Știri
Știri din categoria Politică
Iran a criticat public limbajul folosit de Donald Trump pe rețelele sociale, după ce președintele american a lansat amenințări la adresa infrastructurii civile iraniene, relatează POLITICO. Reacțiile au venit prin conturi de social media atribuite unor ambasade iraniene, pe fondul escaladării conflictului dintre Washington, Israel și Teheran.
Trump a scris pe platforma sa, Truth Social, că ar urma să lovească infrastructura civilă a Iranului, inclusiv centrale electrice și poduri, dacă nu se ajunge la un acord pentru redeschiderea unei căi navigabile considerate strategic vitale. Mesajul a fost formulat în termeni agresivi și cu injurii.
„Marți va fi Ziua Centralelor Electrice și Ziua Podurilor, toate la un loc, în Iran. Nu va fi nimic asemănător!!! Deschideți strâmtoarea naibii, nebunilor, sau veți trăi în iad – DOAR UITAȚI-VĂ!”
Multe conturi asociate ambasadelor iraniene au răspuns, inclusiv cele din Thailanda, Austria, India și Finlanda. Ambasada Iranului în Thailanda i-a transmis lui Trump să-și supravegheze „limbajul”, iar ambasada din Austria a publicat un mesaj în care îl compară cu un „om al peșterilor” din Epoca de Piatră. Ambasada din India a susținut că înjurăturile și insultele sunt comportamentul unor „copii răsfățați care nu știu să piardă”, în timp ce ambasada din Finlanda a afirmat că postarea ar arăta că Trump nu este familiarizat cu „eticheta și moralitatea” pe social media.
În același timp, mai multe conturi de pe X care pretind că aparțin unor ambasade iraniene din alte țări au intrat în aceeași linie de atac, însă POLITICO notează că nu toate au putut fi verificate imediat. Publicația precizează că ambasadele din Austria, India și Finlanda aveau bife gri, care indică statutul de cont oficial.
Contextul este un război care durează de cinci săptămâni între SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, conflict care a afectat piețele globale de energie după închiderea de către Teheran a unor rute esențiale de transport al petrolului prin Strâmtoarea Hormuz. Deși nu există un final evident, Trump ar fi sugerat că un acord cu regimul iranian ar putea fi aproape.
Recomandate
Traian Băsescu cere un „plan B” european de apărare printr-o Armată Europeană , pe fondul nemulțumirilor exprimate de Donald Trump față de țările NATO și de implicarea lor în eliberarea strâmtorii Ormuz, potrivit News.ro . Fostul președinte a susținut că Europa ar trebui să reducă dependența de deciziile liderului de la Casa Albă, pe care l-a descris drept „instabil”. Declarațiile au fost făcute duminică, la TVR INFO, în contextul discuțiilor despre riscul ca SUA să părăsească NATO și despre tensiunile din Orientul Mijlociu. Băsescu a pledat pentru o Armată Europeană care să funcționeze ca partener al NATO, nu ca înlocuitor, dar care să ofere Uniunii Europene o capacitate mai mare de acțiune. „Planul B nu poate fi cel decât cel de constituire a Armatei Europene, care să fie un partener al NATO, dar să nu mai fim dependenţi de un om instabil, cum este Trump.” În același timp, fostul președinte a spus că „Iranul nu trebuie lăsat să producă arma nucleară” și a apreciat că, într-o „soluție militară inteligentă”, doar americanii ar putea opri Iranul. El a criticat însă abordarea actuală a lui Trump și a reamintit retragerea SUA din acordul nuclear cu Iran în primul mandat al acestuia, susținând că o victorie a Iranului ar putea însemna închiderea strâmtorii Ormuz și escaladarea conflictelor în Orientul Mijlociu. Băsescu a mai argumentat că liderul american ignoră constrângerile instituționale din democrațiile europene, unde deciziile militare presupun aprobări parlamentare. În opinia sa, acest decalaj ar alimenta o „propagandă urâtă pentru NATO”, în condițiile în care Trump ar cere aliaților europeni acțiuni rapide, imposibil de replicat în același ritm. În acest cadru, fostul președinte a avansat ideea dezvoltării unor formule regionale de cooperare, inclusiv între state membre NATO, ca soluție complementară pentru securitate. El a indicat explicit relansarea unei inițiative din perioada mandatului său. constituirea unei Armate Europene ca partener al NATO, pentru reducerea dependenței de deciziile SUA; menținerea obiectivului de a împiedica Iranul să obțină arma nucleară, dar printr-o strategie „inteligentă”; dezvoltarea de alianțe regionale între state NATO, inclusiv trilaterala România–Polonia–Turcia, ca opțiune de apărare regională. [...]
Donald Trump reflectează asupra limitelor puterii sale în contextul unui război cu Iranul care domină președinția sa, potrivit Reuters . Într-un discurs susținut miercuri, președintele american a discutat cu aliații și reporterii despre constrângerile pe care le întâmpină atât pe plan intern, cât și internațional. În weekendul anterior, mii de protestatari s-au adunat în orașele americane sub sloganul „No Kings”, exprimându-și opoziția față de politicile lui Trump. Într-un moment de sinceritate, Trump a declarat la Casa Albă: „Ei mă numesc rege acum, credeți asta? 'No king'. Sunt un rege atât de mare încât nu pot obține aprobarea pentru o sală de bal... Aș putea face mult mai multe dacă aș fi un rege.” Constrângeri interne și internaționale Trump a reflectat asupra limitărilor puterii sale în timpul unui prânz de Paște cu aliații apropiați, unde a menționat că războiul cu Iranul impune alegeri dificile, inclusiv neglijarea problemelor interne precum costurile îngrijirii copiilor. „Nu putem avea grijă de creșă. Trebuie să ne ocupăm de un singur lucru: protecția militară. Trebuie să apărăm țara”, a spus el. Aceste comentarii nu au fost incluse în discursul oficial de miercuri, care a fost mai serios și scriptat, fără a aborda în mod direct temerile legate de extinderea conflictului din Orientul Mijlociu. „Sunt un rege atât de mare încât nu pot obține aprobarea pentru o sală de bal... Aș putea face mult mai multe dacă aș fi un rege.” - Donald Trump Relația cu NATO și implicațiile internaționale În discursul său, Trump nu a criticat direct NATO, dar a petrecut zile întregi criticând alianța militară și amenințând cu retragerea. „Sperăm că nu vom avea niciodată nevoie de ei. Nu cred că vom avea nevoie de ei”, a spus Trump. Această retorică a alarmat aliații europeni, care încearcă să își prezinte cazul direct președintelui american. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a discutat cu Trump, iar secretarul general NATO, Mark Rutte, va vizita Washingtonul săptămâna viitoare. Evenimente viitoare În perioada următoare, Trump va participa la mai multe evenimente, inclusiv la aprobarea unei săli de bal la Casa Albă și la tradiționalul eveniment de Paște, White House Easter Egg Roll. De asemenea, un candidat susținut de Trump va participa la alegeri în Georgia pentru a înlocui fostul reprezentant Marjorie Taylor Greene. Aceste evoluții subliniază complexitatea situației politice și internaționale cu care se confruntă administrația Trump, în timp ce războiul cu Iranul continuă să influențeze prioritățile interne și externe ale președintelui. [...]
Donald Trump și Alexander Stubb au discutat „constructiv” despre NATO , într-un moment în care viitorul alianței este pus sub semnul întrebării, potrivit POLITICO . Președintele Finlandei, Alexander Stubb , considerat unul dintre cei mai apropiați interlocutori europeni ai lui Trump, a spus că a avut miercuri o „discuție constructivă” cu liderul american despre NATO și „rezolvarea problemelor”. Declarația vine pe fondul faptului că Trump a sugerat public că ar putea retrage Statele Unite din alianța transatlantică, un scenariu care ar schimba radical arhitectura de securitate construită după Al Doilea Război Mondial. Într-o postare pe X , Stubb a transmis că a vorbit cu Trump și că au avut un schimb de idei despre NATO, Ucraina și Iran, adăugând că „problemele există pentru a fi rezolvate, pragmatic”, fără să ofere detalii suplimentare despre conținutul convorbirii. Contextul imediat este războiul cu Iranul, început pe 28 februarie, după ce SUA și Israel au lansat raiduri aeriene asupra Iranului. Trump este nemulțumit de faptul că statele europene nu s-au alăturat pe deplin conflictului și că au fost reticente în a interveni militar în Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru comerțul global, pe care Iranul l-a blocat ca reacție la atacuri. În plus, în această săptămână, Italia și Spania, state membre UE și NATO, au impus restricții pentru avioanele americane implicate în loviturile asupra Iranului. Mai târziu miercuri, Trump a declarat pentru Reuters că Statele Unite ar putea încheia în curând războiul cu Iranul, dar ar putea reveni cu „lovituri punctuale” dacă va fi necesar. Întrebat despre data exactă a încheierii conflictului, el a spus că nu poate preciza, dar că retragerea ar urma să se facă „destul de repede”. În paralel, liderii occidentali așteaptă un discurs național al lui Trump programat la ora 21:00, ora locală, în noaptea de miercuri spre joi în Europa. [...]
Donald Trump nu va veni fizic la Summitul B9 de la București , dar ar urma să fie reprezentat, cel mai probabil, de Marco Rubio, potrivit Antena 3 CNN . Reuniunea este programată pentru 13 mai, în Capitală. Conform sursei citate, președintele SUA a transmis o scrisoare de răspuns la invitație, în care a mulțumit României și Poloniei pentru creșterea alocărilor pentru Apărare ca procent din PIB și pentru intenția de a urca acest nivel „până la 5%” în anii următori. În aceeași scrisoare, Trump ar fi mulțumit și pentru sprijinul acordat în contextul războiului din Iran. În paralel, participarea secretarului general al NATO la summit a fost confirmată de președintele României, Nicușor Dan, în cadrul unei conferințe comune cu Mark Rutte. „L-am invitat pe domnul secretar general la summitul B9 de la București, iar invitația a fost acceptată, deci, o să-l avem în mai pe domnul Rutte la București; mulțumesc pentru asta”, a spus șeful statului. Formatul București 9 (B9) este un mecanism de coordonare pe apărare între nouă state NATO de pe flancul estic — Polonia, România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia — creat în 2015 la inițiativa lui Klaus Iohannis și a președintelui Poloniei, Andrzej Duda. Potrivit Antena 3 CNN, grupul a apărut ca reacție la deteriorarea mediului de securitate după anexarea Crimeei și conflictul din Donbas, iar în 2025 summitul a avut loc la Vilnius. La reuniunea de la București este așteptată prezența a aproximativ 15 lideri aliați și parteneri, iar printre invitați se numără și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mai notează Antena 3 CNN. În același context, România și Polonia intenționează să invite statele scandinave să se alăture formatului B9, în cadrul summitului din luna mai. [...]
Plecarea unor oficiali ai administrației Trump, inclusiv directorul FBI Kash Patel, este discutată , potrivit Reuters , care citează un articol publicat de The Atlantic. Reuters relatează că, potrivit The Atlantic, la Casa Albă au loc discuții privind posibila ieșire din administrație a directorului FBI Kash Patel, a secretarului Armatei Daniel Driscoll și a secretarului Muncii Lori Chavez-DeRemer, pe baza informațiilor furnizate de persoane familiarizate cu planurile. Publicația americană notează că nu există, deocamdată, un calendar stabilit și că decizia finală nu a fost luată de președinte. „Momentul este incert, iar președintele Donald Trump nu s-a hotărât încă”, a relatat The Atlantic, citat de Reuters. Reuters precizează că nu a putut verifica imediat informațiile din articolul The Atlantic. Dacă aceste plecări se confirmă, ele ar putea indica o nouă rundă de schimbări la nivel înalt în administrația de la Washington, cu impact asupra conducerii unor instituții-cheie precum FBI, Departamentul Armatei și Departamentul Muncii. [...]
NATO se confruntă cu cea mai dificilă criză de la înființare din cauza tensiunilor generate de Donald Trump , informează Adevărul . Alianța Nord-Atlantică, care a depășit provocări majore în ultimii ani, se află acum într-o situație critică, nu din cauza unui conflict european, ci a tensiunilor dintre Statele Unite, Israel și Iran. Această criză amenință să zdruncine fundația organizației create în timpul Războiului Rece. Declanșarea campaniei aeriene împotriva Iranului, pe 28 februarie, a determinat Washingtonul să exercite presiuni asupra aliaților europeni pentru a trimite nave militare în Strâmtoarea Ormuz. Refuzul acestora a provocat furia președintelui american Donald Trump, care a sugerat posibilitatea retragerii Statelor Unite din NATO. Această retorică a generat temeri în capitalele europene cu privire la angajamentul SUA față de securitatea colectivă. „Este cea mai dificilă poziție în care s-a aflat NATO de la înființare”, afirmă Max Bergmann, fost oficial al Departamentului de Stat american, citat de Reuters. Potrivit acestuia, alianța se confruntă cu o criză de încredere fără precedent. Dispute privind Strâmtoarea Ormuz Administrația Trump acuză aliații europeni că nu au oferit sprijin direct pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz. Europenii, la rândul lor, susțin că nu au primit solicitări clare și că Washingtonul a fost nehotărât în privința unei eventuale misiuni. Această situație este văzută ca un avantaj pentru Rusia, premierul Poloniei avertizând că amenințările lui Trump sunt „planul de vis” al lui Putin. Tensiuni și perspective Criza actuală se adaugă altor tensiuni, cum ar fi amenințările lui Trump de a „lua” Groenlanda de la Danemarca și deciziile considerate favorabile Rusiei. În plus, la reuniunea G7, tensiunile dintre oficialii americani și europeni au fost evidente, semn al deteriorării relațiilor transatlantice. O lege adoptată în 2023 interzice unui președinte american să retragă SUA din NATO fără aprobarea a două treimi din Senat, un prag dificil de atins. Cu toate acestea, experții avertizează că Trump ar putea submina alianța prin refuzul de a apăra un stat membru. Eforturi de reconciliere În încercarea de a repara relația, Mark Rutte, secretarul general al NATO, va vizita Washingtonul pentru a-l convinge pe Trump să rămână angajat în alianță. Europenii au motive serioase să mențină legătura cu SUA, având în vedere capabilitățile militare americane esențiale pentru NATO. Chiar dacă tensiunile se vor calma, mulți analiști consideră că NATO nu va mai reveni la forma sa tradițională. „Închidem un capitol de 80 de ani de cooperare”, afirmă Julianne Smith, fost ambasador al SUA la NATO, subliniind că relația transatlantică va avea un aspect și o dinamică diferite în viitor. [...]
