Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul a respins propunerea lui Volodimir Zelenski pentru un armistițiu de Paște, potrivit Biziday, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, care a susținut că inițiativa nu este suficient de bine formulată și că Moscova ar prefera un acord de pace „durabil”, nu o încetare temporară a focului.
Peskov a avertizat că întârzierea unui acord ar înrăutăți situația Ucrainei și a insistat că propunerea privind o încetare temporară a focului, „completă sau limitată”, pe perioada Sărbătorilor Pascale „nu este clar conturată”.
„Cu cât mai târziu se ajunge la pace, cu atât Ucraina va avea mai multe de suportat”, a avertizat Dmitri Peskov, adăugând că inițiativa președintelui Zelenski pentru încetarea temporară a focului (completă sau limitată) pe perioada Sărbătorilor Pascale „nu este clar conturată”.
Oficialul rus a mai spus că Rusia ar prefera „un acord de pace durabil”, în locul unui armistițiu temporar, și a pus accent pe responsabilitatea conducerii de la Kiev în luarea unor decizii care să ducă la pace, nu doar la o pauză a luptelor.
Reacția Kremlinului vine după ce, luni, Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să accepte o încetare temporară a focului de Paște și a menționat și posibilitatea unui armistițiu energetic. Președintele ucrainean a precizat că este deschis la diverse forme de oprire a ostilităților, cu condiția ca acestea să nu afecteze suveranitatea sau demnitatea Ucrainei. Biziday indică drept surse alternative PravdaUA și Reuters.
Recomandate
Kremlinul susține că este „foarte probabil” să apară dovezi ale implicării Ucrainei în cazul explozibililor găsiți lângă gazoductul Balkan Stream din Serbia, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Declarația a fost făcută luni de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, care a spus că, deși „nu există încă dovezi concludente”, Moscova consideră probabilă identificarea unor indicii care să arate că „regimul de la Kiev” ar fi amplasat explozibilii. Conducta Balkan Stream transportă gaz rusesc către Ungaria. Contextul imediat este reacția de la Budapesta: premierul ungar Viktor Orban a convocat duminică, de urgență, consiliul de apărare al țării , după descoperirea explozibililor lângă conducta TurkStream, în Serbia. Peskov a descris situația drept „potențial foarte periculoasă” și a afirmat că este vorba despre o „arteră energetică vitală” care funcționează „sub o presiune extremă”. Reprezentantul Kremlinului a adăugat că Rusia speră ca Ungaria și Serbia să acționeze pentru a reduce riscurile. Totodată, el a menționat discuții recente la Ankara cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, susținând că acesta ar fi trebuit să înțeleagă că acțiuni împotriva infrastructurii conductelor South Stream și Blue Stream sunt „inacceptabile”. De partea cealaltă, Orban a afirmat că Ucraina încearcă de ani de zile să întrerupă alimentarea Europei cu energie din Rusia, însă nu a acuzat direct Kievul pentru incident. Ministerul de Externe al Ucrainei a respins orice asociere între Ucraina și explozibilii găsiți, mai notează sursa citată. [...]
Kremlinul susține că tensiunile din Orientul Mijlociu cresc și afectează economia globală , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Moscova afirmă că războiul împotriva Iranului se intensifică atât ca întindere geografică, cât și ca impact economic, pe fondul atacurilor Statelor Unite și ale Israelului asupra Republicii Islamice. Declarațiile au fost făcute luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în contextul în care președintele american Donald Trump a transmis duminică, pe rețelele sociale, că ar putea ataca marți centrale electrice și poduri din Iran, dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă. Întrebat de Reuters despre mesajele lui Trump, Peskov a spus că Rusia a luat act de acestea, dar a evitat un comentariu direct asupra amenințărilor. „Constatăm că nivelul tensiunilor din regiune crește și continuă să crească”, a spus Peskov. „De fapt, întreaga regiune este în flăcări. Acestea sunt consecințe foarte periculoase și negative ale agresiunii declanșate împotriva Iranului.” Kremlinul mai afirmă că „geografia” conflictului s-a extins și că efectele se resimt dincolo de zona de război, inclusiv prin „consecințe foarte, foarte negative pentru economia globală”, fără a detalia mecanismele sau a oferi estimări. Mesajul Moscovei vine într-un moment în care Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct sensibil pentru piețele energetice și pentru lanțurile de aprovizionare, iar escaladarea militară și retorica privind infrastructura critică sporesc riscurile percepute de investitori și companii. [...]
Ucraina spune că a recâștigat 480 km pătrați pe front din ianuarie , potrivit HotNews.ro , care citează o relatare Reuters și declarații ale conducerii militare de la Kiev. Șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, afirmă însă că Rusia își continuă ofensiva de primăvară și își regrupează forțele. După o vizită pe linia frontului, Sîrskîi a susținut că Ucraina a recâștigat controlul asupra a opt localități din regiunea Dnipropetrovsk (est) și a patru localități din regiunea Zaporojie (sud-est). Mesajul a fost publicat duminică noapte pe Telegram. Generalul a avertizat că forțele ruse „nu renunță la planurile lor de operațiuni ofensive suplimentare” și urmăresc să cucerească mai mult teritoriu ucrainean, inclusiv prin stabilirea unei „zone tampon” în regiunea Dnipropetrovsk. În același timp, el a spus că trupele ucrainene au reușit să mențină liniile defensive. În plan politic, președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că situația de pe linia frontului este „cea mai bună din ultimele 10 luni”, invocând date ale serviciilor de informații ucrainene și britanice. El a afirmat că ofensiva pe care Rusia o planifica pentru martie a fost oprită de acțiunile armatei ucrainene, dar a anticipat o intensificare a operațiunilor de asalt. Zelenski a mai spus că i-a invitat pe negociatorii americani să viziteze Kievul, în urma unei întâlniri online, și că a primit „semnale pozitive” ca răspuns la propunere. În evaluarea sa zilnică, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), organizație non-profit cu sediul la Washington, a apreciat că contraatacurile ucrainene în direcțiile Huliaipole și Oleksandrivka continuă să creeze dificultăți comandamentului rus, pe fondul suprasolicitării forțelor Moscovei. Pe de altă parte, Rusia a continuat să câștige teren în regiunea Donețk, inclusiv în nordul orașului Pokrovsk, un nod logistic important, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, citat de presa de stat rusă. Sîrskîi a spus că a vizitat zona Pokrovsk și a ordonat trimiterea de muniții suplimentare și alte provizii pentru consolidarea trupelor ucrainene din sector. În contextul blocării eforturilor diplomatice de încheiere a războiului, Ucraina și-a intensificat și loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, vizând în ultimele două săptămâni porturi ruse de la Marea Baltică și infrastructură petrolieră din regiunea Leningrad. Datele și evaluările citate în material indică, totodată, o încetinire a avansului rus în ultimele luni, inclusiv pe fondul contraofensivelor ucrainene. O analiză AFP, bazată pe date ISW, arată că Rusia nu ar fi înregistrat câștiguri teritoriale în martie, o premieră din septembrie 2023, iar în sectorul sudic dintre Donețk și Dnipropetrovsk zona de control rusă s-ar fi redus succesiv, de la peste 400 km pătrați la sfârșitul lui ianuarie, la 144 km pătrați în martie. Principalele elemente raportate în material sunt: Ucraina afirmă că a recâștigat 480 km pătrați dinspre sfârșitul lunii ianuarie, în sud-est și est. Sîrskîi indică recucerirea a 12 localități (8 în Dnipropetrovsk și 4 în Zaporojie). Rusia își continuă ofensiva de primăvară și urmărește o „zonă tampon” în Dnipropetrovsk, potrivit conducerii militare ucrainene. Zelenski spune că frontul este în „cea mai bună” situație din ultimele 10 luni, dar anticipează intensificarea asalturilor ruse. ISW apreciază că unele contraatacuri ucrainene pun presiune pe comandamentul rus, în timp ce luptele rămân intense în zona Pokrovsk. [...]
Rusia a schimbat tactica de atac în Ucraina, folosind valuri de drone zi și noapte , pe fondul războiului din Iran, potrivit Mediafax , care citează The Times. Noua abordare urmărește, în primul rând, să consume resursele apărării aeriene ucrainene, nu doar să lovească ținte punctuale. Conform The Times , atacurile rusești ar dura acum până la 24 de ore și ar putea implica până la 1.000 de drone. Spre deosebire de tiparul anterior, loviturile nu mai sunt concentrate exclusiv pe timpul nopții, ci se desfășoară și ziua. Oficiali militari ucraineni susțin că obiectivul principal al acestor operațiuni este epuizarea sistemului de apărare aeriană. În acest cadru, Rusia folosește frecvent drone false, care creează ținte fictive și obligă Ucraina să consume muniție și să suprasolicite mijloacele de detectare și interceptare. Elementele-cheie ale tacticii descrise includ: atacuri prelungite, care pot dura până la 24 de ore; utilizarea unor valuri succesive de drone, inclusiv pe timp de zi; introducerea de drone false pentru a genera ținte fictive și a forța consumul de resurse; crearea de „ferestre” pentru folosirea unor rachete cu efect distructiv, după ce apărarea este încărcată. Militarii ucraineni leagă schimbarea de evoluțiile din Iran, în contextul în care SUA și aliații lor ar redistribui sisteme de apărare aeriană. În acest scenariu, Ucraina ar putea ajunge la o criză de muniție, pe măsură ce presiunea asupra apărării aeriene crește. În plus, rușii ar miza pe faptul că Statele Unite vor reduce livrările de arme către Ucraina, ceea ce ar amplifica vulnerabilitățile în fața atacurilor aeriene repetate, mai notează Mediafax, pe baza informațiilor din presa britanică. [...]
Benjamin Netanyahu susține că „Iranul nu mai este același” după război , potrivit AGERPRES , care citează EFE. Premierul israelian afirmă că bombardamentele Israelului „destructurează” sursele de venit care ar fi susținut până acum regimul Republicii Islamice. Într-un mesaj video, Netanyahu a prezentat conflictul drept un punct de inflexiune pentru ambele state și a susținut că Israelul a ieșit întărit, în timp ce regimul de la Teheran ar fi slăbit. „Iranul nu mai este același Iran, Israelul nu mai este același Israel. Israelul este mai puternic ca niciodată, iar regimul terorist iranian este mai slab ca niciodată. Și care este cheia, care e secretul? Credință și putere. Le avem pe amândouă din belșug”, a spus Netanyahu. Premierul israelian a mai declarat că Israelul vizează atât responsabili de rang înalt de la Teheran, cât și „instalații vitale”, indicând că luni armata israeliană ar fi distrus „cea mai mare uzină petrochimică din Iran”. În acest context, el a afirmat că obiectivul este lovirea finanțării Gardienilor Revoluției, pe care i-a descris drept „mașinăria financiară” a acestora. Presa iraniană a relatat despre atacuri asupra companiilor Mobin și Damavand, furnizori de electricitate, apă și oxigen pentru uzinele petrochimice din South Pars, zonă din Golful Persic împărțită între Iran și Qatar, unde se află unele dintre cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume. Conform agenției Tasnim, citată în material, bombardamentele ar fi întrerupt alimentarea cu energie electrică la toate uzinele din zonă. Netanyahu a vorbit și despre convorbirea telefonică de duminică cu președintele SUA, Donald Trump, spunând că i-a transmis aprecieri pentru o „eroică operațiune de salvare” a unuia dintre piloții echipajului unei aeronave americane doborâte în Iran, iar Trump i-ar fi mulțumit pentru sprijinul Israelului în acea operațiune. În relatarea sa, Netanyahu a mai spus că Trump s-a referit „în mod elogios” la Israel și ar fi exclamat: „Sunteți magnefici!”. [...]
Donald Trump a amenințat că ar putea „șterge Iranul de pe hartă” în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, potrivit Adevărul . Declarațiile vin la câteva zile după ce liderul american s-a adresat națiunii și a spus că războiul se va încheia „în curând”. În intervenția sa, Trump a legat amenințarea de un termen-limită impus Iranului privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, stabilit pentru marți, 7 aprilie, ora 20:00 pe Coasta de Est a SUA (miercuri, 8 aprilie, ora 03:00 în România). „Întreaga țară poate fi eliminată într-o singură noapte, iar acea noapte ar putea fi chiar mâine noapte”, a spus Trump. Întrebat dacă lovirea infrastructurii și întreruperea alimentării cu energie ar însemna pedepsirea populației pentru acțiunile regimului, Trump a susținut că iranienii ar accepta costuri pentru a obține libertatea. El a afirmat, totodată, că iranienii „își doresc ca atacurile SUA să continue” și că „vor libertate”, descriind Iranul drept o „lume violentă” în care protestatarii sunt împușcați. Președintele american a vorbit și despre o operațiune de salvare a echipajului unui avion de luptă F-15E prăbușit în Iran, recunoscând că nu toți consilierii militari au susținut misiunea, din cauza riscului de pierderi. Trump a spus că secretarul Apărării, Pete Hegseth, și președintele Statului Major Întrunit, generalul Dan Caine, au sprijinit operațiunea. Trump a acuzat, de asemenea, o scurgere de informații către presă, despre care a afirmat că ar fi complicat recuperarea celui de-al doilea militar. Potrivit declarațiilor sale, Iranul nu ar fi știut că un al doilea militar era dat dispărut până când informația a devenit publică, iar ulterior ar fi fost anunțată o recompensă pentru capturarea pilotului. În acest context, Trump a amenințat că va cere companiei media care a publicat informația să dezvăluie sursa, invocând „securitatea națională”, fără să numească instituția de presă. Adevărul notează că NBC a atras atenția că o tentativă de a încarcera jurnaliști pentru refuzul de a-și divulga sursele ar întâmpina aproape sigur opoziție juridică imediată. Președintele a oferit și detalii despre misiunea de recuperare a celui de-al doilea aviator, despre care a spus că a fost „istorică”. El a afirmat că militarul, un colonel, a aterizat la o „distanță semnificativă” de primul pilot recuperat și că s-ar fi deplasat prin teren muntos pentru a evita capturarea. Conform informațiilor prezentate de Trump, operațiunea de salvare a implicat: 155 de aeronave în total; patru bombardiere; 64 de avioane de luptă; 48 de avioane-cisternă pentru realimentare; 13 aeronave de salvare. Pe plan economic, în timpul conferinței de presă, prețul țițeiului american a urcat de la 112 la aproximativ 114 dolari pe baril, iar Brent a crescut mai puțin, mai arată Adevărul. În același interval, indicii bursieri Dow Jones, Nasdaq și S&P 500 au renunțat la câștigurile din timpul zilei și au trecut pe minus. [...]
