Știri
Știri din categoria Diverse
Acuzațiile interne din AUR privind negocieri pentru ministere ridică un semn de întrebare asupra disciplinei de vot și a predictibilității politice în jurul formării guvernului, într-un moment în care Parlamentul ar trebui să ofere o majoritate funcțională, potrivit Digi24.
Mohammad Murad, prezentat drept unul dintre cei mai importanți membri ai partidului condus de George Simion, susține că liderul AUR ar fi negociat cu PSD funcții și ministere în schimbul votului pentru învestirea guvernului Veștea. În relatarea sa, Murad spune că ar fi aflat „peste noapte” că ar putea ajunge ministru și că Simion i-ar fi indicat portofoliul Economiei.
În material sunt redate declarații ale lui Murad despre discuții în care Simion ar fi vorbit despre o înțelegere privind Senatul și, ulterior, despre solicitarea a patru ministere. Murad afirmă că nu ar fi fost de acord cu varianta în care el ar fi fost propus la Economie și că ar fi sugerat un alt nume.
Digi24 amintește că, în 22 iunie, ziua în care guvernul Veștea a picat la vot în Parlament, George Simion declara public că AUR nu a cerut funcții, ministere sau posturi în teritoriu.
„Nu exagerăm, nu suntem pretențioși, nu suntem mofturosi. Vrem să scoatem țară din criză, de aceea noi n-am cerut funcții. Nu am vrut funcții, nu am vrut nici deconcentrate, nici ministere”.
Murad susține, în schimb, că astfel de funcții ar fi fost folosite și ca instrument de control intern, prin oferirea de poziții către persoane care ar putea influența partidul.
Un alt punct sensibil din declarațiile lui Murad vizează modul de luare a deciziei la votul pentru învestirea guvernului Veștea. El afirmă că majoritatea membrilor AUR nu ar fi știut din timp „care e linia” și că poziția partidului ar fi devenit evidentă abia când a vorbit Simion.
În seara votului, Simion a cerut parlamentarilor să părăsească sala, iar Digi24 redă și această intervenție, în care liderul AUR spune că nu își va obliga colegii să voteze „într-un fel sau altul”, dar îi îndeamnă să iasă din plen.
AUR respinge acuzațiile și afirmă că deciziile conducerii au fost „transparente”, luate în cadrul Biroului Național și transmise tuturor parlamentarilor înainte de votul pentru guvernul Veștea, potrivit aceleiași surse.
Miza practică a acestui episod ține de credibilitatea și coerența unui actor parlamentar într-o perioadă de negocieri pentru majorități: acuzațiile de negocieri paralele și de lipsă de coordonare internă pot complica discuțiile politice și pot crește incertitudinea privind comportamentul la vot în momente-cheie.
Recomandate
O eventuală numire a lui Sorin Grindeanu ca premier ar pune sub semnul întrebării agenda de reforme , în condițiile în care, potrivit unei analize publicate de Digi24 , în ultimul an acesta ar fi blocat inițiativele de schimbare în mai multe domenii-cheie ale guvernării. În emisiunea „ Întrebarea săptămânii ”, jurnalistul Florin Negruțiu susține că PSD încearcă să proiecteze „impresia unui nou început”, deși partidul a fost la guvernare până „acum aproape două luni”. În acest context, Negruțiu afirmă că „apetitul” lui Grindeanu pentru reformă ar fi „egal cu zero” și că, pe parcursul ultimului an, ar fi blocat „aproape toate reformele”. Ce reforme spune analiza că ar fi fost blocate Negruțiu enumeră câteva direcții în care ar fi existat tentative de schimbare, dar care ar fi fost „sabotate” de PSD, în special în raport cu inițiative atribuite lui Ilie Bolojan : energie; companii de stat; administrație publică; pensii speciale. În lectura prezentată, miza nu este doar cine conduce Guvernul, ci dacă viitorul executiv ar avea capacitatea politică și voința de a împinge reforme care afectează direct funcționarea statului și, implicit, mediul economic (de la guvernanța companiilor de stat până la costurile bugetare asociate unor regimuri speciale). „Paradoxul” unui premier care își negociază propriul mandat Claudiu Pândaru duce discuția într-o zonă de risc operațional și politic: posibilitatea ca Grindeanu să devină „cel mai mare opozant” al propriului guvern, prin condiții dure de negociere și cereri de „independență” care, în interpretarea sa, ar putea duce la blocaj. „Paradoxul este că cel mai mare adversar al Guvernului Grindeanu s-ar putea să fie chiar Sorin Grindeanu.” Pândaru mai afirmă că, în zilele următoare, Grindeanu ar putea fi „cel mai dur critic și cel mai dur negociator” chiar împotriva „Guvernului Grindeanu”, sugerând un scenariu de negociere internă complicată, cu rezultat incert. De ce contează pentru economie și administrație Dacă ipoteza din analiză se confirmă și un eventual guvern condus de Grindeanu ar evita sau amâna reformele, efectul imediat ar fi prelungirea incertitudinii asupra unor zone unde schimbările sunt, de regulă, sensibile bugetar și instituțional: companiile de stat, administrația și regimurile speciale. Materialul nu oferă un calendar sau măsuri concrete, ci descrie un risc politic: un executiv care ar putea intra rapid în defensivă pe reforme, chiar din faza de formare a majorității. În același timp, analiza notează explicit că Grindeanu „urmează să fie desemnat de Nicușor Dan pentru a construi o majoritate”, ceea ce mută discuția în etapa negocierilor politice; ce va rezulta efectiv rămâne, deocamdată, o ipoteză discutată în comentariul Digi24, nu o decizie confirmată prin măsuri de guvernare. [...]
Schimbarea propunerii de premier reaprinde blocajul politic, cu efect direct asupra deciziilor economice – vicepreședintele PSD Diana Tușa acuză PNL și USR că „își bat joc de România” după ce au cerut ca PSD să „își asume” guvernarea, iar acum susțin o altă variantă de prim-ministru, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Diana Tușa afirmă că PNL și USR au cerut „o lună de zile” ca PSD să vină la guvernare, în timp ce „votau rezoluții după rezoluții” că nu vor mai face niciodată Guvern cu PSD. În opinia sa, cele două partide „nu vor niciun alt Guvern”, „nu vor soluții” și „inventează motive ridicole, condiții absurde și crize false” pentru a-și păstra „scaunele, salariile, casele de protocol și privilegiile”. „PNL şi USR îşi bat joc de România! După ce au urlat o lună de zile «să vină PSD-ul să-şi asume», votând în acelaşi timp rezoluţii după rezoluţii că nu mai fac niciodată Guvern cu PSD, acum schimbă foaia.” Reacția vine după ce PNL, USR și UDMR au anunțat o propunere comună pentru funcția de prim-ministru: europarlamentarul Siegfried Mureșan . În comunicatul citat de Digi24, cele trei formațiuni susțin că România are nevoie de un guvern care să gestioneze „urgențele și prioritățile țării”, enumerând explicit PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), Programul SAFE, „echilibrele financiar-bugetare” și aderarea la OCDE. Dincolo de disputa politică, miza imediată rămâne capacitatea viitorului executiv de a lua decizii pe dosare cu impact economic și de finanțare, în condițiile în care, potrivit declarațiilor citate, negocierile pentru formarea Guvernului sunt în continuare tensionate. [...]
Negocierile pentru noul Guvern au intrat într-o fază în care miza devine credibilitatea fiscală a României , după ce PSD anunță că partidele au căzut de acord pe „principii” legate de ținte macroeconomice și angajamente externe, într-un moment în care se apropie discuțiile cu agențiile de rating, potrivit Știrile Pro TV . Sorin Grindeanu, prezentat drept președintele PSD în material, spune că întâlnirea de joi cu liderii principalelor partide implicate în negocieri a produs „primii pași” către formarea unui nou Executiv. Concret, participanții ar fi convenit asupra principiilor generale ale unui viitor acord politic. Ce includ „principiile” invocate: macro, PNRR și angajamente externe În mesajul citat, Grindeanu indică faptul că viitorul acord ar viza: țintele macroeconomice; implementarea PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) ; aderarea României la OCDE ; programul european SAFE. Liderul PSD leagă urgența finalizării acordului de apropierea discuțiilor oficiale cu agențiile de rating, un reper relevant pentru costurile de finanțare ale statului și, indirect, pentru climatul economic. Blocajul politic rămâne: dispută pe formula de guvernare și premier În paralel, Grindeanu atacă USR, acuzând formațiunea că blochează formarea unui „Executiv funcțional”. El susține că USR nu dorește să susțină un guvern minoritar condus de un premier social-democrat și afirmă că noul Guvern ar putea fi format și fără sprijinul USR, dacă partidul „refuză să fie parte a soluției”. Contextul este o întâlnire la Vila Lac 2 între liderii PSD, PNL, USR și UDMR – primele negocieri directe ale fostei coaliții din ultimele trei luni, potrivit articolului. Discuțiile s-au încheiat fără declarații publice, iar „surse politice” citate de publicație indică diferențe majore între partide atât privind formula de guvernare, cât și numele viitorului premier. Materialul notează că PSD insistă pentru un cabinet minoritar condus de Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR ar încerca să ajungă la o altă variantă de prim-ministru, care să conducă un executiv fără participarea social-democraților. Presiune de calendar: PNRR și vacanța parlamentară Președintele Nicușor Dan a invocat presiunea termenelor, inclusiv miza banilor din PNRR până la 31 august și apropierea vacanței parlamentare. În declarațiile citate, el a spus că ar fi „bine să avem un guvern până marți”, în condițiile în care parlamentarii intră în vacanță parlamentară. „Pentru România e important, pentru că avem miza până la 31 august a banilor din PNRR, e important să avem un guvern cât mai repede, şi, pentru că parlamentarii vor intra în vacanţă parlamentară marţi, ar fi bine să avem un guvern până marţi. Asta e ce pot să vă spun în momentul ăsta”, a spus preşedintele, după participarea la Summitul Flancului Estic. Într-o altă declarație, șeful statului a indicat că, din declarațiile politice recente, „rezultă” cel puțin o soluție și că a văzut „disponibilitate” pentru aceasta. „Eu cred că suntem toţi oameni serioşi şi în consultarea publică pe care am avut-o acum două zile, am avut nişte declaraţii politice. Dacă punem cap la cap în mod logic acele declaraţii politice care s-au făcut în faţa dumneavoastră, rezultă de acolo cel puţin o soluţie. Am văzut în declaraţiile publice disponibilitate pentru o soluţie, cel puţin pentru o soluţie.” În lipsa unui acord asupra premierului și a formulei de guvernare, rămâne neclar dacă „principiile” invocate de PSD se vor transforma rapid într-un acord politic complet și într-o majoritate funcțională. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că România nu își permite alegeri anticipate din cauza riscului de „câteva luni de incertitudine” care ar lovi în încrederea piețelor financiare , potrivit Știrile Pro TV . Declarațiile au fost făcute joi, la Gdańsk, în contextul discuțiilor despre negocierile premierului desemnat Adrian Veștea cu AUR și al solicitării acestui partid pentru anticipate. Nicușor Dan a spus că, în opinia sa, AUR „nu este un partid prooccidental”, răspunzând unei întrebări a jurnaliștilor. Totodată, președintele s-a delimitat de negocierile purtate de Adrian Veștea cu AUR, afirmând că nu a fost anunțat în momentul în care acestea au avut loc. Delimitare de negocieri și invocarea limitelor constituționale Președintele a reiterat că Veștea „a primit un mandat” și că mai departe a fost responsabilitatea acestuia. Nicușor Dan a mai afirmat că, deși informația despre negocieri era cunoscută, o intervenție din partea sa ar fi depășit atribuțiile constituționale. Întrebat dacă Eugen Tomac, consilier onorific, ar fi negociat alături de Veștea cu parlamentarii AUR, Nicușor Dan a declarat că nu are informații în acest sens. „Nu sunt un președinte jucător” și respingerea anticipatelor Nicușor Dan a respins ideea că ar fi un președinte „jucător”, spunând că este „un președinte cu mandat” și că acționează în limitele prerogativelor constituționale. În același context, el a calificat alegerile anticipate drept o soluție „extrem, extrem de nefericită” pentru România, argumentând că țara nu își permite luni de incertitudine, „în special din perspectiva încrederii piețelor financiare față de România”. [...]
USR condiționează deblocarea crizei politice de un „pact de reciprocitate” care ar amâna revenirea PSD la guvernare , potrivit Știrile Pro TV . Președintele USR, Dominic Fritz, spune că i-a propus lui Sorin Grindeanu ca PSD să susțină în Parlament un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, urmând ca anul viitor USR să voteze un guvern PSD, într-o formulă de rotație. Fritz a reiterat că USR nu va vota „un guvern monocolor PSD” și că partidul „refuză să fie scara pe care PSD se întoarce la putere”. În același timp, liderul USR afirmă că, pentru învestirea unui guvern PNL–USR–UDMR, „numele premierului se poate discuta”. Miza: stabilitate politică și presiune pentru formarea rapidă a guvernului În logica propunerii, „prețul” ar fi principiul reciprocității: dacă PSD votează acum guvernul minoritar PNL–USR–UDMR, USR ar vota anul viitor un guvern PSD, ca soluție de „deblocare a crizei politice”, pe care Fritz o descrie drept una care „neliniștește românii” și are „consecințe în nivelul de trai”. „Rămânem consecvenți. USR nu va vota un guvern monocolor PSD. I-am propus astăzi lui Sorin Grindeanu să susțină un guvern minoritar al PNL-USR-UDMR. (…) Numele premierului îl putem discuta.” Fritz susține că, în această variantă, „niciun partid nu ar deține toată puterea” și avertizează că, fără un astfel de aranjament, PSD ar primi „putere deplină până la alegeri” și ar putea face „înțelegeri cu oricine, chiar și cu AUR”. Poziții și ce urmează Potrivit materialului, PSD a anunțat „în repetate rânduri” că nu va susține un guvern PNL–USR–UDMR. Ideea unui pact pentru învestirea unui guvern minoritar (de dreapta sau de stânga) a fost lansată și de președintele PNL, Ilie Bolojan, iar PNL, USR și UDMR au discutat de mai multe ori detaliile unui astfel de pact. În același timp, vineri, președintele Nicușor Dan așteaptă partidele să prezinte o soluție pentru ieșirea din criză și spune că este important să existe un guvern „cât mai repede”, menționând că parlamentarii intră în vacanță parlamentară marți și că „ar fi bine să avem un guvern până marți”. [...]
Blocajul de pe Podul Crimeei arată presiunea pe logistica peninsulei , cu un record de 2.800 de autoturisme la coadă și timpi de așteptare care ajung la aproape cinci ore, pe fondul atacurilor ucrainene din ultimele săptămâni, potrivit Digi24 . Conform informațiilor publicate pe Telegram de compania care operează podul, la punctul de control din Taman erau 1.000 de vehicule, cu un timp de așteptare de peste trei ore, iar la punctul de control din Kerci erau 1.800 de vehicule, cu o așteptare de aproape cinci ore. Informațiile sunt relatate de agenția EFE, citată de Agerpres. De ambele părți ale podului s-au format cozi de câțiva kilometri. Blocajul a început să se agraveze joi seara, când mulți turiști au încercat să traverseze podul în ambele sensuri. Presiune pe transport și aprovizionare Coada celor care încearcă să plece din peninsulă este aproape de două ori mai lungă decât a celor care încearcă să intre, în condițiile în care, în Crimeea, întreruperile de curent și penuria de carburanți s-au intensificat din cauza atacurilor masive ucrainene, notează publicația. Ambuteiajul este cel mai mare din acest an, după recordul înregistrat joi, când peste 1.000 de vehicule au așteptat mai mult de trei ore pentru traversare. Context: ținta declarată, izolarea logistică Crimeea este supusă unor atacuri constante cu drone și rachete, care i-au afectat infrastructura energetică și logistică, ceea ce a provocat deja o criză legată de lipsa de carburanți. În acest context, unul dintre principalele obiective ale Ucrainei este izolarea logistică a peninsulei de teritoriul rus, prin întreruperea rețelei de transport care leagă teritoriul la nord de regiunile ucrainene ocupate de Moscova. [...]
