Știri
Știri din categoria Diverse
Acuzațiile interne din AUR privind negocieri pentru ministere ridică un semn de întrebare asupra disciplinei de vot și a predictibilității politice în jurul formării guvernului, într-un moment în care Parlamentul ar trebui să ofere o majoritate funcțională, potrivit Digi24.
Mohammad Murad, prezentat drept unul dintre cei mai importanți membri ai partidului condus de George Simion, susține că liderul AUR ar fi negociat cu PSD funcții și ministere în schimbul votului pentru învestirea guvernului Veștea. În relatarea sa, Murad spune că ar fi aflat „peste noapte” că ar putea ajunge ministru și că Simion i-ar fi indicat portofoliul Economiei.
În material sunt redate declarații ale lui Murad despre discuții în care Simion ar fi vorbit despre o înțelegere privind Senatul și, ulterior, despre solicitarea a patru ministere. Murad afirmă că nu ar fi fost de acord cu varianta în care el ar fi fost propus la Economie și că ar fi sugerat un alt nume.
Digi24 amintește că, în 22 iunie, ziua în care guvernul Veștea a picat la vot în Parlament, George Simion declara public că AUR nu a cerut funcții, ministere sau posturi în teritoriu.
„Nu exagerăm, nu suntem pretențioși, nu suntem mofturosi. Vrem să scoatem țară din criză, de aceea noi n-am cerut funcții. Nu am vrut funcții, nu am vrut nici deconcentrate, nici ministere”.
Murad susține, în schimb, că astfel de funcții ar fi fost folosite și ca instrument de control intern, prin oferirea de poziții către persoane care ar putea influența partidul.
Un alt punct sensibil din declarațiile lui Murad vizează modul de luare a deciziei la votul pentru învestirea guvernului Veștea. El afirmă că majoritatea membrilor AUR nu ar fi știut din timp „care e linia” și că poziția partidului ar fi devenit evidentă abia când a vorbit Simion.
În seara votului, Simion a cerut parlamentarilor să părăsească sala, iar Digi24 redă și această intervenție, în care liderul AUR spune că nu își va obliga colegii să voteze „într-un fel sau altul”, dar îi îndeamnă să iasă din plen.
AUR respinge acuzațiile și afirmă că deciziile conducerii au fost „transparente”, luate în cadrul Biroului Național și transmise tuturor parlamentarilor înainte de votul pentru guvernul Veștea, potrivit aceleiași surse.
Miza practică a acestui episod ține de credibilitatea și coerența unui actor parlamentar într-o perioadă de negocieri pentru majorități: acuzațiile de negocieri paralele și de lipsă de coordonare internă pot complica discuțiile politice și pot crește incertitudinea privind comportamentul la vot în momente-cheie.
Recomandate
AUR cere alegeri anticipate , invocând lipsa de obiective și finanțare în programul 2026–2028 propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , potrivit Digi24 . Critica vizează, în principal, capitolul de politică externă și absența unor repere măsurabile, iar partidul susține că ieșirea din blocajul politic ar fi organizarea de anticipate. Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu afirmă că a analizat „cele 28 de capitole” ale documentului și că acesta nu ar reprezenta o schimbare de direcție după criza politică, ci o continuitate a liniei fostului Guvern Bolojan. În același timp, el acuză PNL, USR și UDMR că își prezintă menținerea la putere drept soluție pentru România. „Nu avem în față o schimbare de direcție, ci o declarație de intenție prin care aceleași partide încearcă să transforme propria lor prezență la putere într-o fatalitate administrativă.” Ce reproșează AUR programului: lipsă de repere operaționale și de finanțare Avrămescu susține că programul nu precizează suficient de clar: sursele de finanțare, termenele de implementare, rezultatele care ar urma să fie măsurate. Pe această bază, AUR argumentează că documentul ar fi „împachetat” ca program nou, fără a schimba politicile, într-un moment în care ar fi fost nevoie de o direcție diferită. Politica externă, punctul central al criticilor AUR reclamă că programul nu ar avea un capitol distinct de politică externă, ci unul intitulat „România pro-europeană și transatlantică”, considerat insuficient pentru a descrie obiectivele și instrumentele de acțiune ale guvernului. „Politica externă începe după această afirmație, nu se termină cu ea.” Deputatul mai spune că Republica Moldova nu este menționată distinct în acel capitol și tratează omisiunea ca relevantă pentru orientarea externă a României, în contextul geopolitic de la frontiera estică a UE și NATO. Totodată, Avrămescu contestă menținerea Oanei Țoiu la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, susținând că nu ar fi demonstrat competența necesară pentru funcție. De ce insistă AUR pe anticipate În final, AUR leagă criticile de o soluție politică: alegeri anticipate, pe care le descrie drept un mecanism democratic de deblocare atunci când actuala configurație parlamentară nu poate produce o guvernare stabilă. „Soluția este să ne întoarcem la ei. Prin alegeri anticipate.” În material nu sunt prezentate reacții ale lui Siegfried Mureșan sau ale partidelor vizate de acuzații, astfel că poziția acestora nu poate fi evaluată din informațiile disponibile aici. [...]
PSD contestă direcția bugetară din programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan , avertizând că documentul ar miza pe „tăieri și constrângeri” și ar lăsa neacoperite măsuri concrete și finanțarea lor, potrivit Digi24 . Criticile vin de la doi reprezentanți PSD, Alexandru Rogobete (fost ministru al Sănătății) și Natalia Intotero, care au comentat pe Facebook capitolele din program, cu accent pe sănătate, educație și politici pentru familie. Miza practică este că programul depus la Parlament intră în logica negocierii și a votului de învestitură, iar obiecțiile vizează tocmai fezabilitatea și impactul unor eventuale restricții financiare. Sănătate: acuzația de „constrângere financiară” și lipsă de măsuri operaționale Alexandru Rogobete afirmă că partea de sănătate din program este „o rușine” și că, dincolo de „formulări frumoase” și principii generale, lipsesc răspunsuri la problemele structurale ale sistemului public. El enumeră, între altele, lipsa unor soluții privind resursa umană (posturi, gărzile, specialități deficitare), accesul la medicamente și terapii inovative, investițiile în infrastructura spitalicească, precum și reforma CNAS. „Riscul este să continue aceeaşi politică de constrângere financiară care poate slăbi şi mai mult sistemul public.” Rogobete susține și că sănătatea ar trebui tratată inclusiv ca domeniu cu potențial economic (investiții, cercetare, locuri de muncă înalt calificate), nu doar prin prisma controlului costurilor. Educație și familie: promisiuni fără calendar și mecanisme de finanțare Natalia Intotero critică programul propus de PNL, USR și UDMR, argumentând că un program de guvernare trebuie să precizeze „ce faci, pentru cine, cu ce bani și până când”. În zona educației, ea spune că reapare promisiunea alocării a 6% din PIB, însă fără un calendar bugetar, ceea ce ar putea transforma ținta într-o „cifră pe hârtie”. În privința reducerii abandonului școlar, Intotero susține că problema nu se rezolvă doar prin monitorizare, ci prin sprijin concret (hrană, consiliere, transport, servicii sociale). La capitolul „Natalitate și familie”, ea critică prevederea potrivit căreia părinții își pot păstra indemnizația dacă revin la muncă după 6 luni de la nașterea copilului: în teorie ar ajuta veniturile, dar, în practică, ar pune presiune pe părinți în contextul unei rețele insuficiente de creșe. Totodată, reclamă lipsa unui mecanism clar pentru locuințele destinate tinerilor și familiilor tinere (cine le construiește, cu ce bani, câte și în ce condiții). Ce urmează În material nu sunt prezentate reacții ale lui Siegfried Mureșan sau ale partidelor care susțin programul la criticile PSD. Informațiile disponibile se limitează la pozițiile publice exprimate de Rogobete și Intotero pe Facebook și la faptul că programul a fost depus la Parlament de premierul desemnat. [...]
PSD își închide ușa către USR în negocierile pentru guvern , iar Sorin Grindeanu transmite, potrivit Digi24 , că propunerea USR privind o „rotativă la guvernare” nu este o opțiune „de luat în calcul”, în timp ce lasă deschisă, condiționat, o colaborare cu PNL. Într-o conferință de presă la Reșița, Grindeanu a fost întrebat dacă PSD poate accepta ideea USR de rotativă la guvernare. Răspunsul a fost tranșant: „Tot ce vine dinspre USR nu poate fi luat în calcul.” Ce semnal dă PSD despre majoritate și negocieri Întrebat dacă, în cazul în care ar fi desemnat premier, ar încerca să construiască o majoritate stabilă alături de PNL, liderul PSD a spus că intenționează să discute cu toate partidele parlamentare înainte de o concluzie privind formula de guvernare. „Voi merge și voi vorbi cu toate partidele pentru că în Parlament au intrat partide prin votul oamenilor. Concluzia la final o să o vedem.” Colaborarea cu PNL, condiționată de distanțarea de USR Grindeanu afirmă că și-ar dori o colaborare cu PNL, dar susține că partidul liberal „este în prezent foarte apropiat de USR” și face o distincție între PNL „pe care îl știe” și formațiunea de acum. „Mi-aș dori să existe o colaborare cu PNL-ul cel de dreapta, conservator, creștin-democrat, pe care îl știu. În acest moment PNL e de fapt USR.” În același context, Grindeanu a invocat și o declarație a lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) despre raporturile dintre PNL și USR, susținând că, în opinia sa, „astăzi, când vorbim, PNL e USR”. Contextul: guvernul Mureșan și presiunea unei majorități parlamentare Declarațiile vin pe fondul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. Premierul desemnat Siegfried Mureșan lucrează la cabinet și la programul de guvernare, iar PNL, USR și UDMR s-au aliniat în spatele lui, în timp ce PSD nu și-a exprimat sprijinul pentru actuala formulă. În articol se mai arată că Grindeanu a criticat lipsa unor discuții directe cu premierul desemnat și a susținut că nu a primit programul de guvernare. Mureșan a anunțat că programul urma să fie prezentat vineri și că intenționează să depună sâmbătă la Parlament lista miniștrilor și programul; vineri s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Separat, Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat premier „joia trecută” și că a fost surprins că acest lucru nu s-a întâmplat. În acest stadiu, miza imediată rămâne conturarea unei majorități parlamentare care să susțină un cabinet, în condițiile în care PSD își delimitează public poziția față de USR și pune sub semnul întrebării compatibilitatea cu actuala direcție a PNL. [...]
UDMR anunță că va vota împotriva uniformelor școlare obligatorii, ceea ce poate bloca sau modifica proiectul în Camera Deputaților , după ce Senatul l-a adoptat, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor susține că o astfel de măsură nu ar trebui impusă prin lege la nivel național, ci decisă local, în fiecare comunitate școlară. Liderul UDMR a transmis că nu susține proiectul privind introducerea uniformelor școlare obligatorii, pe care îl consideră „lipsit de sens”, și a invocat pozițiile elevilor și ale MAKOSZ (Uniunea Liceenilor Maghiari din România) . „Uniformele şcolare nu pot fi impuse prin lege de la Bucureşti”, a scris Kelemen Hunor, vineri, pe Facebook. Ce se întâmplă în Parlament Proiectul de lege a fost adoptat în Senat și urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. Kelemen Hunor a anunțat că le va cere deputaților UDMR să respingă inițiativa și să voteze împotrivă. Senatul a aprobat proiectul luni, cu 84 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și patru abțineri. Inițiativa este atribuită PSD, conform informațiilor din articol. Miza: obligativitate națională versus decizie locală Argumentul central al președintelui UDMR este că decizia privind uniforma ar trebui să rămână la nivelul fiecărei școli, prin acordul elevilor, părinților și profesorilor, nu printr-o obligație generală stabilită prin lege. Kelemen Hunor a relatat și o experiență personală: a început școala cu uniformă, apoi a renunțat și a fost sancționat, iar acum consideră că impunerea prin constrângere este o „abordare greșită”. Reacția elevilor și ce urmează Consiliul Național al Elevilor (CNE) și MAKOSZ au transmis că uniforma obligatorie nu rezolvă problemele din școli și au anunțat un protest pentru luni, 28 septembrie, când elevii sunt îndemnați să poarte haine negre. Următorul pas este dezbaterea din Camera Deputaților, unde proiectul poate fi adoptat, modificat sau respins, iar poziționarea UDMR devine relevantă pentru aritmetica votului. Articolul nu oferă detalii despre calendarul exact al dezbaterilor sau despre o posibilă majoritate. [...]
AUR cere amânarea aplicării TollRo până la 1 aprilie 2027, invocând riscul de amenzi și costuri suplimentare pentru transportatori înainte ca sistemul să fie recepționat potrivit Digi24 . Partidul solicită menținerea actualei roviniete până la recepționarea platformei și susține că, de la 1 octombrie, sancțiunile ar urma să se aplice deși sistemul „nu a trecut de recepția calitativă”. Miza operațională: taxare și sancțiuni, cu recepția încă neîncepută Într-un comunicat, AUR afirmă că rovinieta pentru camioanele de peste 3,5 tone ar urma să fie înlocuită de TollRo de la 1 octombrie, în condițiile în care „pilotarea publică a început abia pe 16 septembrie”, iar „recepția nu poate începe înainte de 14 octombrie”. Partidul mai susține că CNAIR ar fi semnalat „erori majore” și că ar fi cerut amânarea aplicării până la 1 aprilie 2027. AUR își formulează critica ca fiind legată de implementare, nu de principiul taxării în funcție de distanță. Impactul financiar invocat: costuri mai mari pentru flote și efect de propagare în prețuri Partidul susține că efectul asupra transportatorilor ar fi „major” și oferă un exemplu de cost anual pentru un camion Euro VI de peste 12 tone, la 100.000 km/an: 24.000–62.000 de lei, comparativ cu aproximativ 7.500 de lei pentru rovinieta anuală (categoria F, ≥ 12 t, minimum 4 axe). În funcție de traseu (drum național, drum expres și/sau autostradă), AUR afirmă că factura ar putea fi de „trei până la peste opt ori mai mare”. În comunicat se mai arată că aceste costuri ar putea fi transferate în prețurile materialelor de construcții, alimentelor și bunurilor de consum, pe fondul scumpirii carburanților. AUR mai afirmă că „jumătate din încasările din rovinietă și TollRo merg la bugetul de stat”. Ce cere AUR: amânare sau perioadă fără sancțiuni pentru erori nefrauduloase AUR propune: amânarea TollRo până la 1 aprilie 2027 și menținerea rovinietei până la recepționarea sistemului; dacă termenul de 1 octombrie rămâne, ca „erorile nefrauduloase” de aplicație, semnal sau sistem să nu fie sancționate până la 1 aprilie 2027; extinderea termenului de plată la 15 zile, de la 72 de ore. Partidul mai cere publicarea neconformităților și a contractului de implementare, folosirea banilor colectați pentru drumuri, reevaluarea tarifelor după șase luni și „control egal pentru toate flotele”, inclusiv la frontiera externă. Context: CNAIR anunță operaționalizarea de la 1 octombrie CNAIR a anunțat că etapa de testare a platformei TollRo, începută pe 15 septembrie, s-a încheiat, iar sistemul devine operațional pe 1 octombrie 2026, la ora 00:00. De la această dată, rovinietele și tichetele de rută noi vor fi emise prin noul Sistem de Tarifare Rutieră Electronică, iar vehiculele de transport marfă de peste 3,5 tone vor achita tariful TollRo în funcție de distanța parcursă. Rovinietele cumpărate anterior rămân valabile. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că va discuta cu PSD despre votarea unui guvern pro-european și susține că, în zilele următoare, va avea o întâlnire cu președintele PSD, Sorin Grindeanu , pe fondul crizei politice declanșate după căderea Guvernului, potrivit Digi24 . Într-o intervenție la Digi FM, Mureșan a afirmat că este „convins” că va exista o întâlnire cu Grindeanu și a ironizat situația liderului PSD, pe care îl acuză că a generat instabilitate politică. „Trebuie să dăm omului puțin confort, e puțin neliniștit, a dat jos Guvernul, a creat o criză politică, e puțin neliniștit, trebuie să îi dăm un pic confort, un pic de timp.” Miza întâlnirii: programul de guvernare și poziționarea PSD După remarca ironică, Mureșan a spus că își propune o discuție „serioasă” despre programul de guvernare și despre direcția politică a PSD, în special în raport cu votarea unui guvern „pro-european”. „Sunt convins că zilele următoare o să avem o discuție serioasă pe programul de guvernare (...) Vreau să discut la modul serios cu președintele PSD despre ceea ce vom face și să îi vedem dacă sunt un partid pro-european care votează un guvern pro-european sau dacă se joacă în continuare cu extremiștii în Parlamentul României, ceea ce ar fi un lucru rău pentru România, căci am prelungi criza și am ține țara pe loc.” Schimb de replici cu Grindeanu: „m-ar fi criticat în orice scenariu” Mureșan a comentat și atacurile recente venite din partea lui Grindeanu, susținând că liderul PSD l-ar fi criticat indiferent de deciziile luate, inclusiv în privința existenței sau lipsei unui program de guvernare. „Dacă am program de guvernare, de ce am program de guvernare? Dacă nu aș fi avut program de guvernare, de ce nu am program de guvernare? Dacă e soare afară, ar fi fost supărat că e soare și e cald, dacă ploua era supărat că nu are umbrelă, de ce nu poate controla vremea.” În acest moment, nu sunt oferite detalii despre data exactă a întâlnirii sau despre un calendar al negocierilor; informația din sursă se limitează la intenția exprimată de Mureșan și la poziționarea sa publică față de PSD și criza politică. [...]
