Știri
Știri din categoria Politică & Externe

PNL, USR și UDMR îl susțin pe Siegfried Mureșan ca premier, mizând pe deblocarea rapidă a formării Guvernului , într-o încercare de a obține un acord politic care să permită instalarea Executivului „în perioada următoare”, potrivit Digi24 . Decizia a fost anunțată vineri de președintele PNL, Ilie Bolojan, după discuții cu reprezentanții USR și UDMR. Bolojan a spus că cele trei partide au hotărât să îl propună pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, considerând că acesta „reprezintă o soluție pentru România” în actualul context. De ce contează: semnal de coagulare pentru un acord de guvernare Miza explicită a propunerii este relansarea negocierilor astfel încât să se ajungă la un acord care să permită instalarea Guvernului. Bolojan a prezentat candidatura ca un instrument de „dialog” și de „soluții”, nu ca un gest simbolic. În același timp, liderul PNL a indicat că susținerea are acoperire internă: partidul a votat sprijinul pentru această propunere în ședința Biroului Politic Național. Argumentele invocate pentru Mureșan Bolojan a justificat opțiunea prin profilul lui Siegfried Mureșan, cu accent pe componenta europeană și pe administrarea de bugete mari, relevante pentru investiții: experiență în „gestionarea fondurilor europene ”; experiență cu „bugete mari de investiții”; atașament față de „valorile europene”. În declarația de la sediul PNL, Bolojan a mulțumit explicit partenerilor din USR și UDMR pentru susținere și pentru discuțiile din zilele precedente. Ce urmează Din informațiile prezentate, propunerea este formulată ca pas către un acord politic care să permită instalarea Guvernului „în perioada următoare”. Materialul nu oferă detalii despre calendarul formal al procedurii sau despre o eventuală nominalizare oficială. [...]

Presiunea internă pentru escaladare în Rusia se mută în economie , după atacurile ucrainene cu drone care au lovit inclusiv o rafinărie din Moscova și au alimentat o criză a benzinei, potrivit Antena 3 . Pe acest fundal, voci pro-război îi cer lui Vladimir Putin să renunțe la diplomația mediată de SUA și să răspundă mai dur în Ucraina, inclusiv prin măsuri extreme. Relatarea, atribuită Reuters de publicație, arată că apelurile la „măsuri dure” nu sunt noi: susținătorii liniei dure au cerut anterior o nouă mobilizare, atacuri asupra fabricilor militare europene și chiar folosirea armelor nucleare tactice. De data aceasta, intensificarea vine după atacuri ucrainene de lungă durată care au afectat Crimeea și Moscova, iar autoritățile din Crimeea au declarat stare de urgență „în plin sezon turistic”. Un exemplu de retorică radicală este Konstantin Malofeev , proprietarul canalului Tsargrad, care, după lovirea unei rafinării din Moscova, a pus explicit problema folosirii armelor nucleare. „De ce nu folosim armele nucleare pe care strămoșii noștri le-au dezvoltat și stocat (…) tocmai în acest scop?” Efecte economice și logistice: combustibil, aprovizionare, turism Dincolo de dimensiunea militară, consecințele descrise în material sunt în primul rând operaționale și economice: atacurile asupra rafinăriilor au dus la „scăderea drastică” a rafinării petrolului rusesc la minimele ultimilor 20 de ani, iar Crimeea se confruntă cu riscul izolării. Pe lângă penuria de benzină, localnicii reclamă dispariția unor bunuri de bază, „de la sare la ulei de floarea-soarelui”. În paralel, Ucraina își intensifică atacurile: Wall Street Journal este citat cu estimarea că 8.800 de drone au atacat teritoriul rus și au lovit Crimeea, de două ori mai multe decât în ianuarie și de aproape patru ori mai multe decât în aceeași lună a anului trecut. De ce Kremlinul nu rupe (încă) pista diplomatică Surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Reuters că Putin „se simte confortabil” cu retorica dură, dar Moscova ar vrea să păstreze deschisă opțiunea unei soluții diplomatice. Până acum, Kremlinul a rezistat presiunilor de a se retrage din discuții, deși oficiali de rang înalt au recunoscut eșecul acestora și au acuzat SUA că ar fi încălcat acorduri presupus încheiate între Putin și Donald Trump în Alaska. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu a exclus că întâlnirea de la Anchorage ar fi fost „concepută pentru a câștiga timp” pentru reînarmarea Ucrainei. De cealaltă parte, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că nu a existat niciun acord: a fost „doar o propunere”. În evaluarea citată, Rusia are opțiuni limitate pentru a contracara izolarea Crimeei, după ce Ucraina ar fi slăbit semnificativ apărarea antiaeriană din peninsulă și ar fi trecut la lovituri sistematice asupra vulnerabilităților logistice, de combustibil și energie, potrivit expertului militar Ruslan Puhov. [...]