentală. „Atacul rusesc cu drone subliniază încă o dată că unitatea Europei și a NATO este mai importantă ca niciodată” Magyar a mai spus că Ungaria „condamnă cu fermitate” atacurile care pun în pericol civilii și care încalcă teritoriul și spațiul aerian al unui stat suveran membru UE și NATO, exprimând solidaritate cu România și susținând „anchetarea completă a cazului”. HotNews amintește și contextul politic: Orbán, înlăturat de la putere la alegerile din aprilie, a fost considerat în ultimii ani cel mai puternic aliat al lui Vladimir Putin în UE și NATO, fiind acuzat că preia discursul Rusiei și atacă frecvent Europa. Ce s-a întâmplat la Galați, potrivit autorităților române Autoritățile au anunțat că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Ministerul Apărării a precizat că, din primele informații, „toată încărcătura” unei drone de tip Geran 2, „de proveniență rusească”, a explodat la momentul impactului. Potrivit ISU, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate; doi oameni au primit îngrijiri medicale la fața locului, iar alți doi au ajuns la spital cu traumatisme ușoare. De ce contează Dincolo de incidentul de securitate de la granița estică a UE și NATO, reacțiile de la Budapesta arată o linie de fractură politică internă în Ungaria: fostul premier folosește cazul pentru a împinge mesajul de „neutralitate” și pentru a critica Europa, în timp ce guvernul condus de Péter Magyar indică direct Rusia și pune accent pe unitatea UE-NATO. [...]
